Vineri, 25 septembrie 2026, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighet s-a axat pe Artă și… Memorie, de la „Obsesii” la Memoria unei teribile închisori. Într-o singură zi, Sighetul s-a „devoalat” printr-un program cultural în care arta și istoria tragică a locului s-au întâlnit într-un dialog inedit și profund.

Ziua a debutat (ora 10:00) la Centrul Cultural – Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, cu… „Artă la Palat”, o întâlnire informală între artele vizuale și poezie. Expoziția „Obsesii”, semnată de sculptorul Ioan Pop Vereta, a fost punctul de plecare al incursiunii într-un univers în care materia (andezit, marmură, lemn etc) s-a transformat – dincolo de ceea ce s-a „văzut” – în poezie. A fost vizitat Palatul, colecțiile de carte rară, expozițiile temporare și… lumea păpușilor (sute de exponate, surprinzătoare, care aminteau de anii copilăriei). Picturile murale (re)descoperite, vitraliile sobre, succesiunea culorilor, au creat, creează o ambianță fascinantă. Sculptura și poezia s-au întâlnit aici nu într-o confruntare, ci într-un schimb de mesaje complementare. A fost o invitație adresată publicului de a privi altfel arta și – în mod sigur – de a descoperi frumusețea nepervertită.

De la artă, drumul zilei a continuat către unul dintre cele mai tulburătoare locuri ale memoriei românești.
La ora 12:00, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, a avut loc inaugurarea Centrului multifuncțional. Cuvântul de deschidere i-a aparținut poetei Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică, al cărei nume este strâns legat de existența Memorialului Sighet… „de la idee la faptă”. În prezența unui numeros public și-a unor invitați de marcă a fost lansată cartea „Memorialul Sighet, de la idee la faptă”, de Nicolae Noica – o incursiune în istoria unui proiect care a demonstrat forța atitudinii civice în drumul spre normalitate al unui popor.

La ora 17:00, zidurile Memorialului au lăst loc scenei. „Mărturii din închisori”, spectacolul de teatru-document al Secției de Teatru a Centrului Cultural Sighetu Marmației, care a adus în fața publicului (din nou foarte numeros) povești și destine feminine marcate de inumana experiență din închisorile comuniste.
Pentru cei care privesc istoria de la „distanță”, teatrul poate fi puntea către înțelegerea ei umană. Pentru cei care cunosc deja suferințele unor femei puternice, poate fi o formă de a nu lăsa să se piardă lupta și amintirea lor.

Emoțiile zilei s-au amplificat la ora 20:30, în „Spațiul de reculegere și rugăciune”. Recitalul de poezie susținut de poeții invitați la Festivalul Internațional de Poezie, alături de poeți din Republica Moldova, invitați de PEN Club România și PEN Club Moldova la Conferința „Istoria ca viitor”, organizată de Fundația Academia Civică, a reverberat peste tăcerea și „forța” lumânărilor. Mult mai târziu în noapte, după plecarea noastră, vocile poeților continuau să „ardă” împreună cu lumina lumânărilor Memorialului.

După arta vizuală, după carte și după mărturia dusă pe scenă a rămas, rămâne poezia. Poate că nu există un loc mai potrivit decât Sighetul pentru o asemenea succesiune de întâlniri. Pentru că aici durerosul trecut nu poate fi uitat și nici transformat în simplă statistică, în niște imagini pe pereții celulelor pe unde au trecut unii dintre semenii noștri.
Trecutul trebuie înțeles, respectat… Poezia continuă!

Foto & text: Ion Mariș

Pe 1 august 2026, cândva pe la orele apropiatei înserări, în centrul Sighetului, am prins în plină desfăşurare ediţia a treia a Festivalului Internaţional de Folclor „Mara”. Organizator a fost Centrul Cultural Sighet, care merită menţionat pentru implicare. Nu-i deloc uşoară organizarea unui asemenea eveniment.

