A fost un eveniment cu oameni rari, cu momente speciale, cu târg de carte și cu Muzeul Autografelor la Baia Mare, la aniversarea a 21 de ani ai Revistei de Cultură „Nord Literar”. De fapt, au fost două zile intense, în care cultura s-a întâlnit cu publicul, iar dialogul a fost la cel mai înalt nivel, în cadrul unor evenimente dedicate cărții, autorilor ei, presei culturale, poeziei și muzicii de cea mai bună calitate.

În prima zi,  în cadrul momentului de deschidere, s-au acordat cinci premii ale Revistei de Cultură „Nord Literar” unor personalități care, prin activitatea lor editorială și publicistică au marcat viața culturală a acestui spațiu. Astfel, au primit premiu pentru întreaga activitate: Ion Cristofor, Adrian Popescu, Ion Papuc, Ana Olos, Florian Roatiș – colaboratori și prieteni apropiați ai revistei, nume de referință ale poeziei, ale criticii și ale eseisticii românești.

Dezbaterea „Cultură și presă”, la care au participat, alături de invitați, studenți și cadre didactice ale Centrului Universitar Nord, Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj Napoca, a adus pe tapet principalele probleme cu care se confruntă presa culturală și presa în general, ca oglindă a societății. Au avut intervenții: prof. univ. dr.  Elena Abrudan, prof. univ. dr.  Petru Dunca, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfelean, Mircea Petean, Cornel Cotuțiu, Gheorghe Mihai Bârlea.

Târgul de carte, desfășurat în 24 mai, în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, a reunit zece edituri din Cluj, Sălaj și Maramureș, alături de standurile de carte ale instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș. Desfășurat sub sloganul „Cumpără o carte! Într-o zi, ea te va citi”, târgul a reușit să concentreze un maraton al lansărilor și al prezentărilor de carte și de reviste de cultură. Au fost alături de „Nord Literar” edituri precum: Școala Ardeleană – Cluj, Casa Cărții de Știință – Cluj, Limes – Cluj, Cuantic –  Cluj, Caiete Silvane – Sălaj, Memoria Ethnologica – Maramureș, Cartemma – Maramureș, Marist – Maramureș, Cetatea Romei – Maramureș, Casa Cărții – Maramureș. Nume de rezonanță ale culturii românești, precum: Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Popa, Ion Mureșan, Ion Cristofor, Ion Papuc, Radu Ulmeanu, Daniel Săuca, Delia Muntean, Mircea Petean, Vasile George Dâncu, Ana Olos, Daniela Sitar-Tăut au avut un cuvânt de spus fie pentru a prezenta Muzeul Autografelor expus în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, fie pentru a prezenta carte de cea mai bună calitate. În cele câteva ore de târg, s-a vândut multă carte, s-au epuizat titluri și autori, acest fapt fiind un semnal că există un orizont de așteptare al publicului pe segmentul respectiv.

Revista de Cultură „Nord Literar” a editat, cu prilejul acestei aniversări, două suplimente sub formă de antologii. „Orfeu la «Nord Literar»” reunește poeme ale celor mai importanți autori români care s-au regăsit în paginile revistei, la rubrica „Orfeu”, reprezentând o oglindă a poeziei românești contemporane a ultimelor decenii. Al doilea supliment, „Pe muchia poemului”, adună în paginile sale o selecție de cronici, eseuri, studii critice publicate în timp în revistă de criticul literar Delia Muntean.

Muzeul Autografelor, un proiect inedit al scriitorului clujean Marcel Mureșeanu, vernisat vineri, 24 mai, în deschiderea Târgului de carte, rămâne în holul Palatului Administrativ din Baia Mare până în 10 iunie.

Serile celor două zile de sărbătoare s-au derulat sub genericul „Muzica și poezia la Palat”. În cadrul generos oferit de curtea și de clădirea Palatului Administrativ, poeții oaspeți, poeții maramureșeni și tinerele creatoare din Cenaclul „Voci eminesciene” au recitat din creațiile proprii. Iar muzica românească a completat emoția poeziei. Au recitat: Vasile Igna, Adrian Popescu, Ion Cristofor, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Loredana Știrbu, Florina Juncu, Valeria Bilț, Menuț Maximinian, Gabriel Cojocaru, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, Liviu Coroiu, Flaviu Mihali. Au cântat: Ducu Hotima, „Focul Viu”, Florin Ștefan și grupul „Lira”, Alina Andreicuț și Sorina Gherman. Momente speciale au creat copiii de la Școala Populară de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, coordonați de profesoarele Codruța Lupșe și Ramona Darha.

