Marea Unire a fost imboldul perfect pentru ca tinerii participanți la Proiectul Interjudețean ”Centenarul Marii Uniri”, desfășurat joi, 29 noiembrie 2018, la Colegiul Național ”Dragoș Vodă” din Sighet, să se ”dueleze” în cunoștințele dobândite (prin parcurgerea programei școlare sau din lecturi suplimentare), referitoare la crearea României Mari. 

În urma susținerii celor două probe (analiza surselor istorice, respectiv prezentarea afişului şi a proiectului Power Point cu tema „Marea Unire în istoria localităţii mele”), membrii juriului (prof. drd. Horaţiu Vescan – inspector de specialitate ISJ Maramureş; prof. dr. Flaviu Vida – inspector ISJ Maramureş; Victor Vizauer – cercetător ştiinţific Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române  Cluj Napoca; Andreea Dobeş – istoric la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei; prof. Muntean Ioan,  directorul Şcolii Gimnaziale cu Program Suplimentar de Muzică şi Arte Plastice Sighetu Marmaţiei) au acordat echipelor următorul punctaj:

1. Liceul Borşa: elevii Timiş Amalia, Timiş Andreea, Morar Melissa, Timiş Adelina coordonaţi de profesorii Mîţ Ioan şi Şteţco Roman Ioana;  89 de puncte
2. T.A. „Alexiu Berinde”, Seini: elevii Prikop George, Pop Ricardo, Pop Elisa, Popan Ioana, îndrumaţi de profesoara Moldovan Silvia Giorgiana; 89 de puncte
3. C. N. „Vasile Lucaciu” Baia Mare: elevii Rad Adrian Radu, Viman Adela Lorena, Pop Carla Maria, Bolba Denisa, coordonaţi de profesorul Şovago Adrian; 92 de puncte
4. C. N. „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei:  elevii Bodnariuc Mihai, Apan Letiţia, Hotea Manuela, Almaşi Adrian, coordonaţi de profesorii Dura Claudia şi Voinaghi Marius; 92 de puncte

Câștigătorii au fost recompensați cu frumoase diplome și mult apreciate premii în cărți. Finalul a aparținut Corului ”Armonia” (dirijat de prof. Lenuța Petrovan) al C. N. ”Dragoș Vodă”, care a oferit participanților un potpuriu de cântece patriotice, adecvate temei.

Vivat, Academia! Vivat, România!

La mulți ani, România!

Salut, Sighet!

Colegiul Naţional Dragoş Vodă din Sighetu Marmaţiei organizează joi, 29 noiembrie 2018, Concursul Interjudețean ”Centenarul Marii Uniri”. Participă echipe de la  Liceul Borșa, L. T. A. ”Alexiu Berinde” – Seini, L. T. Negrești Oaș, C. N. ”Vasile Lucaciu” – Baia Mare, C. N. ”Dragoș Vodă” – Sighet.

Concursul se desfășoară sub forma a două activităţi punctate astfel:

• Analiza surselor istorice la prima vedere (45 p);
• Proba practică (45 p);
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Analiza surselor istorice la prima vedere:

Fiecare echipă va primi spre analiză două surse istorice la prima vedere. Elevii vor trebui să elaboreze un răspuns colectiv la rezolvarea de cerinţe (să menţioneze, să prezinte, să compare, să argumenteze etc.) ale unor evenimente istorice.

Proba practică

Fiecare echipă se va prezenta în faţa comisiei cu un afiş şi un proiect Power Point cu tema „Marea Unire în istoria localităţii mele”, realizate anterior concursului. Pentru întocmirea afişului se vor folosi doar culorile primare şi amestecul dintre acestea. Elevii pot folosi tehnica acuarelei, tempera, guaşă, culori acrilice sau creioane colorate. Prezentarea proiectului trebuie să se încadreze în maxim 10 minute.