Pentru un spectator dedicat muzicii populare, sau pentru unul  – cum am fost eu -, aflat în trecere pe-acolo şi rămas locului pentru frumuseţea spectacolului oferit, era imposibil să nu stai, să nu admiri şi să nu asculţi, să nu te bucuri de frumuseţea şi diversitatea costumelor populare purtate de artişti din Republica Moldova, Ucraina, din Timiş, Braşov, Caraş-Severin, Hunedoara, Sibiu, Olt, Bistriţa-Năsăud şi Maramureşul gazdă.

Mie mi-a atras atenţia ceva ce s-a desfăşurat lângă scenă. O horă făcută de invitaţi, o horă a bunei înţelegeri între oameni pentru care muzica populară, dansul popular înseamnă foarte mult. Cred că pentru mulţi (poate pentru toţi participanţii la festival) este chiar un mod de a trăi şi nu sunt sigur că-şi pot imagina viaţa fără aceste bucurii ale sufletului.

Am văzut lângă scenă o horă ad-hoc „a prieteniei, a costumelor populare şi a valorilor care ne unesc”, aşa cum scrie în afişul cu programul Festivalului.

Hora am imortalizat-o în câteva instantanee fotografice. Costume populare diferite, foarte frumos colorate, feţe zâmbitoare, poate începuturi de prietenii, poate consolidarea altora.

Am încercat să „văd” dincolo de paşii de dans şi mi-au apărut buna-înţelegere, bucuria de a fi în aceeaşi horă, jucată într-un loc frumos, pe care-l ştie – sau de care oricum a auzit – toată România.

Am văzut în hora ad-hoc de lângă mine o unire spirituală care nu putea să mă lase indiferent. Folclorul nostru e de aceeaşi vârstă cu poporul român. E ceva ce ne defineşte şi ne deosebeşte de alţii prin diversitatea jocurilor, cântecelor şi a costumelor populare atât de frumos şi de armonios colorate.

Da, hora văzută pe 1 august mi-a amintit de poezia „Nunta Zamfirei” de George Coşbuc:
„Trei paşi la stânga linişor/ Şi alţi trei paşi la dreapta lor;
Se prind de mâini şi se desprind,/ S-adună-n cerc şi iar se-ntind,
Şi bat pământul tropotind/ În tact uşor.”

O horă jucată liber, la marginea scenei, fără regie şi coregrafie. O învârtită ce m-a făcut să văd armonia socială, egalitatea participanţilor, bucuria de a fi împreună, sprijinul reciproc (niciun participant la horă nu era lăsat pe dinafară datorită dinamicii mişcării).

Am înţeles că putem fi uniţi dacă avem un ţel comun, o „greutate” de care trebuie să scăpăm, ori o bucurie care să fie a tuturor.
Când muzicanţii au tăcut, hora s-a „spart”. S-a dus armonia socială, bucuria jucătorilor de a fi împreună n-am mai simţit-o…

Eram din nou în România reală (şi actuală), aia în care unii vorbesc, alţii nu ascultă, unii fac şi alţii nu fac şi nici n-au de gând să facă.

Horia PICU

În zilele de 1 și 2 august 2026, Parcul Central din Sighetu Marmației devine locul în care tradiția este… revelația weekend-ului. Târgul Meșteșugarilor aduce în inima orașului obiecte autentice lucrate manual, demonstrații ale meșteșugurilor tradiționale, produse locale și o atmosferă care confirmă frumusețea patrimoniului maramureșean.

Participă meșteri populari talentați care oferă sighetenilor și turiștilor creații din lemn, ceramică, textile și alte obiecte inspirate din tradițiile Maramureșului, identificabile cu locurile de proveniență.

Vor fi două zile pline de culoare, autenticitate și bucuria întâlnirii cu valorile care definesc această zonă. Un weekend „altfel” într-o atmosferă de sărbătoare, Târgul Meșteșugarilor vă așteaptă cu „porțile” deschise!

Opriți-vă în Parcul Central din Sighetu Marmației, pe 1 și 2 august 2026!

Salut, Sighet!

Sighetu Marmației devine, la finalul lunii mai 2026, capitala folclorului pentru copii și tineret. Festivalul Național cu Participare Internațională „Am fost, s-om fi”, ajuns la ediția a XXVII-a, se desfășoară în perioada 30 mai 2026 – 1 iunie 2026, în Parcul Grădina Morii.

