A apărut numărul 280 al Revistei de Cultură „Nord Literar”, cu un conținut bogat, pe gustul tuturor iubitorilor de literatură, și poate fi găsit în chioșcurile de ziare din Baia Mare și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Jurnalul nu se scrie ca să spui ceva, ci ca să fii aici” – spune Irina Petraș în eseul „Despre jurnal”. Dana Buzura-Gagniuc, în editorialul său, conturează un portret al scriitorului Augustin Buzura, de la nașterea căruia s-au împlinit 88 de ani în 22 septembrie.

Poemul lunii aparține lui Ioan Dragoș, iar pagina dedicată vieții culturale vine cu un interviu cu Nicolae Goja, directorul Festivalului de Literatură „Vasile Lucaciu”, care va avea loc în noiembrie la Cicârlău.

Gheorghe Glodeanu prezintă un volum cu o tematică incitantă: „Suicidul în literatura română” al Angelicăi Ionce.

„…o carte provocatoare și, din multe puncte de vedere, neliniștitor-ademenitoare” – susține Delia Muntean în cronica la „Ultimul gând” al lui Vianu Mureșan.

Daniela Sitar-Tăut zăbovește asupra poeziei Ilenei Nemeș-Pop din volumul de curând apărut „Femeia cu iarbă pe umeri”.

Poezia lui Cassian Maria Spiridon și parodia lui Lucian Perța pot fi citite la rubrica „Orfeu”.

Gheorghe Pârja prezintă într-o cheie realistă „Drumul” – romanul autobiografic al Luminiței Cioabă.

Eseul Laurei Poantă lansează o provocare privind posibilitatea existenței unei culori pe care nimeni nu a văzut-o vreodată.

Dana Buzura-Gagniuc face o radiografie a actualității culturale a începutului de toamnă.

La pagina dedicată cuvintelor din exil, Mihaela Albu identifică mitul întoarcerii în multe dintre creațiile scriitorilor aflați departe de țară.

Mircea Popa vine cu un amplu comentariu asupra monografiei lui Ioan Nistor, „Dariu Pop. un spirit heliadesc în Nord-Vestul ardelean”.

Multe recenzii în acest număr al revistei: Nicolae Scheianu – la prima carte apărută la Editura „Nord Literar”, „Dializa luminii” de Vasile Trif; Paul Gorbna pentru „Nunta de fluturi” a poetei Carmen Doreal; Raluca Hășmășan – la cartea Hannei Bota, „De-a timpul”; Ana Ardeleanu pentru „Sfârșitul salvat” al lui Olimpiu Nușfelean; Flaviu Claudiu Mihali – pentru „Ca la kino! Întâmplări umoristice” de Valeriu Bulat.

Gavril Ciuban construiește un portret al medicului-poet Ieremia Lenghel.

Nicolae Scheianu începe o rubrică dedicată restituirilor și publicării unor manuscrise și documente inedite din creația unor autori maramureșeni. Primul poet ales este Iurii Pavliș.

Proză de Ciprian Coc și poezii de Iulia Dragomir, de Alexandru Cazacu și de Virgil Dumitrescu pot fi citite în paginile revistei.

Ilustrația acestui număr cuprinde imagini din documentarea în Maramureș a proiectului „Locuri de poveste – geografia romanelor românești” realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura.

Comunicat de presă

Descoperă lumea fascinantă a ideilor, dezvoltă-ți gândirea critică, argumentarea logică și abilitățile creative prin programele de studii universitare acreditate de Filosofie oferite de Centrul Universitar Nord din Baia Mare – UTCN, în cadrul Facultății de Litere: licență în Filosofie, masterat în Drepturile Omului (domeniul Filosofie) și doctorat în Filosofie.

De ce să studiezi Filosofia?