Evaluarea

Răspunsurile vor fi evaluate de o comisie de specialitate constituită în acest scop. Din comisiile de specialitate fac parte: inspectorul de specialitate, 6 cadre didactice (4 profesori de istorie şi 2 de arte) şi un reprezentant al Muzeului Maramureșean.

Salut, Sighet!

Un impresionant monument a fost dezvelit și sfințit duminică, 25 noiembrie a.c., în fața bisericii greco-catolice din comuna Ieud, județul Maramureș. Monumentul din marmură – o cruce care țâșnește spre cer din harta României – este închinat în egală măsură Centenarului Marii Uniri și martirilor rezistenței anticomuniste, Ieudul fiind unul din focarele acestei lupte îndârjite pentru libertatea și demnitatea neamului românesc.

Cele două plăci comemorative situate pe cele două fețe ale monumentului conțin, una – numele ieudenilor participanți la Marea Adunare Națională de la 1 decembrie 1918, iar cealaltă -numele a peste 60 de ieudeni deținuți politici intemnițați de regimul comunist.

Ceremonia de sfințire a fost oficiată de P.S. Vasile Bizău episcopul greco-catolic al Maramureșului împreună cu un grup de preoți în prezența autorităților locale și județene și a unui mare număr de credincioși din localitate și din alte părți ale țării. Din partea foștilor deținuți politici a luat cuvântul domnul profesor Nistor Man, maramureșean domiciliat actualmente în Tg. Mureș (13 ani de detenție, membru al grupului Vișovan). Au mai fost prezenți și seniorii camarazi maramureșeni Ioan Ilban, Petru Codrea și doamnele Melania Rițiu și Ioana Petrovan, aceasta din urmă, fiică a Ieudului.

Cea mai mare parte a deținuților politici din Ieud (național – țărăniști, legionari, liberali, dar și mulți fără afiliere politică, preoții și călugărițele greco-catolice având un rol semnificativ) au fost arestați și condamnați pentru participarea sau sprijinirea grupului de rezistență armată a fraților Popșa, Vasile și Ioan (originari din Sighet dar retrași în zona muntoasă Ieud -Dragomirești în perioada 1948-1949). Vasile Popșa a fost ucis chiar la Ieud, în luptele cu Securitatea, la 3 mai 1949.

Preot prof. Marius VIȘOVAN

În perioada 23-25 noiembrie 2018 au avut loc în Apșa de Jos, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia din Ucraina, la 11 km de Sighetu Marmației, mai multe activități care marchează anul Centenarului și pentru românii din dreapta Tisei. Printre evenimente trebuie să amintim Seminarul Internațional „Patrimoniu Identitar Comun – Casa Memorială Ilieș Filip” și Simpozionul Internațional „Mari personalități din Trasncarpatia, Ucraina”, inaugurarea Casei Memoriale Ilieș Filip, lansarea cărții „Mari personalități din Transcarpatia care au contribuit la promovarea culturii românești, Ucraina,”, volumul II, publicată în cadrul proiectului derulat de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” și finanțată de Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni. Coordonatorul proiectului, Ioan Botoș, este și președinte al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” și director al Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, Ucraina. Au participat invitați din România, Ucraina și Republica Moldova.

Românii din dreapta Tisei, aflați la o mică distanță de Sighet trăiesc în afara frontierelor României simțindu-se, majoritatea, români. Hazardul istoriei a făcut ca 4 localități să rămână lăsate pe dinafară, influențând nu numai destinul unei comunități ci și destine personale: Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, Biserica Albă și Slatina. „Ne apropiem de o sută de ani de când românii din partea dreaptă a Tisei trăiesc în afara granițelor României, dar cu sufletul sunt îndreptați către neam, către limba română”, spune Ioan Botoș în prefața cărții „Mari personalități din Transcarpatia, Ucraina.”

