Un proiect nou despre biserici vechi

Începând cu luna iulie 2020, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș are în derulare un nou proiect menit să evidențieze patrimoniul cultural material al județului: Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul urmărește cercetarea și promovarea a 32 de biserici cu statut de monument istoric din Ţara Maramureșului, „piesa de rezistență” din lista de activități fiind realizarea de tururi virtuale, care, începând cu luna noiembrie a acestui an vor putea fi vizualizate pe portalul web www.culturamm.ro.

De ce un proiect dedicat bisericilor de lemn din Țara Maramureșului?

Cu 32 biserici de lemn aflate în lista monumentelor istorice, dintre care 31 din grupa A (monumente istorice de valoare națională sau universală) și cinci incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Bârsana, Budești Josani, Desești, Ieud Deal și Poienile Izei), zestrea patrimoniului cultural din Țara Maramureșului merită toată atenția. Bisericile vechi de lemn sunt reperele arhitecturale ale acestei regiuni, reprezentând cele mai importante construcții ale satelor, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatorii veniți de departe. Dincolo de valoarea lor artistică indiscutabilă, aceste clădiri sunt grăitoare în privința trecutului locurilor, având încrustate în lemn secole de istorie. Despre bisericile de lemn din Maramureș s-a scris mult, acestea bucurându-se de tot mai mare popularitate mai ales după momentul 1999, anul în care opt biserici din județ (cinci din Țara Maramureșului) au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Și totuși, până în prezent, instituţiile de cultură județene au cercetat doar fragmentar acest patrimoniu (vizând doar latura specifică fiecărei instituţii), iar rezultatele documentării au fost valorificate doar în lucrări de specialitate, de multe ori neaccesibile publicului larg. Cu toate că prin cercetările dendrocronologice, s-a risipit controversa privind datarea unor biserici maramureșene vechi de lemn, circulă încă, în numeroase medii, informații eronate. Proiectul Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale își propune, în acest context, să pună la dispoziția publicului informații actualizate, obținute pe baza celor mai recente cercetări aparținând instituțiilor abilitate.

Parteneriatul solid: suprema tărie a proiectului

Noul proiect urmărește să valorifice informațiile din arhive, precum și expertiza unor instituții și organizații cu activitate în domeniul conservării patrimoniului cultural, al arhitecturii, al educației, al dezvoltării durabile și promovării turistice. Prin urmare, alături de CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, în proiect vor fi implicați nu mai puțin de opt parteneri: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Facultatea de Litere Baia Mare, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest, Asociația Valea Verde, Asociația Ghizilor de Turism Maramureș, și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

Iniţierea unui demers de cercetare inter-disciplinară şi de valorificare a bisericilor-monument din Țara Maramureșului reprezintă un pas mic, dar important în vederea redescoperirii valorii patrimoniului local și a creșterii conștientizării importanței acestuia, atât în rândul membrilor comunităţilor și ai administrației locale, cât şi în rândul celor ce doresc să cerceteze sau să viziteze aceste biserici.

Tururi virtuale, în vremurile actuale

Pentru fiecare monument istoric inclus în proiect, se vor realiza tururi virtuale (cu diferite „puncte de staţie” – puncte de rotire 360 grade), având menirea de a promova aceste obiective culturale într-un mod atractiv și actual. Turul virtual este, de asemenea, un foarte important instrument educațional, noile generații, puternic tehnologizate, fiind mult mai atrase de realitatea virtuală decât de modalitățile clasice de predare.

Încă un aspect care merită să fie menționat este acela că multe dintre bisericile din lemn au avut și au de suferit, starea lor de conservare riscând să se deterioreze dacă nu vor fi luate măsuri urgente. Realizarea fotografiilor de detaliu, dar şi realizarea tururilor virtuale reprezintă mărturii ale stării actuale de conservare, dar şi documente utile în vederea lucrărilor ulterioare de restaurare şi reabilitare ce se impun. Nu sunt deloc de neglijat nici avantajele pe care tururile virtuale le pot avea în contextul cu care ne confruntăm în această perioadă, cel al epidemiei de coronavirus, care îi constrânge pe oameni să își anuleze călătoriile. Un tur virtual este accesibil fără să îți părăsești locuința, oferindu-ți posibilitatea de a te bucura de obiective culturale fără să te deplasezi, fiind astfel o alternativă în vremuri de criză.