Comunicat de presă

Era o zi însorită, dar geroasă de iarnă.
Așa începeau compunerile senine din vremea școlii, dar vă asigur că a mea numai senină nu e. Prin urmare, dacă vă știți mai gingași sau suferinzi cu inima, nu o citiți. (în felul ăsta, o să găsesc un pretext demn pentru situația în care nu îmi va citi nimeni istorisirea).

Pe la orele amiezii, vecina în vârstă de la etajul 2 se afla deja la al patrulea „transfer” pe casa scării. Când zic „transfer”, mă refer la următoarele: la primele ore, începe cumpărăturile, care presupun târât cărucior (numit în continuare troller) pe scări, treaptă cu treaptă la coborâre, plecat la supermarketuri,  întors ṣi târât iar troller foarte greu și foarte zgomotos. Știu că e greu, fiindcă de câteva ori am ajutat-o și mi-am rupt spatele. I-am dus cumpărăturile în fața ușii în vreo trei tranșe și pot zice, chiar dacă o să fiu condamnată, că m-am lecuit de astfel de gesturi. Și știu că e zgomotos, fiindcă îl aud zi de zi, cum spuneam. Trăiește singură, e imposibil să aibă atâtea nevoi reale de a cumpăra ceva și totuși face asta de dimineață până seara, ca în transă, ca o jucărie stricată. Procedura din scară durează cam 10 minute la coborâre ṣi vreo 20, uneori chiar 30 la urcare. Zdrang-zdrang-zdrang la fiecare treaptă, un zgomot metalic, dar ṣi bufnit, repetitiv până la exasperare. Îmi dă fiori ce face, ṣtiu că nu e cu mintea limpede și evit să ies din casă când o aud, căci nu cred că mă sperie mai tare ceva decât genul ăsta de afecțiuni și manifestările lor. Cam pe când începea a cincea procedură a zilei, o sun pe maică-mea, care lipsea de acasă de ceva vreme și eram deja îngrijorată:
– Unde ești? o întreb.
– La piață, îmi răspunde. Te rog ia trollerul și hai să mă ajuți la cumpărături.

Foto & text: Rada Pavel

 
Rada Pavel este băimăreancă și scrie sincer, fără prețiozități, când îi vine, despre trei categorii de lucruri: care o enervează, care o sperie și care o emoționează. E adevărat că în ultima vreme scrie mai mult despre primele două. Odinioară, scria despre obiceiuri tradiționale, patrimoniu cultural material și turism, dar acum face o pauză, deși subiectele mai sus menționate au enervat-o, au emoționat-o și au speriat-o suficient cât să îi fi servit drept muză pentru o viață.

Joi, 20 iulie 2023, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară vă învită la vernisajul expoziției Ethno Anniversarium 45. 

Evenimentul va avea loc cu începere de la ora 17:00 și va marca aniversarea a 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții  a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară în Clădirea Pavilionară, pe vremea aceea Secție de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Maramureș.

Expoziția va prezenta o parte din patrimoniul muzeului, ceramică, lemn, textile, obiecte de cult, patrimoniul internațional și va evidenția secvențe din activitățile derulate între anii 1978-2023. Activități de cercetare și îmbogățire a patrimoniului muzeal, expoziții naționale și internaționale, simpozioane, publicații, proiecte culturale și educaționale, colaborări și multe alte manifestări variate derulate în acest interval se vor afla de joi în „lumina reflectoarelor”.

Alături de oficialități, personalități, oameni ai muzeului de ieri și de astăzi, colaboratori și parteneri, invitați la eveniment sunt membrii Coralei Armonia din Baia Mare, care vor susține un mini-recital.

La ceas aniversar, derulăm cu nostalgie, dar și cu bucurie, file din istoria muzeului și dorim să împărtășim cu dumneavoastră profunda noastră reverență față de cei care și-au adus aportul la crearea, păstrarea și valorificarea unui inestimabil patrimoniu cultural.

Vă așteptăm cu drag joi, 20 iulie 2023, ora 17:00 la evenimentul Ethno Anniversarium, la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Clădirea Pavilionară pentru a celebra împreună 45 de ani de la inaugurarea primei expoziții!