Am simțit, cât timp am fost prezentă, o bucurie și o tristețe. O bucurie că românii, frații lor, nu îi uită și o tristețe pentru că nu au loc în viața lor. Am intrat într-o biserică ortodoxă. Preotul vorbea în ucraineană, oamenii de lângă mine în română. La seminar s-a vorbit în limba română și tot așa s-a și cântat. Melodiile tradiționale cu zongoră și ceteră care totuși sunau puțin diferit. Dar numai puțin. Cât să-ți amintească despărțirea, cotitura pe care destinul lor a făcut-o la un moment dat fără să vrea, obligat de circumstanțe. Nu scriu acest articol ca un istoric. Un istoric ar explica punctual de ce este așa. Eu doar vreau să punctez suferința difuză și dorința profundă a unor oameni calzi și primitori care vor să trăiască în familie, nu în afara ei. Trăiesc mai simplu. Fără atâtea dileme, bucuroși de întâlnire, întâmpinându-te cu bunătate și căldură. S-a cântat pentru sufletul românesc. O mână de oameni, multă solidaritate și o serioasă doză de umanism. Două zile cât am stat acolo, nu s-a discutat despre titluri și bani. S-a discutat despre suflet, limba română, frați, „românii noști”, cărți scrise în limba română, poezie, s-a recitat în limba română și tot ce s-a făcut s-a făcut din suflet.

M-am simțit foarte bine iar când am plecat după două zile, am avut impresia că eram cu toții niște prieteni buni care se despart pentru puțin timp urmând să se reîntâlnească în curând. Și mi-am dat seama că ei își doresc doar puțină solidaritate. Pentru că vorbesc în limba română și tot în limba română gândesc, pentru că sunt români. Am simțit legătura, am simțit afecțiunea și emoția. Iar d-nul Ioan Botoș, cel care a organizat activitățile, precum și soția dumnealui, Ileana Botoș și toți ceilalți români din dreapta Tisei sunt niște oameni extraordinari, i-am simțit în aceste două zile mai mult românii mei decât pe cei de acasă, din orașul meu, Sighetu-Marmației.

Autor, prof. Crina VOINAGHI

Peste exact două săptămâni, România și românii vor fi în mare sărbătoare, o sărbătoare a înseși ființei noastre naționale. Totuși, trebuie să ne punem de la început o întrebare, firească, zic eu: Cu ce ne prezentăm în fața ISTORIEI la o sută de ani de la realizarea unuia dintre cele mai înalte idealuri ale neamului nostru?

Răspunsul nu-i ușor de dat în circumstanțele de astăzi. Eu am găsit unul care, sunt sigur, nu o să vă placă. CU DOUĂ VALIZE, e singurul răspuns pe care-l găsesc eu astăzi. Pentru mine, imaginile de pe holul Parlamentului, în care apărea domnul Dragnea trăgând după el două valize, mi s-au părut halucinante. Numai o dată la o sută de ani, o țară întreagă putea ,,admira” un șef de Cameră chinuindu-se să târască, ”înhămat” fiind, la cele două ”comori”, în timp ce broboanele de sudoare i se scurgeau din ”mustăcioara lui//ca spicul grâului”. Ce l-o fi apucat pe al treilea om în stat să facă pe ”hamalul” istoriei?Cine știe ce surpriză ne pregătește fostul soț al Bombonicăi? Poate ne vor fi înapoiat rușii tezaurul, care tezaur ”sărbătorește” și el o sută de ani de când zace pe undeva prin beciurile noului KGB putinist.

Să ne întoarcem însă la proaspătul nostru ”însurățel de-al doilea”. Transpirat, poate, și-n cele mai intime cotloane ale falnicului său trup, deschide, pe rând, cele două valize, timp în care nu-și putea ascunde un zâmbet ce părea a spune ”Am învins”.

Într-adevăr, o adevărată comoară, la o sută de ani de la Marea Unire și la aproape treizeci de ani de când niște găști de borfași se războiesc între ele pentru a-și asigura supremația. În ce scop? În niciun caz pentru a face România mai frumoasă, mai bine văzută în lume, pentru ca românii să rămână români în țara lor, să trăiască în demnitate și onoare, să nu-și rupă oasele trudind peste tot în lume pentru a trimite bani ACASĂ , prin ACASĂ înțelegând toți românii, altfel, cred eu, PIB-ul țării s-ar prăbuși .