Bune practici și tradiție păstrată

Deși Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale este un proiect de-abia demarat, aflat la început de drum, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș nu se află la primul demers de a promova patrimoniul cultural material în mediul on-line. În 2018, respectiv în 2019, tot prin co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național, au fost derulate alte două proiecte asemănătoare, care s-au concentrat pe bisericile vechi din zonele Lăpuș și Chioar, rezultatele celor două proiecte fiind publicate pe același portal web (www.culturamm.ro). Prin urmare, era firesc și necesar ca anul acesta să fie cercetat și patrimoniul cultural material din Țara Maramureșului, regiunea județului cea mai bogată în biserici de lemn cu statut de monumente istorice. Urmează, așadar, o „vară documentară” în satele Maramureșului istoric și rezultate vizibile în toamna ce vine.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Coordonator proiect – Rada Pavel
Baia Mare, Str. Culturii Nr. 7 A, județul Maramureș
Email: promovaremm@gmail.com
www.cultura-traditionala.ro
www.culturamm.ro
www.facebook.com/culturatraditionala




United Colors of Maramures!

Culori Unite la Galeria de Artă UAP din Baia Mare

Ce se pictează în septembrie peste deal,

în noiembrie, la expoziția din Baia Mare ajunge.

Nu, nu este un vechi proverb românesc, ci un (destul de) vechi obicei, inițiat în anul 2011 de către Radu Tărțan (colecționar de artă băimărean) și continuat (până în zilele noastre) de Asociația Culori Unite.

Potrivit acestui obicei, de 9 ani, în luna lui Răpciune, zeci de artiști, din zeci de țări europene, se întâlnesc în Maramureș, pe malul celui mai mare lac sărat din Ocna Șugatag, pentru a participa la Tabăra Internațională de Pictură „Culori Unite în Maramureș”.

La ediția din septembrie 2019 a taberei, s-au adunat 20 de artiști din 8 țări. Ce au făcut aceștia pe parcursul celor 8 zile petrecute aici, în ce culori, în ce lumină și sub ce forme au văzut Maramureșul, se poate afla în expoziția care se va vernisa joi, 14 noiembrie 2019, începând cu ora 17:00, la Galeria de Artă UAP Baia Mare din B-dul București Nr. 6.

Stefano Celia dă gust culorilor

La vernisaj va avea loc și un moment culinar organizat de Stefano Celia, director de imagine, fotograf și de curând, concurent Chefi la cuțite.

Așadar, produse ale bucatariei ”del Belpaese” printre peisaje cu clăi de fân și biserici de lemn, joi, 14 noiembrie, ora 17:00, Galeria de Artă UAP.

Vă așteptăm cu drag, internațional și neaoș deopotrivă.

Artiști: Stefano Celia (Italia), Rita Pranca (Letonia), Mariana Moraru (Republica Moldova), Marek Burdzy, Tadeusz Marszalek, Annya Siek, Tereza Siek (Polonia), Ioan Muntean (Sighet),  Adryan Prykop (Sighet), Iza Tărțan, Rodica Balaj Tărțan (România), Angalosssy Sandor,  Kuzma Boris,  Chebykin Andry, Alina Modyrka, Nicoară Vlad, Selevitsky Iuriy, Pavlynskyn Volodymyr (Ucraina), Arany Sandor, Csak Laszlo, Madarossy Gyorgy Tamas (Ungaria)

Deschiderea expoziției: joi, 14 noiembrie 2019, ora 17:00

Sponsori:

Consiliul Județean Maramureș, 4K Services, ATP Motors, Grup General ID, Drusal, GeoCadex, EuroTip, Orizont Sighetu-Marmației, RoCredit, Rosfera, Editura Saga

Organizator: Asociația Culori Unite

Președinte

Radu Tărțan Ioan

Tel: 0740 870 967

Email: culoriunite@gmail.com

www.facebook.com/culoriunite/




Sigheteni, pe simezele Băii Mari

În perioada 02.04.2019 – 16.04.2019, la Galeria de Artă a UAP, Baia Mare, este prezentă pe simeze expoziția de pictură și sculptură intitulată „Căutări”, a artiștilor plastici sigheteni, Adrian Prykop și Ioan Muntean.

”În conceptul sculptural, este vorba despre Maternitate care, adusă în contemporan, prin legile induse de societate, îți interzic, mental, procreația. Și-atunci, copilul se află în pântece, se află în mental, dar nu poate fi adus pe lume, datorită constrângerilor contemporane. Constrângerile sunt sugerate, în lucrările mele, prin înfășurarea unor funii de tip maramureșean peste pântecele femeilor sau, de anumite goluri create intenționat în locul fătului.” (Ioan Muntean)

”Pictura mea, în această expoziție, reprezintă forme ancestrale maramureșene, semne și simboluri, peisaje conturate foarte simbolic. Încercăm să aducem în atenția privitorului modern, contemporan, tot ce înseamnă tradiție și istorie în Maramureș, dar, într-un notă personală, o notă modernă, a universului maramureșean.”  (Adrian Prykop)

Salut, Sighet!