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Inițial, serviciul social situat pe strada Ioan Mihaly de Apșa nr. 17 a oferit ajutor imediat și servicii de bază persoanelor refugiate, iar acum le sprijină și în învățarea limbii române, precum și în găsirea unui loc de muncă.

Ameliorarea situației dificile în care se află refugiații ucraineni a fost scopul pentru care Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare, în parteneriat cu Asociația Cunoaște-i Nu Discrimina a înființat Centrul de asistență pentru refugiați din Sighetu Marmației, în data de 7 martie 2022. În primele luni, unitatea a oferit ajutor imediat constând în alimente și produse de igienă, a asigurat spălatul și uscatul rufelor, a acordat sprijin în găsirea unui loc de cazare sigur și a pus la dispoziția persoanelor care au apelat la serviciile centrului un spațiu de joacă pentru copii.

De-a lungul anului tot mai mulți refugiați au decis să se stabilească pentru o perioadă de timp mai scurtă sau mai lungă în Sighet sau într-o localitate din apropiere. De aceea, adaptându-se nevoilor beneficiarilor săi, unitatea și-a diversificat paleta de servicii prin organizarea de lecții de limba română, programe de socializare și de petrecere a timpului liber pentru copii și a oferit sprijin în angajare persoanelor dornice să lucreze.

Proiectul „Apel de urgență pentru Ucraina” implementat de Organizația Caritas, finanțat de Rețeaua Caritas Internationalis prin Confederația Caritas România a asigurat fondurile necesare pentru dotarea și utilarea centrului, precum și pentru organizarea programelor derulate. În cadrul acestui proiect, Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare s-a implicat pe mai multe niveluri în ajutorarea și sprijinirea refugiaților ucraineni cazați în Sighet, Baia Mare și Satu Mare, respectiv în localitățile din apropierea acestor municipii. Până la finalul anului 2022, datorită proiectului „Apel de urgență pentru Ucraina” 459 de persoane au beneficiat de servicii de informare și consiliere, 129 au fost sprijiniți cu tichete valorice pentru a achiziționa alimente de bază, 51 de copii au participat la programe de socializare și de petrecere a timpului liber, 67 de persoane au frecventat orele de limba română, 8 școlari au participat regulat la școala online, 45 familii au beneficiat de spălarea și uscarea hainelor la Sighet, 11 persoane au reușit să se angajeze.

Centrul de asistență pentru refugiați din Sighet va rămâne în continuare alături de cetățenii ucraineni stabiliți în municipiu și în localitățile din apropiere, asigurându-le servicii sociale adaptate nevoilor lor.

Comunicat de presă
Asociația Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare

Începând cu luna iulie 2020, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș are în derulare un nou proiect menit să evidențieze patrimoniul cultural material al județului: Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul urmărește cercetarea și promovarea a 32 de biserici cu statut de monument istoric din Ţara Maramureșului, „piesa de rezistență” din lista de activități fiind realizarea de tururi virtuale, care, începând cu luna noiembrie a acestui an vor putea fi vizualizate pe portalul web www.culturamm.ro.

De ce un proiect dedicat bisericilor de lemn din Țara Maramureșului?

Cu 32 biserici de lemn aflate în lista monumentelor istorice, dintre care 31 din grupa A (monumente istorice de valoare națională sau universală) și cinci incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Bârsana, Budești Josani, Desești, Ieud Deal și Poienile Izei), zestrea patrimoniului cultural din Țara Maramureșului merită toată atenția. Bisericile vechi de lemn sunt reperele arhitecturale ale acestei regiuni, reprezentând cele mai importante construcții ale satelor, atât pentru localnici, cât și pentru vizitatorii veniți de departe. Dincolo de valoarea lor artistică indiscutabilă, aceste clădiri sunt grăitoare în privința trecutului locurilor, având încrustate în lemn secole de istorie. Despre bisericile de lemn din Maramureș s-a scris mult, acestea bucurându-se de tot mai mare popularitate mai ales după momentul 1999, anul în care opt biserici din județ (cinci din Țara Maramureșului) au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Și totuși, până în prezent, instituţiile de cultură județene au cercetat doar fragmentar acest patrimoniu (vizând doar latura specifică fiecărei instituţii), iar rezultatele documentării au fost valorificate doar în lucrări de specialitate, de multe ori neaccesibile publicului larg. Cu toate că prin cercetările dendrocronologice, s-a risipit controversa privind datarea unor biserici maramureșene vechi de lemn, circulă încă, în numeroase medii, informații eronate. Proiectul Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale își propune, în acest context, să pună la dispoziția publicului informații actualizate, obținute pe baza celor mai recente cercetări aparținând instituțiilor abilitate.