• Specializarea Filosofie este atractivă, interdisciplinară, adaptată contextului socio-cultural actual, acoperind discipline precum: istoria filosofiei, logică, teoria cunoașterii, filosofia limbajului, metafizică, filosofia religiei, antropologie, filosofie politică, filosofia istoriei, estetică dar și sociologie, psihologie și științele educației.
• Disciplinele  studiate te vor ajuta să înțelegi mai bine lumea în care trăim, să te raportezi critic la ea și să o influențezi în mod pozitiv.
• Vei dobândi abilitățile intelectuale de a putea lua o atitudine creativă și constructivă care să-ți facă viața ta și a celor din jur mai frumoasă și plină de sens. Respectiv să te descurci în vremuri de restriște.
• Vei învăța că logica, retorica, comunicarea argumentată și cunoștințele solide despre om și societate sunt cu adevărat cheia succesului într-o lume în continuă schimbare, în care comunicarea joacă rolul central.
• Învățarea continuă este calea adaptabilității și rețeta unei societăți sănătoase și civilizate. Nu doar dacă tocmai ați terminat liceul, ci și dacă ați mai studiat la o facultate, aveți deja o profesie sau chiar sunteți la pensie, porțile Filosofiei sunt deschise tuturor celor care doresc să exploreze lumea ideilor. Și nimic nu este mai benefic pentru sănătatea noastră psihică și fizică decât să facem parte dintr-o comunitate vie în care să se discute liber marile întrebări ale vieții.

 De ce la facultate la Filosofie în Baia Mare?

• Comunitatea academică de la Filosofie Baia Mare este una tânără și dinamică, în care au loc nenumărate activități (conferințe, workshop-uri, seri de film, dezbateri și cluburi de lectură, etc.), campusul universitar este modern, iar căminele și cantinele studențești sunt de o înaltă calitate, oferind tinerilor un ambient excelent de dezvoltare.
• Experiența studențească este completată de activitățile Ligii Studenților „Pintea Viteazul” din Baia Mare, care este o organizație studențească foarte implicată în viața universitară, fiind una dintre cele mai importante și active ligi studențești din țară.
• Datorită alianțelor internaționale prestigioase ale universității, ca student la Filosofie la Baia Mare vei avea oportunitatea de accesa mobilități și internshipuri internaționale și de a obține burse Erasmus+ la universități de renume din Europa (Italia, Franța, Germania, Grecia etc).
• În continuarea studiilor de licență vei putea să te înscrii și la Masteratul de Filosofie și Drepturile Omului, iar apoi să aprofundezi tema preferată de cercetare științifică în domeniu printr-un Doctorat în Filosofie.

Domeniul Filosofie, din cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM), face parte din mare familie academică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), în prezent una dintre cele mai mari și bine cotate instituții superioare de învățământ din România (top 5) , având în structura sa 12 facultăți și 219 specializări (de la domenii tehnice la socio-umane) grupate în două centre universitare: Cluj-Napoca și Baia Mare – cele mai mari și dinamice orașe din nord-vestul țării. Mai multe detalii aflați în linkul despre noi.

Programele noastre universitare (licență, masterat, doctorat) sunt acreditate cu „grad de încredere ridicat” (nivel maxim), potrivit evaluării Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Oportunități și perspective de carieră

Programul de studii de Filosofie de la Baia Mare este un reper al educației și culturii din Nord-Vestul României, cu absolvenți care activează deja cu succes în diverse domenii: învățământ, cercetare academică, consiliere filosofică și consiliere școlară, jurnalism, media, instituții culturale și muzeale , industria cărții (scriitori, editori, redactori, librari, traducători), dar și în domeniul resurselor umane, marketing, publicitate/PR, politică, securitate națională, administrație, instituții publice naționale și internaționale. De asemenea, absolvenții de filosofie sunt activi și ca formatori de opinie (influenceri), creatori de conținut și în profesiile din industria creativă, tot mai prezente în societate.

Într-o lume în continuă schimbare, dar bazată pe informație, cunoaștere și comunicare, absolvenții de filosofie au calea deschisă spre orice profesie de viitor în care primează inteligența, abilitățile de comunicare, adaptabilitatea și creativitatea.

Citești câteva dintre mărturiile unor absolvenți ai Filosofiei de la Baia Mare: Mărturii ale absolvenților la împlinirea a 25 de ani de Filosofie universitară la Baia Mare.

• Înscrierile se fac Online în perioada 13-18 iulie 2026
• (și începutul lunii septembrie, în cazul în care mai rămân locuri disponibile)
• Calendarul complet al înscrierilor și confirmărilor poate fi consultat aici.
•  Admiterea se face pe baza mediei de la BAC.
• Pentru înscrierea online urmărește pașii: Accesează https://admitereonline.utcluj.ro/cunbm-facultatea-de-litere-licenta/ → selectează domeniul de studiu Filosofie.
•  Locație: Str. Victoriei nr. 76, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
•  Contact: 0264 202 973 / [email protected]
• Info suplimentare: [email protected]

• Urmărește-ne pe com/FilosofieBaiaMareși instagram.com/FilosofieBaiaMare

Centrul Universitar Nord din Baia Mare – UTCN

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de curând de sub tipar și poate fi achiziționat de cititorii noștri de la chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile din rețeaua Cărturești.