Bogdan Bumbuk – PGA Electric, primul antreprenor din Maramureș în Finala “EY Entrepreneur Of The Year – Romania 2018”

Antreprenorul Bogdan Bumbuk, fondatorul companiei PGA Electric, a intrat în finala prestigioasei competiții “EY Entrepreneur of The Year – Romania 2018” a cărei ceremonie de premiere a avut loc joi, 21 februarie.

În cadrul ceremoniei la care au participat importanți reprezentanți ai comunității de business din România, omul de afaceri Bogdan Bumbuk a concurat pentru marele titlu EY Entrepreneur Of The Year 2018, alături de alți 43 de lideri de business.

Organizată și în România din 2014, competiția EY Entrepreneur of The Year își desemnează juriul pe baza unor criterii riguroase de selecție. Membrii juriului au premiat și la această ediție antreprenorii care au demonstrat în anul 2018 viziune și direcție strategică pentru creșterea afacerii, capacitate de inovație, integritate personală și un impact pozitiv asupra comunității.

Cei 43 de antreprenori selectați în finala pentru premiul Antreprenorul Anului în România reprezintă companii cu o cifră de afaceri cumulată de 620 de milioane de euro și un total de peste 10.000 de angajați.

Notabil este faptul că antreprenorul băimărean a fost primul finalist din Maramureș care a fost selectat de juriu în această prestigioasă competiție care premiază în peste 60 de țări performanța antreprenorială și managerială.

Ovidiu Șandor, CEO Mulberry Development, a fost desemnat câștigătorul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2018 și va reprezenta România în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, de la Monte Carlo, din iunie 2019.

Antreprenorul  Bogdan Bumbuk a fondat în Baia Mare compania PGA Electric care este una dintre companiile de top din sectorul electro-energetic din România, cu activități integrate în sfera producției de cabluri electrice, producției de echipamente pentru distribuția energiei electrice, producției de sisteme metalice pentru managementul cablurilor electrice, precum și a importului și distribuției de materiale electrice, corpuri și surse de iluminat.

EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

Ciprian BORȘAN
Fondator și Președinte
Maramureș Business Club




Undeva, cândva într-o galaxie îndepărtată?!… (prozopoem teleportat la… Sighet)

Undeva, cândva într-o galaxie îndepărtată?!…
(prozopoem teleportat la… Sighet)

Wow!… nu foarte departe de… insula – planetă Sighet o…
toaletă publică din Baia Mare pare ceva de domeniul fantasticului,
ceva din altă galaxie.
Da, oooooo… Toaletă Publică:
Cu ușa la buton,
Cu afișaj electronic,
Unisex,
Cu o voce care te întâmpină și te îndrumă,
Cu posibilitatea de a-ți satisface necesitățile fiziologice în condiții
de igienă fără chestii și mirosuri și… posibilitatea de a te SPĂLA
pe mâini!
Când ai ieșit, EA (toaleta) intră în regim de spălare automată
și interesant e faptul că este… GRATUITĂ.

Este amplasată lângă piața din Centrul Vechi pentru cei ce sunt curioși și au drum la Baia Mare.

Oare Sighetul nu are nevoie de toalete publice?
Sigur că nu!… pentru că… Porțile și Clădirile Centrului Istoric al Orașului sunt folosite zi de zi ca… toalete publice.
Chiar nu interesează pe nimeni soarta Sighetului?
Alte orașe de ce pot să prospere și Sighetul nu?
Alți aleși cum pot să facă CEVA iar aleșii Sighetului… nimic?

Sunt multe de spus despre acest „nimic” dar cei ce ar trebui să audă
se gândesc probabil la următorul mandat!

Morala: Mai rău să nu fie, spune o vorbă de demult!

Attila CSIK

PS: Vizitați cu încredere Baia Mare…. acolo veți vedea (și poate fi folosită!) minunata… Toaletă Publică!




Maramureșenii, românii din Spania au sărbătorit Centenarul! [FOTO]

Împinși de necazuri, de nevoi, de dorința de a schimba soarta lor și a familiilor pentru care se sacrifică, românii au luat calea pribegiei, a emigrației, și-au format “cealaltă” Românie, România de… afară. Peste 4 milioane de români, răspândiți în toate colțurile Europei, dar și ale globului, rezistă greutăților și marilor provocări pe care și le-au asumat “ajutați” de criza generalizată de după revoluție, mereu cu gândul acasă și reconstituie, în momentele de sărbătoare, crâmpeie de țară pe-acolo pe unde se află și muncesc. Marile sărbători, religioase și/sau naționale îi unesc și le oferă ocazia de-a construi câte o mică Românie din tradițiile, amintirile și “micile” comori pe care le poartă cu ei pretutindeni.