Parteneriatul solid: suprema tărie a proiectului

Noul proiect urmărește să valorifice informațiile din arhive, precum și expertiza unor instituții și organizații cu activitate în domeniul conservării patrimoniului cultural, al arhitecturii, al educației, al dezvoltării durabile și promovării turistice. Prin urmare, alături de CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, în proiect vor fi implicați nu mai puțin de opt parteneri: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Facultatea de Litere Baia Mare, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest, Asociația Valea Verde, Asociația Ghizilor de Turism Maramureș, și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

Iniţierea unui demers de cercetare inter-disciplinară şi de valorificare a bisericilor-monument din Țara Maramureșului reprezintă un pas mic, dar important în vederea redescoperirii valorii patrimoniului local și a creșterii conștientizării importanței acestuia, atât în rândul membrilor comunităţilor și ai administrației locale, cât şi în rândul celor ce doresc să cerceteze sau să viziteze aceste biserici.

Tururi virtuale, în vremurile actuale

Pentru fiecare monument istoric inclus în proiect, se vor realiza tururi virtuale (cu diferite „puncte de staţie” – puncte de rotire 360 grade), având menirea de a promova aceste obiective culturale într-un mod atractiv și actual. Turul virtual este, de asemenea, un foarte important instrument educațional, noile generații, puternic tehnologizate, fiind mult mai atrase de realitatea virtuală decât de modalitățile clasice de predare.

Încă un aspect care merită să fie menționat este acela că multe dintre bisericile din lemn au avut și au de suferit, starea lor de conservare riscând să se deterioreze dacă nu vor fi luate măsuri urgente. Realizarea fotografiilor de detaliu, dar şi realizarea tururilor virtuale reprezintă mărturii ale stării actuale de conservare, dar şi documente utile în vederea lucrărilor ulterioare de restaurare şi reabilitare ce se impun. Nu sunt deloc de neglijat nici avantajele pe care tururile virtuale le pot avea în contextul cu care ne confruntăm în această perioadă, cel al epidemiei de coronavirus, care îi constrânge pe oameni să își anuleze călătoriile. Un tur virtual este accesibil fără să îți părăsești locuința, oferindu-ți posibilitatea de a te bucura de obiective culturale fără să te deplasezi, fiind astfel o alternativă în vremuri de criză.

Bune practici și tradiție păstrată

Deși Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi Virtuale este un proiect de-abia demarat, aflat la început de drum, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș nu se află la primul demers de a promova patrimoniul cultural material în mediul on-line. În 2018, respectiv în 2019, tot prin co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național, au fost derulate alte două proiecte asemănătoare, care s-au concentrat pe bisericile vechi din zonele Lăpuș și Chioar, rezultatele celor două proiecte fiind publicate pe același portal web (www.culturamm.ro). Prin urmare, era firesc și necesar ca anul acesta să fie cercetat și patrimoniul cultural material din Țara Maramureșului, regiunea județului cea mai bogată în biserici de lemn cu statut de monumente istorice. Urmează, așadar, o „vară documentară” în satele Maramureșului istoric și rezultate vizibile în toamna ce vine.

CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Coordonator proiect – Rada Pavel
Baia Mare, Str. Culturii Nr. 7 A, județul Maramureș
Email: promovaremm@gmail.com
www.cultura-traditionala.ro
www.culturamm.ro
www.facebook.com/culturatraditionala

Culori Unite la Galeria de Artă UAP din Baia Mare

Ce se pictează în septembrie peste deal,

în noiembrie, la expoziția din Baia Mare ajunge.

Nu, nu este un vechi proverb românesc, ci un (destul de) vechi obicei, inițiat în anul 2011 de către Radu Tărțan (colecționar de artă băimărean) și continuat (până în zilele noastre) de Asociația Culori Unite.

