O imagine de la începutul sec. XX cu fosta Biserică Greco – Catolică Românească, actuala Biserică Ortodoxă Română cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

„În urma creşterii numărului de enoriaşi şi mutării la Sighet a Protopopiatului Bisericii Greco-Catolice a Maramureşului, se hotărăşte construirea unui lăcaş de cult propriu. Finalizarea acestui proiect a avut loc în 1892, cu sprijinului financiar acordat de prefectul Lónyay János şi contribuţia enoriaşilor.
Sfinţirea noii biserici a avut loc la 20 martie 1892, fiind oficiată de către reprezentantul episcopului greco-catolic român de Gherla, canonicul Erdöss Sándor, predica fiind rostită de vicarul Titus Bud.
Biserica, bijuterie arhitecturală, este construită în stil neogotic, fiind una din puţinele clădiri din oraş care are un stil unitar.
Picturile interioare poartă semnătura mai multor artişti renumiţi, dintre care, cei mai cunoscuţi sunt: Traian Bilţiu Dăncuş, Tasso Marchini și Lucreția Munteanu, toate fiind realizate în perioada interbelică.
În jurul bisericii a fost amenajat un frumos parc englezesc, având într-o parte a bisericii ridicată o cruce de fontă. Lângă biserică se afla o construcţie mică în care a funcționat prima şcoală românească din Sighet.”
                     (Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012).

Salut, Sighet

NR: Imaginea este preluată după o fotografie din colecția personală a domnului Pal Rober Zolopcsuk, căruia îi mulțumim.

În imagine, vedere laterală a fostei Biserici greco – catolice (românească & ruteană/ucraineană), actualmente Biserica ortodoxă ucraineană, la început de sec. XX.

***

Între anii 1803-1804 locul unei mici bisericuţe de lemn a fost ocupat de o biserică în stil baroc, înălţată în cinstea Naşterii Maicii Domnului din donaţiile enoriaşilor greco-catolici români şi ruteni. Datorită divergenţelor dintre credincioşii celor două etnii, biserica a rămas în folosinţa rutenilor, devenind astfel cunoscută drept „biserica greco-catolică ruteană”.

În jurul anului 1900, este splendid pictat interiorul bisericii de către pictorul băimărean de origine sigheteană Kádár Géza. Pe cupola bisericii, susţinută de console aurii, a fost reprezentat un cerc de sfinţi. Iconostasul a fost realizat în stil baroc, fiind bogat decorat cu ornamente florale aurite.

Anul 1894 aduce cu sine schimbarea hramului bisericii. Episcopul Firczák Gyula din Ungvár sfinţeşte biserica şi îi dăruieşte hramul Înălţării Sfintei Cruci. Construcţia mică alipită faţadei a fost realizată ulterior, având trei uşi de acces, tavanul fiind pictat în stil rococo, înfăţişând doi îngeri purtând un coş cu trandafiri.

În faţa bisericii a fost înălţată o cruce de piatră sculptată, pe piedestalul căreia a fost inscripţionat în limba maghiară următoarea frază: „A fost înălţată cu prilejul jubileului anului sfânt la 1900 septembrie 21, în timpul preotului Balogh Mihály şi îngrijitorului Hostsuk János”.

Biserica deţine singurul vitraliu original din Sighet, de o frumuseţe compoziţională şi calitate aparte.

(text  de Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012)

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Salut, Sighet

NR: Imaginea este preluată după o fotografie din colecția personală a d-lui Pal Rober Zolopcsuk, căruia îi mulțumim.

O amosferă minunată aseară la Biserica Greco-Catolică din Sighet la concertul de colinzi al corului Cristos Rege dirijat de prof. Rodica Gheorghiu, în prezența a peste 500 de spectatori încântați de armoniile sonore, deveniți pe final co -participanti, când s-au unit în mărturisirea credinței și în spiritul tradiției aducând Vestea cea Minunată , care de la Viflaim se -arată….

Bucuria profundă a Nașterii Domnului a fost exprimată în mod emoționant în dulcele grai românesc și în limbile pământului, racordându-ne atât la trăirea autentică a străbunilor noștri cât și la bogăția culturii universale, corul Cristos Rege dovedind încă o dată nu doar pasiunea pentru muzică ci și o înaltă calitate profesională, capacitatea de a realiza performanța (recunoscută nu doar în Sighet ci peste tot unde se deplasează) ca urmare a multor eforturi și sacrificii oferite generos cu răbdare și dragoste.

Părintele paroh Onisim Filip a mulțumit corului și auditoriului subliniind necesitatea păstrării și promovării valorilor spirituale, a frumosului care înnobilează sufletul, a tot ce ne definește identitatea , Crăciunul fiind o minunată ocazie de a ne apropia de Dumnezeu și unii de alții cu bucurie.

preot prof. Marius VIȘOVAN

Ceremonia primei împărtășanii la biserica greco-catolică din Sighet, anul probabil 1946 (până la instalarea comunismului, peste 90 % dintre românii din Sighet aparțineau cultului greco-catolic). Preotul din centrul imaginii este părintele Alexandru Chindriș, ulterior arestat și deținut în închisorile comuniste.

Dacă cineva recunoaște pe vreunul dintre copiii din fotografie (azi ar avea 80-82 de ani…) este rugat să ne ofere informațiile de care dispune.

Fotografie din arhiva personală a preotului Marius Vișovan.

Disputele dintre enoriaşii români şi cei ruteni privind proprietatea bisericii (nr: din apropierea actualei Primării Sighet) au condus la situaţia în care enoriaşii greco – catolici români au rămas fără un lăcaş de cult. Pentru a-i ajuta, episcopia Bisericii romano – catolice le-a oferit spre folosinţă capela „Bunul Păstor”, aflată la vremea aceea în centrul oraşului. Pe locul ei, azi se află farmacia „Manna”: clădirea a căzut pradă mai multor incendii, fiind demolată în 1892.

În urma creşterii numărului de enoriaşi şi mutării la Sighet a Protopopiatului Bisericii Greco-Catolice a Maramureşului, se hotărăşte construirea unui lăcaş de cult propriu. Finalizarea acestui proiect a avut loc în 1892, cu sprijinului financiar acordat de prefectul Lónyay János şi contribuţia enoriaşilor.

Sfinţirea noii biserici a avut loc la 20 martie 1892, fiind oficiată de către reprezentantul episcopului greco-catolic român de Gherla, canonicul Erdöss Sándor, predica fiind rostită de vicarul Titus Bud.

Biserica, bijuterie arhitecturală, este construită în stil neogotic, fiind una din puţinele clădiri din oraş care are un stil unitar.

Picturile interioare poartă semnătura mai multor artişti renumiţi, dintre care, cei mai cunoscuţi sunt: Traian Bilţiu Dăncuş, Tasso Marchini și Lucreția Munteanu, toate fiind realizate în perioada interbelică.

În jurul bisericii a fost amenajat un frumos parc englezesc, având într-o parte a bisericii ridicată o cruce de fontă. Lângă biserică se află o construcţie mică în care a funcționat prima şcoală românească din Sighet.

(Imaginea grafică și text Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012).

N.R.: Azi biserica este ortodoxă și are hramul „Adormirea Maicii Domnului”.