Paul Seling, fratele cunoscutei cantautoare Paula Seling, născut la Baia Mare, va atinge în curând “borna” de 40 de ani. S-a format în zona artelor începând cu vârsta de 6 ani. A terminat școala de muzică în Baia Mare, clasa pian, dar a fost interesat încă de mic de muzica electronică, ambientală și, în general de tot ceea ce implică experiment și noutate în zona de expresie artistică.

Ulterior, s-a “îndrăgostit” de arhitectură pe care a considerat-o “amestecul fericit între arta pură și științele tehnice”. A absolvit Școala de Arhitectură din București în 2002, cu gândul de a crea doar în condiții propice în spiritul ambițiilor unui tânăr experimentalist.

În perioada 2004 – 2007 a muncit împreună cu părinții lui în firma familiei – una dintre principalele societăți producătoare de mobilier – de la… Sighet.

Odată cu închiderea activității firmei, în 2007, a început să revină treptat la artele aplicate. La început a fost arhitectura, apoi muzica electronică și în final desenul, grafica.

Poeziile sunt, așa cum ne-a declarat Paul: urme ale trecerii printr-o etapă artistică, aceea în care îmi propuneam să folosesc doar scrisul ca „armă” într-un război creativ cu „cei mai buni” pe care îi cunoșteam la acea vreme. Îmi place să scriu pentru că nu există în modul acesta de comunicare nicio altă constrângere „tehnică” sau „practică”, și conținutul gândurilor noastre circulă liber, neîngrădit și nealterat, până la „consumator”.

Official Website : https://paulseling.info

Dragoste cu mobila de bucătărie

îmi doream demult să fac dragoste cu mobila de bucătărie,
să mângâi sânii sertarelor în care stau furculițele,
scaunele toate să fie niște amante
cu pulpe fierbinți așteptându-mă disperate
la robinet să curgă neîncetat lacrimi
mașina de spălat, ca o fecioară infatuată,
să aibă parte de primul viol electric,
îmi doream demult un calorifer senzual, cu forme aburinde,
pe care să-l mângâi
neîncetat,
neîntrebat,
necenzurat,
să fie o veșnică rezonanță
între pielea mea aspră și perdeaua de plastic
eram pregătit, îmi făcusem analizele, testele ieșiseră ok,
cumpărasem duzini de prezervative
căci mă oripila gândul că din toată această nebunie
mobila de bucătărie ar putea rămâne gravidă,
și mă voi trezi, doamne ferește! – peste un timp -,
cu niște scaune pitice și mucoase
scâncind pe mocheta cu pătrățele rubinii
sau cu cine știe ce sertărașe și dulăpioare
albe sau rozalii, purtând pamperși sticloși
și molfăind din suzete de inox,
oricât aș fi fost de inconștient, mi-era teamă,
să-mi împart bucătăria cu altcineva,
în fine, mă hotărâsem,
va fi azi sau nu va fi niciodată,
aveam o poftă nebună să mușc din pieptul de lemn al mesei,
și poate așa s-ar fi întâmplat
și poate totul ar fi decurs normal,
dacă nu apăreai tu,
dacă nu-ți venea ție ideea
să-ți muți la mine trupul
în după-amiaza aceea.