Mulțumim cititorilor noștri care ne urmăresc și ne apreciază munca, mulțumim doamnei Maria Sălăjan din Baia Mare care ne-a expediat o serie minunată de imagini de la Sărbătoarea Centenarului din Madrid. Acești minunați concetățeni de-ai noștri care se bucură și ne bucură cu România “secretă”, puternică, vie, ferecată în sufletele lor admirabile, iubitori neprefăcuți de țară, aceștia sunt prietenii și patrioții adevărați. Ei, cei care au fost ”abandonați” de țară, dar continuă s-o iubească, merită respectul nostru. Gesturile lor de devotament și mândire de români sunt mult mai puternice și mai credibile decât toată demagogia și falsitatea conducătorilor noștri care (cei mai mulți) nu ne mai reprezintă!

Mulțumim, dragi prieteni din România exilată!

Salut, Sighet!

Galerie foto: Maria Sălăjan




Ziarul “Sfatul”, Sighetu Marmației (decembrie 1918 – decembrie 1919)

Vineri, 20 iulie 2018, ora 12:00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare va avea loc lansarea volumului Ziarul “Sfatul”, Sighetu Marmației (decembrie 1918  decembrie 1919). Cartea semnată de Nicolae Iuga, Ioan – Liviu Tăut, Magnolia Tilca și Laura-Rebeca Stiegelbauer a apărut la Editura Eurotip din Baia Mare (sub egida Academiei Române – Centrul de Cercetări Cultură și Civilizație Săliștea de Sus și Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad – Filiala Baia Mare) și va fi prezentată publicului de către prof. univ dr. Nicolae Iuga și lector. univ. dr. Ioan – Liviu Tăut.

Prezentăm în continuare un fragment din eseul – introductiv din volumul Ziarul “Sfatul”, Sighetu Marmației (decembrie 1918  decembrie 1919), semnat de prof. univ. dr. Nicolae Iuga.

*

Ziarul “Sfatul”, organ al Sfatului Național Român al Comitatului Maramureș (7 Decembrie 1918  31 Mai 1919)                                                                                                                                    

 

  1. Ideea tipăririi primului ziar în limba română din Maramureș

În vâltoarea evenimentelor din Noiembrie – Decembrie 1918, în unitățile administrativ-teritoriale de atunci din Transilvania și Maramureș, acolo unde exista un procent semnificativ de populație românească s-au constituit organe de conducere provizorii numite „sfaturi”, la toate nivelurile: la nivel central (Marele Sfat Național Român de la Sibiu, condus de un Consiliu Dirigent prezidat de Iuliu Maniu), apoi la nivel de comitate, orașe și sate. Evident, nici Maramureșul nu a făcut excepție. După cum se știe, pe 3 noiembrie 1918 Austro–Ungaria a semnat armistiţiul. Ostaşii români întorşi acasă cu întregul echipament militar asupra lor au constituit gărzi naţionale în fiecare sat din Maramureş. Pe 22 noiembrie în capitala Comitatului, la Sighetu Marmației a fost organizată o mare Adunare Naţională românească, având aproximativ 10.000 de participanţi, care au ales delegaţii maramureşeni la Adunarea de la Alba Iulia şi pe membrii Sfatului Naţional Român al Comitatului Maramureş. Sfatul a fost compus inițial din 34 de persoane, în frunte cu preşedintele Vasile Chindriş. Vasile Filipciuc, un avocat înstărit din Vișeu de Sus și frate cu marele istoric al Maramureșului Alexandru Filipașcu, s-a angajat să înfiinţeze la Sighet un ziar românesc care să se numească „Sfatul”, ca organ de presă al Sfatului Naţional Român Comitatens Maramureș.

Primul număr al acestui ziar a apărut în ziua de vineri 7 decembrie 1918, deci la mai puțin de o săptămână de la Proclamarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Ziarul avea formatul numit mai târziu „tabloid” (27 x 40 cm), un număr de 4 pagini, periodicitatea săptămânală și a apărut, cu o singură întrerupere de o săptămână, timp de un an de zile, în total 51 de numere (2 numere în decembrie 1918 și celelalte în cursul anului 1919), până la 19 decembrie 1919. Era subintitulat „Organ oficios al Consiliului Național Român Comitatens Maramurăș”, în caseta tehnică din pagina 4 era scris: ”Editor și proprietar C.N.R.C. Maramurăș” și era redactat de doi „redactori responsabili”: dr. Vasile Kindriș și dr. Titu Doroș.