Evenimentul reunește ansambluri și artiști din județele Bihor, Bistrița, Brăila, Hunedoara, Olt, Prahova, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și București, dar și invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Festivalul debutează sâmbătă, 30 mai 2026, la ora 11:00, cu vernisajul unei expoziții de pictură organizate la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” (str. Bogdan Vodă, nr. 1).

Deschiderea oficială are loc în aceeași zi, la ora 12:00, pe scena din Parcul Grădina Morii, urmată de concursul ansamblurilor folclorice și al soliștilor vocali și instrumentali.

Duminică, 31 mai 2026, programul continuă cu Concursul de pictură (ora 10:00, Clubul Copiilor, str. Gh. Doja, nr. 46), întâlnirea conducătorilor de formații cu oficialitățile la Primăria Sighetu Marmației (ora 12:00), Parada portului popular (ora 12:30 – de pe Aleea Pietonală până în Parcul Grădina Morii) și Gala Laureaților (ora 13:00, Parcul Grădina Morii).

Luni, 1 iunie 2026, de Ziua Internațională a Copilului, participanții și publicul sunt invitați la un spectacol folcloric și la ateliere dedicate copiilor.

Festivalul se desfășoară cu suportul financiar al Consiliului Județean Maramureș, Primăriei Sighetu Marmației, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Ministerului Educației și Cercetării cu sprijinul Centrului Cultural Sighet, Muzeului Maramureșan Sighet și Școala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa – structura Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Evenimentul face parte din Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară Naționale finanțate de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025 – 2026, pentru elevii din învățământul secundar.

Salut, Sighet!

Zilele trecute – 24 aprilie 2026 – la Centrul Cultural din Sighet a avut loc lansarea cărții „GÎNDURI… printre RÎNDURI” (Editura Limes), autor Nicolae Rădoi. Întâlnirea autorului cu prietenii lui din orașul nostru a adus în prim-plan farmecul… aforismului. Evenimentul a fost savurat de apropiații profesorului de engleză-franceză, cu îndelungată activitate didactică (în Sighet și împrejurimi), practicant de arte marțiale, care au fost și sunt atrași de reflecția concentrată în cuvinte puține. Atmosfera a fost relaxantă iar vorbitorii foarte atenți la nuanțele fiecărui mesaj transmis.
Volumul propune o colecție de gânduri-aforisme care surprind esența unor atitudini tranșante. Fiecare gând scris deschide perspective largi de interpretare. Aforismele stârnesc zâmbete (mai mult sau mai puțin condescendente), dar și momente de tăcere meditativă. Participanții au rezonat – de bună voie și nesiliți de nimeni – cu reflecțiile propuse. Aforismele au demonstrat că esențialul poate fi spus simplu și mai ales într-o notă de sarcasm. „Gînduri… printre Rînduri” invită cititorul la o „altfel” de abordare a vieții cotidiene.
Și-au exprimat gândurile, la prieteneasca lansare, Ileana Matus (managerul Centrului Cultural), Lazăr Popescu, Ioan-Cătălin Joița, Vasile Bornea, Vasile Vlașin, Ion Mariș, Nicolae Iuga, Julia-Sandra Virsta, An Roman și Alexandru Mărculescu… care a lăsat o mărturie scrisă și semnată (a se vedea în continuare).

„Ne așteptam cu toții sau nu ne așteptam sau nu toți, văzând titlul, la o mai blândă învolburare de gânduri în această carte. (Iertați oximoronul, însă lui Nick Rădoi i se potrivește orice figură de stil, fiindcă el însuși este o figură… de stil!) N-aș crede că e mai blândă…
Cât despre rânduri… la el nimic nu stă în rând sau la rând! Mai totul este vulcanic!
Și această sintagmă „printre rânduri” sigur, sigur explodează sugestii, idei, verdicte necruțătoare uneori, dar totdeauna benefice pentru gândurile și pentru „rândurile” noastre de pe creier, zise circumvoluțiuni.
Am „brodat” (nu știu dacă am și brodit-o) pe marginea cărții doar din construcția titlului, fără să fi apucat să o citesc. Nu-s floricele, nu-s dantelării, doar intuiții.
Dar știu, ca întotdeauna, că și această carte este și va rămâne surprinzătoare prin profunzimea gândurilor și prin măiestria autorului de a le strecura printre rândurile noastre. Cred că vor ajunge cu bine la noi. Mulțumim! Felicitări și drum bun spre Uniunea Scriitorilor, dragă Nick!” (prof. Alexandru Mărculescu)