Doamne, nu se poate! DOSARE ! DOSARE!! DOSARE!!! La o sută de ani niște nebuni vin în fața neamului meu cu două valize pline. Cu ce? Inimaginabil! Cu niște dosare! În cei aproape 30 de ani de când sunteți ”vătafii” acestei țări nu ați făcut, într-adevăr, NIMIC, în afară de DOSARE sau mai pe românește, v-ați făcut unii altora dosarele pentru a vă șantaja. Din nefericire, înaintașii voștri, tot cu întocmirea dosarelor se mândreau.

Sfinxule de la Bădăcin, ctitor al Marii Uniri, pe tine cum te-au arestat și condamnat la închisoare pe viață, nu făcându-ți-se un DOSAR-BETON?!

Unde sunt elitele politice și militare ale neamului meu? Cum unde? În dosarele celui de-al treilea om în stat. Sper că ați observat ce mândru, ce satisfăcut era! Parcă scotea din acele valize niște moaște! Moaștele neamului meu la care, peste o sută de ani, vor veni să se închine… ”diasporiștii”.

prof. Vasile POP

Sub oblăduirea unui guvern, dar și a unei clase politice total dezinteresate de semnificația curată a Centenarului, ne apropiem de sărbătorirea celor 100 de ani de la formarea statului român modern, cu traista goală, fără să putem arăta nimic consistent, nimic de care să fim mândri.

Lipsa totală de clar-viziune – in integrum! – și neasumarea sinceră a unei sărbători importante pentru români, (va) duce la golirea de conținut a pseudo-promovatului Centenar. Păcat că în anul 2018, ne comportăm ca niște… colduși! Un colduș, dacă are niscaiva bani, îi dă pe mâncare și băutură, pentru a se răzbuna pe anii de lipsuri și sărăcie.

Prin urmare, banii – surplus, din creșteri economice mai mult sau mai puțin sustenabile, îi folosim pe festivaluri, chermeze și petreceri zgomotoase prin care ne lăudăm că marcăm Centenarul. Nimic remarcabil, durabil, solid, hai să spunem și un pic mai… spectaculos! Puteau fi alocați niște bani – 100 % – fără a “deduce” comisioanele aferente, zic și eu!… pentru finalizarea autostrăzii Cluj – București, construirea unui “Spital Național – 100” ultramodern în centrul țării (în care să nu fi pătruns subversiv infecțiile nosocomiale), ridicarea unei clădiri noi pentru Opera Română din Cluj, a unui pod modern peste Tisa, pentru a lega Maramureșul de-aici cu cel din Ucraina printr-o cale de comunicație modernă sau – de ce nu? – a unei căi ferate de mare viteză București – granița de Vest sau, măcar, pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu ce zac în ruină etc… etc. Nici măcar un monument mai special, o lucrare prin care să fie imortalizate personalitățile care au participat la 1 decembrie la Adunarea de la Alba Iulia (vă amintiți, știți cine sunt Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Alexandru Vaida Voevod etc.?) care să marcheze Centenarul nu știu să se fi executat. (E drept, mai avem o lună și cunoaștem zicala cu… porcul înainte de Crăciun!)

Ai noștri flăcăi și blânde ovine (pardon blondine!) au împărțit cu dărnicie banii, prin Consiliile Județene și alte instituții ale Statului, pentru spectacole fără impact, tururi ale României penibile și rigide cu jurnaliști străini, cică să se minuneze de frumusețile patriei noastre, cărți și broșuri făcute pe… repede înainte, iar unii autori de partid și de stat și-au publicat operele originale cu (auto)dedicație pentru a se spăla pe mâni că și-au făcut datoria centenaristă.