În ceea ce privește structura publicației, aceasta era una clasică. Încă de la întâiul număr, prima pagină era ocupată în întregime de un text nesemnat de genul editorial, iar în paginile 2 – 3 erau inserate comentarii, reportaje, analize pe diferite domenii, articole de atitudine sau cu caracter cultural, poezii. Pagina 4 era consacrată de regulă știrilor, grupate pe două coloane, locale și externe, știri „Din Maramurăș” și „Din lumea mare”.

Valoarea documentară a acestei publicații este cu adevărat excepțională, mai cu seamă dacă avem în vedere că în cursul vremurilor, respectiv în timpul celui de Al II-lea Război Mondial, în Maramureșul intrat atunci în Ungaria horthystă, multe arhive fie că au fost duse și puse la păstrare în Ungaria în locuri necunoscute sau inaccesibile, fie că parțial au fost distruse intenționat, fie că pur și simplu s-au pierdut. Așa se face că, pentru anumite evenimente, în lipsa unor documente de arhivă, paginile aceste foi devin o sursă primară de informare de cea mai mare importanță.

  1. Relatarea în ziarul „Sfatul” a deplasării la Adunarea de la Alba Iulia

În primele două numere, din 7 și respectiv 14 decembrie 1918, este publicat între altele reportajul călătoriei delegațiilor din Maramureș la Adunarea din 1 Decembrie de la Alba Iulia. În prealabil, pe 22 noiembrie 1918, avusese loc la Sighet o mare Adunare națională românească, la care au participat între 6.000 (după sursele oficiale maghiare) și 10.000 de români maramureșeni (după aprecierile organizatorilor). Sighetul nu era încă evacuat de către autoritățile austro-ungare, iar Adunarea s-a ținut în piața centrală a orașului sub supravegherea armatei austro-ungare, care avea militari cu mitraliere instalate pe acoperișurile clădirilor. În această atmosferă de amenințare, Adunarea a decurs „în bună rânduială, chiar și străinii recunoscând că românii s-au purtat cu toată cinstea” (Ziarul „Sfatul”, anul I nr. 1 / 7 decembrie 1918, pag. 2.). Preotul Simeon Balea din Săpânța l-a jurat pe președintele desemnat al Sfatului Comitatens dr. Vasile Kindriș „sub steag și pe steagul românesc” (Ziarul „Sfatul”, anul I nr. 1 / 7 decembrie 1918, pag. 2.) . (Dr. Vasile Kindriș era un avocat necăsătorit, iar acesta a fost lămurit de către comilitonii săi să accepte el această însărcinare, deoarece probabilitatea ca să fie asasinat era destul de mare și măcar nu ar fi rămas o familie neajutorată în urma sa). Apoi s-au ales membrii Sfatului Comitatens, au fost desemnați reprezentații care vor merge la Adunarea de la Alba Iulia și s-a cântat „Deșteaptă-te române!”

Cei șapte reprezentanți din Sighet, în frunte cu președintele dr. Vasile Kindriș, s-au deplasat cu carele 65 de km până la Baia Mare, pe Valea Marei, iar pe parcurs lor li s-au adăugat delegați din toate localitățile de pe această vale, Berbești, Giulești, Crăcești (vechea denumire a actualului sat Mara). Pe drum, prin toate satele pe care le-au străbătut, români îmbrăcați de sărbătoare, le-au „făcut ovații”.  Au prânzit la o cârciumă din Crăcești, apoi au trecut muntele Gutâi și au dormit la un hotel din Baia Mare, iar din Baia Mare au parcurs drumul până la Alba Iulia cu trenul, în vagoane anume rezervate pentru delegații. Pe vagonul cu delegațiile din Maramureș, oamenii au scris cu litere mari „MARMATIA„ și „TRAIASCĂ ROMÂNIA MARE”!

La plecarea din gara Teiuș, soldați unguri au tras asupra trenului, ochind pe un delegat care purta un steag tricolor românesc. Militarii români care constituiau garda trenului au ripostat, iar ungurii au fugit. Stegarul român rănit Ion Arion a murit în tren, a fost dus până la Alba Iulia și a fost înmormântat acolo cu onoruri militare.

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga       




Titlul de Miss Universitaria 2017 a fost câștigat de Florina Vișchi

Joi, 7 decembrie 2017, la Casa Tineretului din Baia Mare a avut loc concursul pentru titlul de Miss Universitaria 2017. Ajuns la cea de-a IX-a ediție, evenimentul a fost organizat de Liga Studenților Pintea Viteazu, fiind prezentat de Alex Martari și Gavrilă Dunca.

