Bacalaureatul la Sighet (autor, Marius Voinaghi)

Acum, că febra examenelor a trecut și suntem în așteptarea rezultatelor, ne amintim de primul Examen de Bacalaureat organizat la Sighet. Poate că acesta ar fi fost, de altfel, un titlu mai potrivit al prezentării mele. Elevii dragoșiști știu foarte bine că data de 10 octombrie, Ziua Școlii, este data înființării Liceului de băieți „Dragoș-Vodă” (https://www.salutsighet.ro/cand-s-infiintat-liceul-dragos-voda-autor-prof-marius-voinaghi/), însă, la ultima noastră întâlnire de pregătire a examenului, absolvenții promoției 2026 m-au întrebat când au susținut dragoșiștii primul examen de Bacalureat la Sighet. Am considerat că întrebarea lor merită un răspuns și în scris.

În primii ani după Marea Unire de la Alba Iulia, învățământul secundar din Ardeal era organizat pe baza Legii asupra învățământului secundar și superior a lui Spiru Haret din 23 martie 1898, învățământ de 8 clase, împărțit în două cicluri: inferior, cu 4 clase (gimnaziu), și superior, tot cu 4 clase (liceu). Gimnaziul era unitar, iar liceul împărţit în 3 secţii: clasică, reală şi modernă. La sfârștul clasei a VIII-a, conform articolului 18 din Lege, elevii trebuiau să susțină un examen general (Limba română, Limba latină, Limba franceză, Fizică și Matematică), cu scopul de a dovedi „influența studiilor făcute asupra cugetării lor”.

Liceul de băieți „Dragoș-Vodă” Sighet a funcționat în primul an școlar (1919-1920) cu doar șapte clase, astfel încât în vara anului 1920 nu s-a organizat examen de maturitate. Primul examen scris s-a organizat între 16-18 mai (oral, 11 iunie) 1921, sub conducerea comisarului ministerial, Dr. Alexandru Borza, profesor universitar clujean. Din cei 9 absolvenți, 2 nu „s-au supus examenului oral din cauze juste”, 1 declarat matur „cu bine”, 3 maturi și 3 corigenți. Pentru anul 1922, examenul a fost susținut doar de către elevii de la secția maghiară, din totalul de 26 de înscriși, 5 nu au fost admiși. În vara anului 1923, 5 elevi „maturizați” cu bine și suficient, 2 corigenți, iar la secția maghiară, din total de 23 de elevi prezenți, doar 3 au fost declarați corigenți, ceea ce-l determină pe președintele Comisiei de examinare, Francis Hubic, profesor la liceul greco-catolic din Beiuș să afirme: mulțumită muncii stăruitoare a profesorilor, armoniei ce domnește în corpul profesoral și conducerii liceului, acesta s-a ridicat în șirul celor mai bune licee. În anul 1924, toți cei 12 absolvenți ai cursului superior de la secția română au fost promovați – îl remarcăm pe Gheorghe Tite cu nota foarte bine cu laudă – asemeni celor 16 absolvenți de la secția maghiară.

În timpul ministeriatului Dr. Constantin Angelescu, este elaborată o primă măsură legislativă importantă pe calea unificării învățământului secundar. La 7 martie 1925, Ministerul Justiției modifică Legea asupra învățământului secundar și superior, prin care se introduce Examenul de Bacalaureat, al cărui scop era acela de verificare a cunoștințelor dobândite de elevi și de a dovedi, cum aminteam mai sus, „influența studiilor făcute asupra formării cugetării lor”. La 11 aprilie 1925, toate aceste modificări sunt publicate în Monitorul Oficial sub forma unui Regulament. Astfel, se organizau două sesiuni: una de vară (25 iunie-10 iulie) și una de toamnă (15-30 septembrie). Comisia de Bacalaureat era formată din 6 membri și Președintele, un cadru universitar de la facultățile de litere și științe. Examenul consta din probe scrise și orale la materiile de studiu fundamentale: Limba și literatura română, Istoria românilor, Geografia României, Instrucția civică, la care se adaugă o limbă modernă, precum și două materii speciale în funcție de specializarea urmată.  Lucrările de la scris (cu un timp de lucru de 2 ore) erau examinate de profesorul specialist și evaluate cu note de la 1 a 10. La examenul oral, notele se stabileau în seara zilei desfășurării examenului. Elevii care obțineau la o materie o notă mai mică de 4 sau la mai mult de două obiecte nota 4 erau considerați respinși la Examenul de Bacalaureat.