În eseul „Clujul, locul meu de mijloc”, Irina Petraș vine cu o evocare a Clujului, locul care „are câte ceva” din cei pe care i-a cunoscut, care te „impregnează pentru totdeauna”.

„Literatura nu poate și nu trebuie să fie de nișă” afirmă Dana Buzura-Gagniuc în editorialul său.

Poemul lunii aparține lui Adrian Popescu, iar pentru ilustrarea revistei s-au folosit lucrări ale unor pictori aparținând Școlii de Pictură Baia Mare, despre care oferă informații Alina Petrescu.

„Opera lui Vintilă Ivănceanu – o expresie a avangardei”, carte semnată de Cristina Nedelcu, readuce în actualitate opera unuia dintre principalii reprezentanți ai onirismului estetic, după cum relevă Gheorghe Glodeanu în cronica sa.

Delia Muntean zăbovește asupra volumului lui Ion Pop, „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, iar Daniela Sitar-Tăut vine cu o cronică de întâmpinare la volumul „The Castle of Alienation” (Castelul Alienării) al lui Daniel Bozga. Gheorghe Pârja pornește de la titlul cărții „Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana” și face un excurs critic și sentimental al întâlnirilor cu poeta. Cronica lui Florian Copcea analizează discursul liric al Gabrielei Gheorghișor din „Văduva plătește dublu”, evidențiind un eu liric „acaparat de miraje și revelații”.

Pentru pagina „Orfeu”, Nicolae Silade propune cinci „poeseuri”, iar Lucian Perța vine cu replica parodică.

Mircea Popa recomandă spre lectură două volume: „Pasărea cerului” de Eugan Uricaru și „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.

Flaviu Mihali radiografiază evenimentele culturale din capitala Moldovei unde, la Zilele Revistei „Convorbiri literare”, „Nord Literar” a primit Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară. O onoare pentru Maramureș și o datorie pentru echipă în a menține flacăra culturii la același nivel.

Pagina dedicată „cuvintelor din exil”, semnată de Mihaela Albu, ni-l aduce în prim-plan pe  Mircea Eliade, cel care „iubește cărțile mai mult decât pe zei”, după cum spunea prietenul său Emil Cioran.

Cititorii noștri se pot delecta cu un fragment din romanul în pregătire „Cușca” al Hannei Bota, precum și cu versuri din creația maramureșenilor Radu Bogiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară.

Versurile lui Liviu Mircea din volumul „Vei ieși din vis și vei umbla” sunt construite „sub forma unor revelații discrete și a introspecției profunde”, afirmă Raluca Hășmășan în cronica sa.

Recenzii și interpretări numeroase în acest număr: Theodor Damian la volumul lui Iuliu Marius Morariu, „Povești americane”, Flaviu Mihali la „Matrioșka nu are voie” de Florina Juncu, Nicolae Scheianu la cartea lui Echim Vancea, „La marginea nicăieriului”, Gheorghe Pârja despre antologia gândită de Irina Petraș – „Poemele Transilvaniei” și Gavril Ciuban despre „Tentația certitudinii” al lui Nicolae Scheianu.

Volumul bilingv al lui Eugen Barz „36 de trepte / 36 peldaños”, cuprinzând poezii cu profunde esențe liturgice, este prezentat cititorilor de Elena Ruxandra Petre.

De puțin timp, au plecat dintre noi poeții Marcel Mureșeanu și Lotica Vaida, cărora „Nord Literar” le dedică o pagină.

Versuri din creația lui Horia Bădescu, scrise în limba franceză, traduse de autor în limba română, pot fi citite pe ultima pagină a revistei, unde sunt prezentate și câteva dintre noile apariții editoriale primite la redacție.