11 studente din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare au concurat anul acesta pentru titlul de Miss Universitaria 2017.

Marea câștigătoare a titlului de Miss Universitaria 2017 a fost desemnată Florina Vișchi.

Titlul de Miss Popularitate a fost câștigat de Cătălina Maria Pop, iar cel de Miss Originalitate de Fărcaș Ancuța Monica.

Competiția pentru titlul de Miss Universitaria 2017 a fost una foarte strânsă și  a captat interesul publicului din sală prin probele la care concurentele au fost supuse. Miss Universitaria 2017 a scos în evidență frumusețea, finețea și eleganța feminină.

Autor, Vasile Vlad
Jurnalism, Centrul Universitar de Nord Baia Mare




Infinitul bun și răscumpărarea timpului în pictura lui Valentin Rozsnyai (autor, prof. univ. dr. Nicolae Iuga)

Prin unele trăsături care se pot remarca la prima vedere – culori grave, spații monocrome tăiate ferm și delimitate net unele de altele, împărțirea uneori a cadrului prin diagonale energetice, o simbolistică ubicuă insinuată sau explicitată – lucrările lui Valentin Rozsnyai îmbie la conceptualizare. În spatele tablourilor se poate ghici și se poate reconstitui o narațiune mitologică intrinsecă ce abia așteaptă să fie decriptată hermeneutic, confirmând o dată în plus ideea că mai întâi nu a fost nici oul și nici pasărea, ci mai degrabă ideea de zbor, că mai întâi a fost mitul și mai apoi metafora, iar metafora – fie ea și palstică – nu este altceva decât un mit comprimat aposteriori, un mit povestit eliptic.

Câteva teme se decelează cu claritate. Mai întâi Timpul. Timpul curge continuu, uniform și într-un singur sens, ca râul lui Heraclit, numai pentru simțul comun. Timpul fizic, cel dat de mișcarea astrelor, de mișcarea de rotație și de revoluție a planetelor, pe care noi oamenii îl măsurăm cu două mijloace convenționale, ceasornicul și calendarul, este în esență și el un timp care curge uniform încetinit, dar cu o încetinire imperceptibilă la scara infimă a vieții omenești și chiar la scara scurtei durate a civilizației umane pe pământ. În timpul fizic avem „infinitul rău” cum îl numea Hegel, adică linia timpului unidimensional care curge de la trecut prin prezent spre viitor la infinit, reprezentat punctiform printr-un șir de numere: 1 + 1 + 1 și așa mai departe la infinit. Și tot așa și spațiul, care continuă din punctul în care ne aflăm noi în toate direcțiile spre depărtări indefinite, prin reprezentarea 1 + 1 + 1 + 1 și așa mai departe la infinit. De ce „infinit rău”? Pentru că acest fel de „infinit”, ca un șoc infinit de-a lungul lucrurilor finite, nu poate fi atins niciodată și nu satisface nevoia de raționalitate intrinsecă a spiritului omenesc. Și atunci? Ei bine, acest fel de infinit trebuie „recurbat în sine”, reflectat în sine, adică adus în oglinda Spiritului, a conștiinței cunoscătoare și atunci obținem „infinitul bun”, infinitul fără rest, pentru că oglinda Spiritului rămâne aceeași, chiar dacă reflectă o infinitate potențială sau actuală de lucruri. Sau, pe fiecare existență noi ne-o putem reprezenta integral ca pe un cerc, prin circularitatea fazelor sale: naștere – viață – moarte, și atunci infinitul bun devine ceva ca un „cerc de cercuri” (după același Hegel).

În lucrările lui Valentin Rozsnyai timpul infinitului rău este reprezentat ca o spirală care crește de la stânga la dreapta, după mișcarea aparentă a soarelui (sensul mișcării acelor de ceasornic), este timpul creat în desfășurarea lui cosmică, timpul Universului în expansiune după actul Creației (sau marea explozie, Bing Bengul), timpul făcut, în care Creatorul a pus și creaturile sale, dar este totodată și Cronosul care ne macină ființa lent dar sigur, transformând-o în heideggeriana ființare neabătută către moarte. Reprezentarea plastică poate să fie asemănată și cu o cochilie de melc, care crește de fapt urmând cumva o lege matematică (șirul lui Fibonacci).