False story_love story

hai să falsificăm împreună viitorul
de comun acord cu marile puteri
de comun acord cu liberii cugetători
cu principalii realizatori de talk-show-uri
să-l falsificăm în așa fel încât de mâine
iubirea să poată fi comandată
din cataloage color, de la pagina 29,
capitolul « îmbrăcăminte de sezon »
în diverse culori, într-o gamă diversificată de modele,
sau, și mai bine, direct de pe site-uri
plătibilă instantaneu cu visa card, cu american express,
să vină iubirea asta direct în e_mail-ul utilizatorului
odată cu veștile bune, odată cu veștile mai puțin bune,
sau de-a dreptul proaste,
odată cu alte oferte și știri
ale diferitelor agenții de presă,
hai să falsificăm împreuna sentimentele
chiar de mâine,
sau nu, de ce să mai așteptăm atât ?
chiar din seara aceasta,
eu să te urăsc, să îți strig în față
că ești cea mai lașă și mai neconsumabilă curvă
tu să te prefaci că nu exist
că nu m-ai cunoscut niciodată
că nu am fost împreună
la mare,
la munte,
în spitale,
în săli de cinema
tu să-ți vezi mai departe de tine,
de amanți, de facultate,
de bijuterii, de preparatul clătitelor,
ca și cum eu nici nu aș exista
ca și cum eu nici nu te-aș urî,
fie și de probă,
fie și pentru o clipă.
hai să falsificăm toate nostalgiile,
să neutralizăm iarna cu săruturi fierbinți
să facem dragoste în fața morții
în cele mai intime,
în cele mai fanteziste poziții,
să moară de ciudă,
să ne lase în pace
să ne ducem mai departe
crucea,
amintirile,
fanteziile,
nebuniile,
să putem spune și altora
cât de importantă este uneori
falsificarea anumitor chestii
aparent neesențiale.

Amploarea contrabandei cu țigări cunoaște o dinamică ascendentă. Atrași de câștigurile foarte mari obținute în urma acestui gen de activitate cetățeni români alături de „partenerii” ucraineni, constituiți în grupări infrcaționale, activează în zona de graniță, în localitățile de frontieră. O asemenea grupare, având unul dintre lideri un sighetean, a fost destructurată de către oamenii legii.

Gruparea infracțională a acționat pe teritoriul Maramureșului în perioda 2012-2016, având extensii și în județele Cluj, Bihor, Arad, Timiș. Din gruparea au mai făcut parte încă doi sigheteni alături de persoane din Baia Mare și alte localități din Maramureș. Pe durata urmăririi penale, a reieșit faptul că lideri ai grupului infracțional au fost un sighetean împreună cu o persoană dintr-o altă localitate maramureșeană, „aceștia având un rol esențial în inițierea și constituirea grupării, în menținerea ei într-o formă structurată și operațională, în organizarea activității, aceștia procedând inclusiv la achiziționarea de mijloace de transport numeroase și, de regulă, neînmatriculate pe numele lor, pentru a îngreuna identificarea din partea autorităților, fiind preocupați în cooptarea succesivă, pe durata de existență a grupului, a altor persoane cărora li s-au dat roluri în palierul executiv al grupării”, se menționează în actul de acuzare întocmit de către oamenii legii.