Comunicat de presă

Luna martie are în centru sensibilitatea feminină. Asociația SOS Bambini Romania a decis să sărbătoreasca domnișoarele într-un mod inedit: Cupa Rotary Sighet la fotbal feminin! Proiectul sportiv al asociației are un istoric de… 14 ani de muncă, perioadă în care 4 generații de domnișoare au învățat ce e disciplina, regulile și cât de sănatos este să practici un sport. Pornind de la experiența noastră ne-am încumetat să organizăm pentru prima dată cupa interjudețeană de fotbal feminin. Cupa e reunit echipe din două județe: Maramureș și Satu Mare. Au fost patru echipe care au intrat pe teren și au dat ce aveau mai bun! Emoțiile au fost mari dar victoriile finale presupun multă munca și asiduitate!

La campionat, pe lângă echipa locală Sporting Sighet (proiect SOS Bambini Romania), au participat și echipele din localitățile Baia Mare, Băița de Sub Codru și Bârsăul de Sus.

A fost un eveniment de excepție aflat sub egida #Sighet700 care s-a desfăsurat cu sprijinul Clubului Rotary Sighet, Liceul Leowey Klara, Serviciul de ambulanță Sighet și Restaurant Hotel Grădina Morii. Mulțumiri arbitrului voluntar si colegilor din Clubul Rotary Sighet și Asociația SOS Bambini care s-au implicat în mod direct în organizarea acestei cupe.

Feedback-ul a fost unul pozitiv, sperăm să devină o cupă anuală care să aducă multe bucurii fotbalistelor și publicului sighetean!

Pe această cale mulțumim domnișoarelor care au participat la turneu, antrenorilor și tuturor celor care s-au implicat în buna desfășurare a acestui eveniment!

Levente Pesek

Apărut de curând, primul număr din 2026 al revistei de cultură „Nord Literar” se găsește la chioșcuri și în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Pornind de la evocarea dascălilor săi, Irina Petraș atrage atenția asupra importanței culturii generale, în eseul din ciclul „Răspunsuri/răspunderi”.

„Și cel mai grotesc exemplu îmi pare a fi faptul că unii condeieri își spun în profilul de internet că ei sunt «writer», nu scriitor, ci «writer»” spune Ion Papuc în eseul „O concurență strivitoare”.

În ultimele luni, doi mari prieteni ai „Nordului Literar”, Mircea Muthu și Alexandru Ruja, au plecat dintre noi. Evocarea personalității lor este făcută de Gheorghe Glodeanu, respectiv de Săluc Horvat.

Delia Muntean pășește cu delicatețe „pe muchia poemelor” lui Ion Mureșan, un poet care „își duce spectatorii – între care și el se pitește câteodată – până într-un punct, undeva între cele două lumi, (…) apoi îi lasă de izbeliște”.

György Mandics își dezvăluie fascinanta personalitate în interviul pe care i l-a acordat Danielei Sitar-Tăut.

Portretele a doi poeți aniversați în ianuarie, Ion Mureșan și Vasile Muste, sunt conturate de Gheorghe Pârja și de Nicolae Scheianu.

Mircea Popa prezintă cel mai recent volum de poezii al Sânzianei Mureșeanu, „Laurii clipei”.

În ianuarie, Revista de Cultură „Nord Literar”, prin oamenii săi, a participat la Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” din Drobeta-Turnu Severin, de unde s-a întors cu trei premii importante. Un reportaj al întregului eveniment este realizat de Dana Buzura-Gagniuc.

Începând cu acest număr, publicația noastră are o rubrică nouă, „Cuvinte din exil”, sub semnătura Mihaelei Albu. În primul text, autoarea se referă la „Recuperări necesare” ale culturii noastre.

Volumele „Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară” de Stan V. Cristea, „Cu bufnița pe umăr” a lui Cassian Maria Spiridon și „Picuri de lumină” de Ana Opran sunt interpretate critic de Florian Copcea, Daniel Mariș și Paul Gorban.

Numărul din ianuarie al revistei este bogat în recenzii realizate de Raluca Hășmășan la volumul „Oriunde mă duci” al lui Dan Breaz, de Gavril Ciuban la volumul „Amare” al Ancăi-Iulia Beidac, de Flaviu Claudiu Mihali despre versurile semnate de Nicole Sere și de Daria Dalin cu referire la opera poetică a lui Dumitru Cristănuș.