Potrivit acestui obicei, de 9 ani, în luna lui Răpciune, zeci de artiști, din zeci de țări europene, se întâlnesc în Maramureș, pe malul celui mai mare lac sărat din Ocna Șugatag, pentru a participa la Tabăra Internațională de Pictură „Culori Unite în Maramureș”.

La ediția din septembrie 2019 a taberei, s-au adunat 20 de artiști din 8 țări. Ce au făcut aceștia pe parcursul celor 8 zile petrecute aici, în ce culori, în ce lumină și sub ce forme au văzut Maramureșul, se poate afla în expoziția care se va vernisa joi, 14 noiembrie 2019, începând cu ora 17:00, la Galeria de Artă UAP Baia Mare din B-dul București Nr. 6.

Stefano Celia dă gust culorilor

La vernisaj va avea loc și un moment culinar organizat de Stefano Celia, director de imagine, fotograf și de curând, concurent Chefi la cuțite.

Așadar, produse ale bucatariei ”del Belpaese” printre peisaje cu clăi de fân și biserici de lemn, joi, 14 noiembrie, ora 17:00, Galeria de Artă UAP.

Vă așteptăm cu drag, internațional și neaoș deopotrivă.

Artiști: Stefano Celia (Italia), Rita Pranca (Letonia), Mariana Moraru (Republica Moldova), Marek Burdzy, Tadeusz Marszalek, Annya Siek, Tereza Siek (Polonia), Ioan Muntean (Sighet),  Adryan Prykop (Sighet), Iza Tărțan, Rodica Balaj Tărțan (România), Angalosssy Sandor,  Kuzma Boris,  Chebykin Andry, Alina Modyrka, Nicoară Vlad, Selevitsky Iuriy, Pavlynskyn Volodymyr (Ucraina), Arany Sandor, Csak Laszlo, Madarossy Gyorgy Tamas (Ungaria)

Deschiderea expoziției: joi, 14 noiembrie 2019, ora 17:00

Sponsori:

Consiliul Județean Maramureș, 4K Services, ATP Motors, Grup General ID, Drusal, GeoCadex, EuroTip, Orizont Sighetu-Marmației, RoCredit, Rosfera, Editura Saga

Organizator: Asociația Culori Unite

Președinte

Radu Tărțan Ioan

Tel: 0740 870 967

Email: culoriunite@gmail.com

www.facebook.com/culoriunite/

În perioada 02.04.2019 – 16.04.2019, la Galeria de Artă a UAP, Baia Mare, este prezentă pe simeze expoziția de pictură și sculptură intitulată „Căutări”, a artiștilor plastici sigheteni, Adrian Prykop și Ioan Muntean.

”În conceptul sculptural, este vorba despre Maternitate care, adusă în contemporan, prin legile induse de societate, îți interzic, mental, procreația. Și-atunci, copilul se află în pântece, se află în mental, dar nu poate fi adus pe lume, datorită constrângerilor contemporane. Constrângerile sunt sugerate, în lucrările mele, prin înfășurarea unor funii de tip maramureșean peste pântecele femeilor sau, de anumite goluri create intenționat în locul fătului.” (Ioan Muntean)

”Pictura mea, în această expoziție, reprezintă forme ancestrale maramureșene, semne și simboluri, peisaje conturate foarte simbolic. Încercăm să aducem în atenția privitorului modern, contemporan, tot ce înseamnă tradiție și istorie în Maramureș, dar, într-un notă personală, o notă modernă, a universului maramureșean.”  (Adrian Prykop)

Salut, Sighet!

Antreprenorul Bogdan Bumbuk, fondatorul companiei PGA Electric, a intrat în finala prestigioasei competiții “EY Entrepreneur of The Year – Romania 2018” a cărei ceremonie de premiere a avut loc joi, 21 februarie.

În cadrul ceremoniei la care au participat importanți reprezentanți ai comunității de business din România, omul de afaceri Bogdan Bumbuk a concurat pentru marele titlu EY Entrepreneur Of The Year 2018, alături de alți 43 de lideri de business.

Organizată și în România din 2014, competiția EY Entrepreneur of The Year își desemnează juriul pe baza unor criterii riguroase de selecție. Membrii juriului au premiat și la această ediție antreprenorii care au demonstrat în anul 2018 viziune și direcție strategică pentru creșterea afacerii, capacitate de inovație, integritate personală și un impact pozitiv asupra comunității.