Dar Creatorul nu ne-a dat numai „Timpul făcut”, Cronosul, ci ne-a dăruit și „Timpul re-făcut”, Timpul restaurat, sau mai bine-zis „Timpul răscumpărat” (așa cum păcatul nostru a fost răscumpărat cu însuși sângele Fiului Său) și, mai mult decât atât, ne-a dat nouă înșine posibilitatea de a ne răscumpăra viața-în-timp, prin viața-prin-valori. Ne-a dat nu numai timpul rău al Cronosului, ci și timpul bun al Kairosului, timpul bunei alegeri, în care ne putem schimba destinul nostru în bine, caierul vremii pe care noi trebuie să îl privim abstrăgând de la tors. Timpul bun poate fi reprezentat plastic ca o spirală inversă, care crește în sens opus acelor de ceasornic în planul Spiritului, care înseamnă o reîntoarcere în sine, o ieșire din infinitul rău prin întoarcerea acestuia la reflecția în sine a conștiinței cunoscătoare. Un exemplu ar putea fi edificator. În anul 1929, un Constantin Brâncuși deja celebru la Paris, a fost rugat de către un James Joyce nu mai puțin celebru să-i deseneze portretul. Atunci, spre stupefacția tuturor, marele Brâncuși a făcut dintr-o singură mișcare de mână o spirală întoarsă în sine. Asta era tot? Da. A fost deajuns.

Cele două spirale orientate diferit, cea crescătoare a lumii fizice, a Universului în expansiune, și cea întoarsă în sine a lumii Spiritului, pot fi aflate îngemănate genial în arhetipul numit „coarne de berbec”, în cele două volute simetrice ale capitelului care încheie coloana ionică. Sau, în cazul lucrării lui Valentin Rozsnyai care dă și titlul expoziției, în afară de sugestia cornelor de berbec pe care o putem observa aici, se află și într-un ou cosmic plutind imponderabil, în care așteaptă facerea lumii cele două spirale în stare latentă. Tabloul lui Valentin Rozsnyai, cel care dă și titlul expoziției: „Facerea și refacerea timpului”, mai este pigmentat și cu elemente onirice, pești stilizați care zboră impetuos pe verticală, criptograma paleocreștină a lui Iisus Christos înălțându-se la ceruri, sau evoluția Cosmosului în îndreptarea lui către punctul suprem Omega, ca în Fenomenul uman al lui Teilhard de Chardin.

O a doua temă a discursului plastic al lui Valentin Rozsnyai este aceea a Păsării Phoenix, care este mai degrabă o legendă decât un mit, pentru că nu explică cu mijloace sacre ceva din ordinea profanului, ci de fapt Pasărea Phoenix se mitizează pe sine. Pasărea Phoenix în varianta lui Valentin Rozsnyai este tratată în triptic, potrivit cu secvențele de bază ale legendei, auto-îngroparea în sarcofagul de tămâie, arderea și apoi renașterea din foc. Prin efectele sale cromatice, pânza pictorului nostru ne provoacă certe sinestezii, ne face să auzim efectiv Pasărea cântând cu putere sau țipând exaltat, la fel cum putem auzi și păsările pictate de către Joan Miró. Echivalentul muzical ar putea fi Pasărea de foc a lui Igor Stravinski.

În esență, cred că în persoana lui Valentin Rozsnyai avem un pictor al maturității depline, cu un discurs plastic cerebral, cu o tehnică bine elaborată și diversificată, parcurgând facil distanțele dintre cubism, futurism și suprarealism, reiterând cu succes nu numai mituri fundamentale ale culturii noastre europene, ci și paradigme mitologice dintr-o hyponoia a filosofiei.

Prof. univ. dr. Nicolae IUGA
(eseu scris pentru Catalogul Expoziției Personale – Valentin Roznyai, Baia Mare, iunie 2017)

Valentin Rozsnyai, pictor sighetean, născut la Carei la data de 22.02.1952, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Maramureș, este unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți artiști din țară, fiind la nivelul la care a depășit granițele proprii, fizice și artistice și, cucerește dezinvolt piața internațională de artă. Pe lângă numeroasele expoziții personale (prima personală vernisată în anul 1972) a participat la alte câteva zeci de expoziții colective și de grup (în România, Croația și Republica Moldova), fiind laureat al Expoziției Internaționale “Homage to Picasso”, Zagreb, Croația (a obținut Marele Premiu pentru pictură) și al Bienalei Internaționale de Pictură, Chișinău (a fost distins cu Diploma de Execelență a Ministerului Culturii din Moldova). Are lucrări în colecții particulare din România, Elveția, Ungaria, S.U.A., Canada, Olanda, Germania, Austria, Suedia și Spania.