Poezia lui Vasile Muste și parodia lui Lucian Perța pot fi citite la pagina „Orfeu”, iar proza Angelei Burtea și poezia Suzanei Fântânariu îmbie, de asemenea, cititorii la lectură. Poemul lunii este semnat de Flaviu Claudiu Mihali.

Revista este ilustrată cu imagini din cartea „Țesând povești. Istorii de viață din camera bună a Maramureșului” de Ana Iuga, căreia Gheorghe Pârja îi dedică eseul de la pagina „Varia”.

Sonete de William Shakespeare, în traducerea lui Dan Anghelescu, pot fi citite în acest număr al revistei.

Comunicat de presă

A fost un eveniment cu oameni rari, cu momente speciale, cu târg de carte și cu Muzeul Autografelor la Baia Mare, la aniversarea a 21 de ani ai Revistei de Cultură „Nord Literar”. De fapt, au fost două zile intense, în care cultura s-a întâlnit cu publicul, iar dialogul a fost la cel mai înalt nivel, în cadrul unor evenimente dedicate cărții, autorilor ei, presei culturale, poeziei și muzicii de cea mai bună calitate.

În prima zi,  în cadrul momentului de deschidere, s-au acordat cinci premii ale Revistei de Cultură „Nord Literar” unor personalități care, prin activitatea lor editorială și publicistică au marcat viața culturală a acestui spațiu. Astfel, au primit premiu pentru întreaga activitate: Ion Cristofor, Adrian Popescu, Ion Papuc, Ana Olos, Florian Roatiș – colaboratori și prieteni apropiați ai revistei, nume de referință ale poeziei, ale criticii și ale eseisticii românești.

Dezbaterea „Cultură și presă”, la care au participat, alături de invitați, studenți și cadre didactice ale Centrului Universitar Nord, Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj Napoca, a adus pe tapet principalele probleme cu care se confruntă presa culturală și presa în general, ca oglindă a societății. Au avut intervenții: prof. univ. dr.  Elena Abrudan, prof. univ. dr.  Petru Dunca, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfelean, Mircea Petean, Cornel Cotuțiu, Gheorghe Mihai Bârlea.

Târgul de carte, desfășurat în 24 mai, în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, a reunit zece edituri din Cluj, Sălaj și Maramureș, alături de standurile de carte ale instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș. Desfășurat sub sloganul „Cumpără o carte! Într-o zi, ea te va citi”, târgul a reușit să concentreze un maraton al lansărilor și al prezentărilor de carte și de reviste de cultură. Au fost alături de „Nord Literar” edituri precum: Școala Ardeleană – Cluj, Casa Cărții de Știință – Cluj, Limes – Cluj, Cuantic –  Cluj, Caiete Silvane – Sălaj, Memoria Ethnologica – Maramureș, Cartemma – Maramureș, Marist – Maramureș, Cetatea Romei – Maramureș, Casa Cărții – Maramureș. Nume de rezonanță ale culturii românești, precum: Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Popa, Ion Mureșan, Ion Cristofor, Ion Papuc, Radu Ulmeanu, Daniel Săuca, Delia Muntean, Mircea Petean, Vasile George Dâncu, Ana Olos, Daniela Sitar-Tăut au avut un cuvânt de spus fie pentru a prezenta Muzeul Autografelor expus în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, fie pentru a prezenta carte de cea mai bună calitate. În cele câteva ore de târg, s-a vândut multă carte, s-au epuizat titluri și autori, acest fapt fiind un semnal că există un orizont de așteptare al publicului pe segmentul respectiv.

Revista de Cultură „Nord Literar” a editat, cu prilejul acestei aniversări, două suplimente sub formă de antologii. „Orfeu la «Nord Literar»” reunește poeme ale celor mai importanți autori români care s-au regăsit în paginile revistei, la rubrica „Orfeu”, reprezentând o oglindă a poeziei românești contemporane a ultimelor decenii. Al doilea supliment, „Pe muchia poemului”, adună în paginile sale o selecție de cronici, eseuri, studii critice publicate în timp în revistă de criticul literar Delia Muntean.

Muzeul Autografelor, un proiect inedit al scriitorului clujean Marcel Mureșeanu, vernisat vineri, 24 mai, în deschiderea Târgului de carte, rămâne în holul Palatului Administrativ din Baia Mare până în 10 iunie.

Serile celor două zile de sărbătoare s-au derulat sub genericul „Muzica și poezia la Palat”. În cadrul generos oferit de curtea și de clădirea Palatului Administrativ, poeții oaspeți, poeții maramureșeni și tinerele creatoare din Cenaclul „Voci eminesciene” au recitat din creațiile proprii. Iar muzica românească a completat emoția poeziei. Au recitat: Vasile Igna, Adrian Popescu, Ion Cristofor, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Loredana Știrbu, Florina Juncu, Valeria Bilț, Menuț Maximinian, Gabriel Cojocaru, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, Liviu Coroiu, Flaviu Mihali. Au cântat: Ducu Hotima, „Focul Viu”, Florin Ștefan și grupul „Lira”, Alina Andreicuț și Sorina Gherman. Momente speciale au creat copiii de la Școala Populară de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, coordonați de profesoarele Codruța Lupșe și Ramona Darha.

Comunicat de presă

Era o zi însorită, dar geroasă de iarnă.
Așa începeau compunerile senine din vremea școlii, dar vă asigur că a mea numai senină nu e. Prin urmare, dacă vă știți mai gingași sau suferinzi cu inima, nu o citiți. (în felul ăsta, o să găsesc un pretext demn pentru situația în care nu îmi va citi nimeni istorisirea).

Pe la orele amiezii, vecina în vârstă de la etajul 2 se afla deja la al patrulea „transfer” pe casa scării. Când zic „transfer”, mă refer la următoarele: la primele ore, începe cumpărăturile, care presupun târât cărucior (numit în continuare troller) pe scări, treaptă cu treaptă la coborâre, plecat la supermarketuri,  întors ṣi târât iar troller foarte greu și foarte zgomotos. Știu că e greu, fiindcă de câteva ori am ajutat-o și mi-am rupt spatele. I-am dus cumpărăturile în fața ușii în vreo trei tranșe și pot zice, chiar dacă o să fiu condamnată, că m-am lecuit de astfel de gesturi. Și știu că e zgomotos, fiindcă îl aud zi de zi, cum spuneam. Trăiește singură, e imposibil să aibă atâtea nevoi reale de a cumpăra ceva și totuși face asta de dimineață până seara, ca în transă, ca o jucărie stricată. Procedura din scară durează cam 10 minute la coborâre ṣi vreo 20, uneori chiar 30 la urcare. Zdrang-zdrang-zdrang la fiecare treaptă, un zgomot metalic, dar ṣi bufnit, repetitiv până la exasperare. Îmi dă fiori ce face, ṣtiu că nu e cu mintea limpede și evit să ies din casă când o aud, căci nu cred că mă sperie mai tare ceva decât genul ăsta de afecțiuni și manifestările lor. Cam pe când începea a cincea procedură a zilei, o sun pe maică-mea, care lipsea de acasă de ceva vreme și eram deja îngrijorată:
– Unde ești? o întreb.
– La piață, îmi răspunde. Te rog ia trollerul și hai să mă ajuți la cumpărături.

Foto & text: Rada Pavel

 
Rada Pavel este băimăreancă și scrie sincer, fără prețiozități, când îi vine, despre trei categorii de lucruri: care o enervează, care o sperie și care o emoționează. E adevărat că în ultima vreme scrie mai mult despre primele două. Odinioară, scria despre obiceiuri tradiționale, patrimoniu cultural material și turism, dar acum face o pauză, deși subiectele mai sus menționate au enervat-o, au emoționat-o și au speriat-o suficient cât să îi fi servit drept muză pentru o viață.

Joi, 20 iulie 2023, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară vă învită la vernisajul expoziției Ethno Anniversarium 45. 

Evenimentul va avea loc cu începere de la ora 17:00 și va marca aniversarea a 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții  a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară în Clădirea Pavilionară, pe vremea aceea Secție de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Maramureș.

Expoziția va prezenta o parte din patrimoniul muzeului, ceramică, lemn, textile, obiecte de cult, patrimoniul internațional și va evidenția secvențe din activitățile derulate între anii 1978-2023. Activități de cercetare și îmbogățire a patrimoniului muzeal, expoziții naționale și internaționale, simpozioane, publicații, proiecte culturale și educaționale, colaborări și multe alte manifestări variate derulate în acest interval se vor afla de joi în „lumina reflectoarelor”.