Noroc cu ctitorii Catedralei Mântuirii Neamului că vor face inaugurarea în preajma zilei de 1 Decembrie și vom avea astfel o construcție ce va marca cel puțin următorii 500 de ani (atâta este garanția proiectanților și constructorilor) ai României în ciuda cârcotașilor iredentiști.

Dar, vorba învățăturilor populare, coldușii când se capătă la bani, chefuiesc și nămnesc lăutari și toacă toată agoniseala fără a se gândi la ziua următoare. Cam așa au tocat banii alocați pentru Centenar unii dintre neo-baștanii care controlează temeinic statul, doar pentru a se simți bine și-a fi pomeniți de OSanaliști pentru că într-o zi – două, au… hrănit boborul!

Cred că, dacă externalizam “implementarea” sărbătoririi Centenarului și se ocupau străinii de acest proiect de țară, aveam sigur un tren de mare viteză Viena – Budapesta – București, un tunel pe sub Carpați (la cei Orientali mă gândesc!) și/sau un Teatru al Centenarului la Alba Iulia. Apropo, după cum bine știți, clopotele Catedralei Mântuirii s-au executat în Austria, nu am fost în stare să le facem aici prin patrie, noi suntem doar obișnuiți să tragem… clopotele!

Dar, las’ că merge și așa! De ce să fim aroganți și să ne supărăm vecinii cu proiecte… monumentale? Este chiar simpatic și nu dă deloc rău când se mai încurcă Bucureștiul cu Budapesta și Romania cu Ro-maneaua!

Ion MARIȘ

În localitatea Giulești, județul Maramureș, a fost înființat Centrul de Cercetări Istorico – Teologice ale Credințelor și Cultelor din Maramureș, care a primit aprobarea de a funcționa sub egida Academiei Române conform exigențelor impuse. Directorul onorific și organizatorul acestui Centru a fost acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Filozofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române, iar directorul efectiv este dr. Livia Ardelean, consilier superior la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale. În organigrama Centrului există mai multe departamente coordonate de către anumite personalități cultural-științifice maramureșene.

În perioada 13-14 septembrie, are loc inaugurarea acestui Centru, dotat conform cerințelor solicitate de Academia Română.

Având în vedere că deschiderea Centrului are loc în anul Centenarului Marii Uniri, dedicăm și noi acest eveniment memoriei eroilor care s-au jertfit pentru acest ideal al românilor, motiv pentru care în sala de conferințe a clădirii Centrului va fi dezvelit un grup statuar în lemn executat de către sculptorul maramureșean Ioan Bledea, grup care simbolizează plecarea maramureșenilor din Giulești cu căruțele spre Alba Iulia.

De asemenea, în cadrul evenimentului, va fi vizitată și Casa Memorială Dr. Ilie Lazăr cel care, împreună cu alți patrioți maramureșeni, a mobilizat satele din dreapta și stânga Tisei pentru a participa la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Ilie Lazăr și-a adus o impresionantă contribuție și la intrarea armatei române în Maramureș în vederea eliberării acestuia de sub ocupația bolșevică.

La acest moment sperăm să fie prezenți acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, vicepreședintele Academiei Române, George Ivașcu, ministrul Culturii și Identității Naționale, episcopii celor două culte din Maramureș (ortodoxă și greco-catolică), precum și actorii Florin Piersic, Dorel Vișan, Maria Ploae și regizorul Nicolae Mărgineanu, care vor realiza un scurt recital de poezie.

În data de 14 septembrie va avea loc și o sesiune de comunicări științifice sub egida Centrului, Simpozionul Național Istorico-Teologic din Maramureș, ediția a IV-a, Personalități maramureșene participante la Marea Adunare de la Alba Iulia, dar și lansarea cărții Destinul unui erou (învățătorul Grigore Țiplea – reprezentantul învățătorilor maramureșeni la Marea Adunare de la Alba Iulia), autor, dr. Laurențiu Batin, carte apărută la Editura Ethnologica, Baia Mare și prezentată de prof. Doina Voina și dr. Ștefan Mariș, redactor șef al Editurii Ethnologica.