Galeria de Artă a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare, îi va găzdui în perioada 13 – 26 iunie 2017, expoziția personală “Facerea si refacerea timpului”.




Start up învățământul dual la Sighet – interviu cu inspector școlar prof. dr. Adriana Meșter (I.S.J. Maramureș)

Am abordat-o pe doamna inspector școlar prof.dr. Adriana Meșter, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, pentru a afla noutăți pe direcția învățământului dual, ca o continuare a interviului luat domnului inspector școlar general adjunct, prof.dr. Gheorghe Andrașciuc. Din informațiile pe care le deținem știm că s-a aprobat o clasă și pentru Sighet, la solicitarea Plimob S.A.

Brîndușa Oanță: Doamnă inspector, continuăm discuția începută într-un precedent interviu (9 aprilie 2017) luat domnului inspector școlar general adjunct, Gheorghe Andrașciuc. Aveți câteva noutăți. Despre ce este vorba?
Adriana Meșter: În perioada de la precedentul interviu au fost întreprinse o serie de acțiuni menite să dezvolte învățământul dual la nivelul județului Maramureș. Astfel, au fost depuse solicitări din partea operatorilor economici (Plimob S.A. Sighetu Marmației, Aramis Invest S.R.L. Baia Mare, SC EATON Electro Producție Fărcașa și Adiss S.A. Baia Mare) în vederea organizării învățământului dual. În urma analizării acestor solicitări, au fost alocate trei clase de învățământ dual la Liceul Tehnologic Forestier, Sighetu Marmației, la Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare și la Școala Gimnazială ”Lucian Blaga”, Fărcașa.

Brîndușa Oanță: Când vor demara înscrierile și care sunt criteriile de selecție?
Adriana Meșter: Conform Anexei 2 a OMEN 3556/29.03.2017, prima etapă a înscrierii în învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 3 se desfășoară în perioadele 12 – 16 iunie 2017 și 26 – 30 iunie 2017, prin eliberarea, de către secretariatele unităților de învățământ gimnazial a fișei de opțiuni pentru învățământul dual, urmată de completarea ei la unitatea școlară care organizează acest tip de învățământ. În 30 iunie 2017, unitățile care au ofertă pentru învățământul dual afișează lista candidaților înscriși. În cazul în care numărul candidaților este mai mare decât numărul de locuri disponibile, se vor organiza probe de admitere, în conformitate cu normele metodologice în vigoare. În 24 iulie se afișează, la unitățile de învățământ, lista candidaților înmatriculați, precum și situația locurilor rămase libere pentru etapele următoare. Totodată, trebuie să menționez că, pentru locurile speciale pentru romi, cererile de înscriere se depun în perioada 12 mai – 16 iunie 2017, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș.

Brîndușa Oanță: Ce șanse sunt ca învățământul dual să se extindă și la nivelul altor licee?
Adriana Meșter: Pot să afirm faptul că organizarea învățământului dual la nivelul a trei unități de învățământ din Maramureș reprezintă o premisă favorabilă pentru extinderea acestui tip de învățământ și la nivelul altor licee în anii școlari viitori. Oportunitatea acestei extinderi va fi luată în considerare în urma unei analize atente a impactului pe care acest tip de învățământ îl are, precum și a interesului manifestat de către elevii noștri față de oferta operatorilor economici din județ.

Brîndușa Oanță: Haideți să facem un promo eficient pentru această clasă. De ce ar trebui să se înscrie un tânăr pe acest drum? Prezentați-ne, vă rugăm, pe scurt, încă o dată, avantajele practice pentru a convinge tinerii de eficiența acestui sistem de învățământ.
Adriana Meșter: Elevii care urmează învățământul dual beneficiază, pe tot parcursul școlarizării, de susținere materială (burse, cazare, transport, echipamente de protecție), iar la finalul anilor de studiu vor avea siguranța unui loc de muncă, fie în țară, fie în străinătate. Spun acest lucru deoarece absolvenții vor primi, în urma susținerii examenului final, un certificat profesional Europass, însoțit de suplimentul descriptiv, recunoscut în Uniunea Europeană.

Brîndușa Oanță: Ce previziuni aveți pentru anul școlar 2017-2018?
Adriana Meșter: Suntem optimiști în privința derulării învățământului dual în cele trei unități școlare din județul Maramureș, în anul școlar 2017-2018. Consider că, pentru absolvenții de gimnaziu care doresc să urmeze acest tip de învățământ, specializarea la locul de muncă constituie o reală șansă în vederea integrării pe piața muncii.

Vă mulțumim pentru timpul acordat. Succes cu/la învățământul dual!

Brîndușa Oanță