Alături de oficialități, personalități, oameni ai muzeului de ieri și de astăzi, colaboratori și parteneri, invitați la eveniment sunt membrii Coralei Armonia din Baia Mare, care vor susține un mini-recital.

La ceas aniversar, derulăm cu nostalgie, dar și cu bucurie, file din istoria muzeului și dorim să împărtășim cu dumneavoastră profunda noastră reverență față de cei care și-au adus aportul la crearea, păstrarea și valorificarea unui inestimabil patrimoniu cultural.

Vă așteptăm cu drag joi, 20 iulie 2023, ora 17:00 la evenimentul Ethno Anniversarium, la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Clădirea Pavilionară pentru a celebra împreună 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții!

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Inițial, serviciul social situat pe strada Ioan Mihaly de Apșa nr. 17 a oferit ajutor imediat și servicii de bază persoanelor refugiate, iar acum le sprijină și în învățarea limbii române, precum și în găsirea unui loc de muncă.

Ameliorarea situației dificile în care se află refugiații ucraineni a fost scopul pentru care Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare, în parteneriat cu Asociația Cunoaște-i Nu Discrimina a înființat Centrul de asistență pentru refugiați din Sighetu Marmației, în data de 7 martie 2022. În primele luni, unitatea a oferit ajutor imediat constând în alimente și produse de igienă, a asigurat spălatul și uscatul rufelor, a acordat sprijin în găsirea unui loc de cazare sigur și a pus la dispoziția persoanelor care au apelat la serviciile centrului un spațiu de joacă pentru copii.

De-a lungul anului tot mai mulți refugiați au decis să se stabilească pentru o perioadă de timp mai scurtă sau mai lungă în Sighet sau într-o localitate din apropiere. De aceea, adaptându-se nevoilor beneficiarilor săi, unitatea și-a diversificat paleta de servicii prin organizarea de lecții de limba română, programe de socializare și de petrecere a timpului liber pentru copii și a oferit sprijin în angajare persoanelor dornice să lucreze.

Proiectul „Apel de urgență pentru Ucraina” implementat de Organizația Caritas, finanțat de Rețeaua Caritas Internationalis prin Confederația Caritas România a asigurat fondurile necesare pentru dotarea și utilarea centrului, precum și pentru organizarea programelor derulate. În cadrul acestui proiect, Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare s-a implicat pe mai multe niveluri în ajutorarea și sprijinirea refugiaților ucraineni cazați în Sighet, Baia Mare și Satu Mare, respectiv în localitățile din apropierea acestor municipii. Până la finalul anului 2022, datorită proiectului „Apel de urgență pentru Ucraina” 459 de persoane au beneficiat de servicii de informare și consiliere, 129 au fost sprijiniți cu tichete valorice pentru a achiziționa alimente de bază, 51 de copii au participat la programe de socializare și de petrecere a timpului liber, 67 de persoane au frecventat orele de limba română, 8 școlari au participat regulat la școala online, 45 familii au beneficiat de spălarea și uscarea hainelor la Sighet, 11 persoane au reușit să se angajeze.

Centrul de asistență pentru refugiați din Sighet va rămâne în continuare alături de cetățenii ucraineni stabiliți în municipiu și în localitățile din apropiere, asigurându-le servicii sociale adaptate nevoilor lor.

Comunicat de presă
Asociația Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare

Începând cu luna iulie 2020, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș are în derulare un nou proiect menit să evidențieze patrimoniul cultural material al județului: Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul urmărește cercetarea și promovarea a 32 de biserici cu statut de monument istoric din Ţara Maramureșului, „piesa de rezistență” din lista de activități fiind realizarea de tururi virtuale, care, începând cu luna noiembrie a acestui an vor putea fi vizualizate pe portalul web www.culturamm.ro.

De ce un proiect dedicat bisericilor de lemn din Țara Maramureșului?