Membrii grupării infracționale activau în baza unor atribuții clar specificicate, cum ar fi: procurarea a diverse cantități de produse accizabile din tutun de pe teritoriul Ucrainei și organizarea activităților ilicite de introducere a acestora în România peste frontiera de stat existentă pe limita de nord a județului Maramureș, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, de acest aspect ocupându-se în cadrul grupului liderul sighetean, transportul cantităților de țigări atât din frontieră în diferite locuri de păstrare temporară, cât și ulterior către beneficiari, organizarea activității de depozitare, organizarea activității de identificare, contactare și racolare a cumpărătorilor, pentru a fi convinși să devină clienți fideli în scopul constituirii unei piețe extinse de desfacere, inclusiv pe raza altor localități decât cele din Maramureș, coordonarea și purtarea negocierilor privind prețul de vânzare, racolarea de persoane dispuse fie să ascundă la domiciliile lor, în diferite perioade, unele cantități de țigări aduse ilicit în țară, fie să participe la transportul acestora de la furnizor la celălat lider al grupării care organiza și coordona în continuare distribuția produselor traficate pe raza județului Maramureș ori a altor județe din țară, procurarea și folosirea pe parcursul activităților infracționale a unor mijloace de transport înmatriculate în alte țări sau în România, dar fără posibilitatea stabilirii unor conexiuni cu deținătorii participanți la activitățile infracționale, desfășurarea altor activități, în funcție de situație și de necesități, privind circuitul illegal al țigărilor traficate din Ucraina. Pentru a îngreuna cercetările, membrii grupării rulau numeroase autovehicule în activitățile infracționale care aveau placuțe de înmatriculare care au aparținut altor autovehicule, pe care le aplicau în fals pe cele utilizate de ei. De asemenea, utilizau un limbaj extreme de lacunar și codificat, tocmai pentru a face dificilă înțelegerea din partea anchetatorilor în cazul în care ar fi fost interceptați. În convorbirile telefonice purtate s-a remarcat faptul că, referindu-se la mijlocul de transport cu care se vor aduce țigările, numeau un VW Sharan „aia mare”, iar un Fiat „aceea mică”. De exemplu, limbajul codificat al membrilor grupării a inclus denumirea municipiului Ordadea sub forma „Orașu Mare”, iar localitatea Beiuș, „Orașu Mic”. Pentru a evita să fie interceptați în trafic de către autorități în timp ce efectuau transporturile ilegale, membrii grupării infracționale se deplasau cu precădere pe timp de noapte, utilizând drumuri secundare, mai puțin circulate, chiar dacă acestea erau deteriorate, uneori folosind alte autovehicule ca antemergători.

Contrabanda cu țigări rămâne, în continuare, un fenomen infracțional greu de gestionat.

Liviu Șiman

Sărbătoarea religioasă „Sfântul Nicolae” , în folclor denumită „Moş Nicolae”, este o zi în care fiecare copil ar trebui să se simtă fericit, împlinit şi înconjurat de afecţiune. Din păcate însă, nu toţi copiii din lume se bucură de această zi, căci adesea nu au pe cineva care să le aducă o bucurie sau să le dăruiască măcar o mică atenţie.

Am avut în primul rând în vedere copiii instituţionalizaţi, aflaţi în casele de tip familial ale fundaţiei Hope and Homes for Children România. De aceea, scopul nostru a fost de a-i conştientiza pe elevii unităţilor noastre şcolare de faptul că ei, deşi poate provin din familii cu o stare materială nu tocmai bună, au mult mai mult decât alţii şi, din puţinul lor, pot să dăruiască pentru a aduce o bucurie unui alt copil. Conştientizarea elevilor din şcolile implicate despre problemele altor tineri sau copii de vârsta lor, educarea în spiritul muncii pentru comunitate şi dezvoltarea plăcerii de a dărui, de a fi generoşi au fost obiectivele principale ale proiectului.

În perioada 15 noiembrie-15 decembrie 2016 s-a organizat în fiecare şcoală împlicată în acest proiect colectarea de fructe, dulciuri şi jucării care să fie donate copiilor. Suntem foarte fericiţi, deoarece la această a IV-a ediţie participarea a fost foarte numeroasă, fiind implicate 27 de şcoli şi licee din Maramureşul istoric, Sighetu Marmaţiei şi Baia Mare. Cantitatea de fructe, dulciuri şi jucării care s-a colectat a fost impresionantă, astfel că sub bradul de Crăciun vor exista dulciuri, fructe, cadouri pentru copiii din casele de tip familial, centru primire regim de urgență și centru maternal din Sighet.

Multumim tuturor celor care şi-au asumat rolul de Moş Nicolae în cadrul acestui proiect, cadre didactice pline de dăruire şi elevi generoşi şi buni, fără contributia lor n-am fi reuşit să aducem un zâmbet pe buzele copiilor mai puţin norocoşi.

Director prof. Piţura Casian, prof. Emilia Codrea şi prof. Cristina Roatiş de la Liceul Pedagogic “Taras Şevcenko” Sighetu Marmaţiei, iniţiatorii Proiectului educaţional judeţean de caritate/voluntariat „Moş Nicolae vine la toţi copiii!”