Și, vorba lui Nick Rădoi, „Cine seamănă, adună. Cine SE aseamănă, SE adună. Atunci să vezi…” eveniment și să crezi!

Ion Mariș

Foto: Florian Szabo

La Sighet, Joi, 15 ianuarie 2026, Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei românești – va fi omagiat la 176 de ani de la naștere, marcând în același timp și ZIUA CULTURII NAȚIONALE .

În Parcul „Grădina Morii”, la bustul poetului, de la ora 12:00, un spectacol de muzică și poezie va fi puntea între trecut și prezent.

Versul eminescian îi așteaptă pe sigheteni pentru a onora frumusețea limbii române.

Salut, Sighet!

În inima Maramureșului Voievodal, acolo unde tradiția se trăiește și se transmite din generație în generație, municipiul Sighetu Marmației va găzdui, în data de 27 decembrie 2025, cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA”, unul dintre cele mai longevive și reprezentative evenimente dedicate tradițiilor de iarnă din România, un eveniment emblematic al spiritualității și identității românești.

Festivalul „MARMAȚIA” aduce împreună cete de colindători, ansambluri folclorice, grupuri de mascați și păstrători ai obiceiurilor străvechi, într-un spectacol viu al iernii maramureșene. Jocul, colindul, portul popular autentic și ritualurile ancestrale vor transforma orașul într-o adevărată scenă a tradiției, unde trecutul și prezentul se întâlnesc sub semnul bucuriei și al comunității.

La ediția din acest an sunt așteptați participanți din toate zonele etnografice ale Maramureșului, precum și invitați din alte regiuni ale țării, oferind publicului larg un spectacol de o mare valoare artistică și spirituală. Festivalul reprezintă un prilej de întâlnire între generații și o reafirmare a importanței păstrării tradițiilor românești autentice.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA” rămâne un simbol al continuității, al demnității culturale și al spiritului voievodal care definește Maramureșul.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighet, Muzeul Maramureșean, Consiliul Județean Maramureș (sprijin financiar).

Centrul Cultural Sighet

Festivalul Concurs de Muzică Folk „Floare de Colț”, ediția a XIII – a, a oferit spectatorilor, în prima zi a evenimentului, Sâmbătă, 16 august 2025, în Parcul „Grădina Morii” din Sighetu Marmației, întâlnirea cu grupul de muzicieni… TVA (Trupa cu Valoare Adăugată).

În continuare înregistrarea VIDEO a concertului TVA:

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS

La Centrul Cultural din Sighet, vineri, 06 iunie 2025, ora 12:00, filosoful și eseistul prof. univ. dr. Nicolae Iuga ne propune o lectură provocatoare, noua carte recent apărută: „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă” (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2025).

Este o carte consacrată dimensiunilor perene ale literaturii și aplicării acestora la interogațiile  general umane, coextensive cu întreaga istorie a umanității, în comparație cu convulsiile spirituale agonice din ultimul secol, cunoscute sub numele de „revoluții culturale”.

Întâlnirea cu autorul cărții va deschide un dialog care ne va determina să reflectăm și să extindem abordarea la secolul XXI: oare cât de perenă mai poate fi cultura într-un veac „avatar”, ultra-virtualizat și… grăbit?

Salut, Sighet!

Vineri, 23 mai 2025, în sala festivă a Centrului Cultural Sighet s-a desfășurat concertul cvartetului BOHEMIA din Târgu Mureș.
Organizatorii evenimentului: Primăria și Consiliul Local Sighet împreună cu Centrul Cultural Sighet.

Secvențe video din concert puteți urmări în continuare:

Foto & video: dr. Sorin Markus