Cu 32 biserici de lemn aflate în lista monumentelor istorice, dintre care 31 din grupa A (monumente istorice de valoare națională sau universală) și cinci incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Bârsana, Budești Josani, Desești, Ieud Deal și Poienile Izei), zestrea patrimoniului cultural din Țara Maramureșului merită toată atenția. Bisericile vechi de lemn sunt reperele arhitecturale ale acestei regiuni, reprezentând cele mai importante construcții ale satelor, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatorii veniți de departe. Dincolo de valoarea lor artistică indiscutabilă, aceste clădiri sunt grăitoare în privința trecutului locurilor, având încrustate în lemn secole de istorie. Despre bisericile de lemn din Maramureș s-a scris mult, acestea bucurându-se de tot mai mare popularitate mai ales după momentul 1999, anul în care opt biserici din județ (cinci din Țara Maramureșului) au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Și totuși, până în prezent, instituţiile de cultură județene au cercetat doar fragmentar acest patrimoniu (vizând doar latura specifică fiecărei instituţii), iar rezultatele documentării au fost valorificate doar în lucrări de specialitate, de multe ori neaccesibile publicului larg. Cu toate că prin cercetările dendrocronologice, s-a risipit controversa privind datarea unor biserici maramureșene vechi de lemn, circulă încă, în numeroase medii, informații eronate. Proiectul Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale își propune, în acest context, să pună la dispoziția publicului informații actualizate, obținute pe baza celor mai recente cercetări aparținând instituțiilor abilitate.

Parteneriatul solid: suprema tărie a proiectului

Noul proiect urmărește să valorifice informațiile din arhive, precum și expertiza unor instituții și organizații cu activitate în domeniul conservării patrimoniului cultural, al arhitecturii, al educației, al dezvoltării durabile și promovării turistice. Prin urmare, alături de CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, în proiect vor fi implicați nu mai puțin de opt parteneri: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Facultatea de Litere Baia Mare, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest, Asociația Valea Verde, Asociația Ghizilor de Turism Maramureș, și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

Iniţierea unui demers de cercetare inter-disciplinară şi de valorificare a bisericilor-monument din Țara Maramureșului reprezintă un pas mic, dar important în vederea redescoperirii valorii patrimoniului local și a creșterii conștientizării importanței acestuia, atât în rândul membrilor comunităţilor și ai administrației locale, cât şi în rândul celor ce doresc să cerceteze sau să viziteze aceste biserici.

Tururi virtuale, în vremurile actuale

Pentru fiecare monument istoric inclus în proiect, se vor realiza tururi virtuale (cu diferite „puncte de staţie” – puncte de rotire 360 grade), având menirea de a promova aceste obiective culturale într-un mod atractiv și actual. Turul virtual este, de asemenea, un foarte important instrument educațional, noile generații, puternic tehnologizate, fiind mult mai atrase de realitatea virtuală decât de modalitățile clasice de predare.

Încă un aspect care merită să fie menționat este acela că multe dintre bisericile din lemn au avut și au de suferit, starea lor de conservare riscând să se deterioreze dacă nu vor fi luate măsuri urgente. Realizarea fotografiilor de detaliu, dar şi realizarea tururilor virtuale reprezintă mărturii ale stării actuale de conservare, dar şi documente utile în vederea lucrărilor ulterioare de restaurare şi reabilitare ce se impun. Nu sunt deloc de neglijat nici avantajele pe care tururile virtuale le pot avea în contextul cu care ne confruntăm în această perioadă, cel al epidemiei de coronavirus, care îi constrânge pe oameni să își anuleze călătoriile. Un tur virtual este accesibil fără să îți părăsești locuința, oferindu-ți posibilitatea de a te bucura de obiective culturale fără să te deplasezi, fiind astfel o alternativă în vremuri de criză.

Bune practici și tradiție păstrată

Deși Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale este un proiect de-abia demarat, aflat la început de drum, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș nu se află la primul demers de a promova patrimoniul cultural material în mediul on-line. În 2018, respectiv în 2019, tot prin co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național, au fost derulate alte două proiecte asemănătoare, care s-au concentrat pe bisericile vechi din zonele Lăpuș și Chioar, rezultatele celor două proiecte fiind publicate pe același portal web (www.culturamm.ro). Prin urmare, era firesc și necesar ca anul acesta să fie cercetat și patrimoniul cultural material din Țara Maramureșului, regiunea județului cea mai bogată în biserici de lemn cu statut de monumente istorice. Urmează, așadar, o „vară documentară” în satele Maramureșului istoric și rezultate vizibile în toamna ce vine.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Coordonator proiect – Rada Pavel
Baia Mare, Str. Culturii Nr. 7 A, județul Maramureș
Email: [email protected]
www.cultura-traditionala.ro
www.culturamm.ro
www.facebook.com/culturatraditionala