Să parcurgem cronologic locațiile unde au susținut elevii CNDV-iști acest examen, pentru a identifica Sighetul nostru drag: 1925 –  Satu Mare, sesiunea Iulie, 4 elevi reușiți, iar la Oradea Mare, sesiunea Septembrie, 6 elevi reușiți; 1926 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 8 elevi reușiți, iar la Oradea, sesiunea Septembrie, 6 elevi reușiți; 1927 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 7 reușiți, iar la Oradea, sesiunea Septembrie, 5 reușiți; 1928 – doar la Satu Mare, sesiunea Iulie, 6 reușiți și sesiunea Octombrie, 11 reușiți; 1929 – Satu Mare, sesiunea Iulie, 10 reușiți, iar la cea din Octombrie, 11 reușiți; 1930 – Carei, sesiunea Iulie, 13 reușiți, Satu Mare, sesiunea Septembrie, 5 reușiți; 1931 – sesiunea Octombrie, Satu Mare, 1 reușit, iar la sesiunea din Iulie, 31 de elevi au fost declarați reușiți la Sighet! Absolvenții au susținut proba scrisă la Limba română și o materie la alegere dintre matematică, fizică, chimie sau biologie, iar proba orală din română, istorie, geografie, franceză, drept și o materie la alegere. Comisia de Bacalaureat a fost prezidată de savantul Nicolae Drăgan, rectorul Universității din Cluj. Gazeta Maramurășana consemna în numărul din 16 Iulie 1931: după rezultatul obținut putem să declarăm că s-a menținut cea mai mare obiectivitate și s-a judecat fiecare elev, după criteriile realității, încât nimenea nu se poate plânge de ceva nesocotit. Comisia din Sighet lasă în opinia publică din localitate și Baia Mare, cea mai bună impresie și credem, că putem s-o arătăm de model în această materie. Doresc să-i menționez pe cei care au susținut Examenul de Bacalaureat la Sighet (fără a le trece confesiunea, locul și data nașterii sau media generală): Bosânceanu Victor, Condrat Gheorghe, Datcu Stan, Fuchs Maurițiu, Gorgan Marin, Gross Gheorghe, Hackel Adalbert, Kaczka Nicolae, Katz Maurițiu, Kaveczki Ștefan, Kira Vasile, Marina Ioan, Marina Victor (fratele mai mic al diplomatului Mihai Marina din Apșa), Miclea Alexandru, Miclea Ioan, Moldovan Gheorghe, Munteanu Silviu, Nagy Ludovic, Niczki Vasile, Oros Mihail, Penzeș Vasile, Perl David, Pop Ioan, Pop Grigore, Sasalovits Radu, Stan Gheorghe, Stein Lazar, Tite Ioan (fratele sus menționatului consul Gheorghe Tite), Țiplea Vasile, Wohl Zoltan și Zekany Vasile.

După 95 de ani și o nouă generație de CNDV-iști, mai exact 207 elevi, au susținut examenul maturității. Și istoria continuă…

Bibliografie:
Vasile Anișorac, Liceul „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației. Monografie 1919-1996, Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2012, pp.39-50.
Constantin Băjenaru, Consiliul Dirigent și problematica școlară din Transilvania (decembrie 1918-aprilie 1920), în Acta Terrae Fogarasiensis, VIII, Editura Negru Vodă, 2019, pp.268-276.
Vasile Popeangă, Mărturii transilvănene despre acte creatoare de pedagogie românească, Arad, 2007, pp. 105 -106.
Anuarul XI și XII  al Liceului „Dragoș-Vodă” din Sighet pe anii școlar 1929-1930 și 1931, Tipografia Wizner și David.

Foto 1. Dragoșiști, 1935.
Foto 2. Clădirea liceului.
Foto 3. Dr. Constantin Angelescu, ministrul Instrucțiunii Publice 1918-1919, 1922-1928 și 1933-1937.

Prof. Marius Voinaghi