Cei 43 de antreprenori selectați în finala pentru premiul Antreprenorul Anului în România reprezintă companii cu o cifră de afaceri cumulată de 620 de milioane de euro și un total de peste 10.000 de angajați.

Notabil este faptul că antreprenorul băimărean a fost primul finalist din Maramureș care a fost selectat de juriu în această prestigioasă competiție care premiază în peste 60 de țări performanța antreprenorială și managerială.

Ovidiu Șandor, CEO Mulberry Development, a fost desemnat câștigătorul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2018 și va reprezenta România în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, de la Monte Carlo, din iunie 2019.

Antreprenorul  Bogdan Bumbuk a fondat în Baia Mare compania PGA Electric care este una dintre companiile de top din sectorul electro-energetic din România, cu activități integrate în sfera producției de cabluri electrice, producției de echipamente pentru distribuția energiei electrice, producției de sisteme metalice pentru managementul cablurilor electrice, precum și a importului și distribuției de materiale electrice, corpuri și surse de iluminat.

EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

Ciprian BORȘAN
Fondator și Președinte
Maramureș Business Club

Undeva, cândva într-o galaxie îndepărtată?!…
(prozopoem teleportat la… Sighet)

Wow!… nu foarte departe de… insula – planetă Sighet o…
toaletă publică din Baia Mare pare ceva de domeniul fantasticului,
ceva din altă galaxie.
Da, oooooo… Toaletă Publică:
Cu ușa la buton,
Cu afișaj electronic,
Unisex,
Cu o voce care te întâmpină și te îndrumă,
Cu posibilitatea de a-ți satisface necesitățile fiziologice în condiții
de igienă fără chestii și mirosuri și… posibilitatea de a te SPĂLA
pe mâini!
Când ai ieșit, EA (toaleta) intră în regim de spălare automată
și interesant e faptul că este… GRATUITĂ.

Este amplasată lângă piața din Centrul Vechi pentru cei ce sunt curioși și au drum la Baia Mare.

Oare Sighetul nu are nevoie de toalete publice?
Sigur că nu!… pentru că… Porțile și Clădirile Centrului Istoric al Orașului sunt folosite zi de zi ca… toalete publice.
Chiar nu interesează pe nimeni soarta Sighetului?
Alte orașe de ce pot să prospere și Sighetul nu?
Alți aleși cum pot să facă CEVA iar aleșii Sighetului… nimic?

Sunt multe de spus despre acest „nimic” dar cei ce ar trebui să audă
se gândesc probabil la următorul mandat!

Morala: Mai rău să nu fie, spune o vorbă de demult!

Attila CSIK

PS: Vizitați cu încredere Baia Mare…. acolo veți vedea (și poate fi folosită!) minunata… Toaletă Publică!

Împinși de necazuri, de nevoi, de dorința de a schimba soarta lor și a familiilor pentru care se sacrifică, românii au luat calea pribegiei, a emigrației, și-au format “cealaltă” Românie, România de… afară. Peste 4 milioane de români, răspândiți în toate colțurile Europei, dar și ale globului, rezistă greutăților și marilor provocări pe care și le-au asumat “ajutați” de criza generalizată de după revoluție, mereu cu gândul acasă și reconstituie, în momentele de sărbătoare, crâmpeie de țară pe-acolo pe unde se află și muncesc. Marile sărbători, religioase și/sau naționale îi unesc și le oferă ocazia de-a construi câte o mică Românie din tradițiile, amintirile și “micile” comori pe care le poartă cu ei pretutindeni.

Mulțumim cititorilor noștri care ne urmăresc și ne apreciază munca, mulțumim doamnei Maria Sălăjan din Baia Mare care ne-a expediat o serie minunată de imagini de la Sărbătoarea Centenarului din Madrid. Acești minunați concetățeni de-ai noștri care se bucură și ne bucură cu România “secretă”, puternică, vie, ferecată în sufletele lor admirabile, iubitori neprefăcuți de țară, aceștia sunt prietenii și patrioții adevărați. Ei, cei care au fost ”abandonați” de țară, dar continuă s-o iubească, merită respectul nostru. Gesturile lor de devotament și mândire de români sunt mult mai puternice și mai credibile decât toată demagogia și falsitatea conducătorilor noștri care (cei mai mulți) nu ne mai reprezintă!

Mulțumim, dragi prieteni din România exilată!

Salut, Sighet!

Galerie foto: Maria Sălăjan