Primarul comunei Giulești,
dr. Laurențiu Batin

Sâmbătă, 19 mai 2018, elevii de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” împreună cu doamna prof. Claudia Dura, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, și numeroase personalități maramureșene, au participat la Băsești, Maramureș, la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri . Elevii i-au reprezentat, simbolic, pe cei 1.228 de delegați strânși în urmă cu 100 de ani în Alba Iulia.

Festivitatea a avut rolul de a-l comemora, în principal, pe Gheorghe Pop de Băsești, cel care a deschis adunarea de la Alba Iulia acum 100 de ani, dar și pe cei care au luat parte la aceasta. Invitații au fost numeroși, oameni și elevi din întreg ținutul Maramureș, îmbrăcați de sărbătoare, îmbrăcați cu straiele populare, fiecare reprezentând zona de unde vine, cum ar fi satele de pe Valea Izei (Bogdan Vodă, Rozavlea, Oncești, Bârsana etc), dar și sighetenii și băimărenii au purtat cu mândrie portul popular, cu care strămoșii lor au înfăptuit Marea Unire.

Oaspeți de seamă, Preasfințitul Părinte Iustin, corurile liceale, dar și programul artistic pregătit de fiecare grup, au constituit câțiva factori care au amintit de momentele unice ale Unirii de la 1918.

În calitate de invitați, totul ni s-a părut extraordinar! Să vezi atâta lume adunată pentru comemorarea unui eveniment istoric care a schimbat destine‚ a trezit în sufletele noastre o bucurie și o mândrie enorme, cursivitatea și înflăcărarea cu care a vorbit fiecare invitat ne-au proiectat, parcă, direct pe 1 decembrie 1918, eram acolo, așteptând să se înfăptuiască Marea Unire!

Gheorghe Pop de Băsești (n. 1 august 1835, Băsești– d. 23 februarie 1919) a fost un politician român din Transilvania, între 1881-1902 vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania. În perioada 1892-1894 Gheeorghe Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894. A prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Autori: Mihaela-Delia Firișciac & Bogdan-Ionuț Mariș,
clasa a X-a G, Colegiul Național „Dragoș Vodă”

Fundaţia Academia Civică organizează şi în acest an, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighet, Ziua Memoriei – Ziua porţilor deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Această zi de reculegere se va desfăşura joi, 17 mai (Sărbătoarea Înălţării Domnului), împreună cu Ziua Eroilor.

În acest an Memorialul împlinește un sfert de secol de existență, iar faptul că acest jubileu se desfășoară în cadrul Centenarului Marii Uniri, dă sărbătorii o strălucire cu adevărat simbolică, pentru că în închisoarea din Sighet și-au sfârșit zilele cei mai mulți dintre făuritorii Unirii din 1918.

Sunt aşteptaţi la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care nu au făcut-o în alţi ani sunt rugaţi să aducă un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.

Programul manifestărilor

orele 09.30-11.00
Ceremonia de dezvelire a plăcii Marca Patrimoniului European acordată în martie 2018 de Comisia Europeană Memorialului Sighet, sit ce simbolizează – alături de alte 8 situri europene – lupta pentru istoria, integrarea, idealurile și valorile europene.

orele 11.00-12.30
Masa rotundă Memorialul Sighet – jubileul de 25 de ani.

Vernisarea expoziției Generația Unirii, victimă a represiunii comuniste (Celular, etajul I).

Prezentarea lucrării Văzut în cădere de Peter Jacobi, operă de artă donată de artist Memorialului (Sala Hărților).

Dezvelirea bustului Corneliu Coposu de Bogdan Adrian Lefter, donat de artist Memorialului (Expoziția Corneliu Coposu, etajul I).

Inaugurarea unor noi expoziții permanente și temporare în cadrul Muzeului Memorial.

Lansări de carte.

orele 13.00-13.30
Serviciu religios la Cimitirul Săracilor.

orele 14.00
Prânz comun

Comunicat de presă, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței