Pictorul sighetean Ștefan Hegedűs a fost cel mai bun! Și Valentin Petreuș pe podium!

Concursul de pictură “Gheorghe Chivu”, ediția a VIII – a s-a încheiat cu succesul sighetenilor!

Două zile (1 – 2 decembrie 2017) de evenimente artistice au marcat cei 69 de ani de la înființarea Școlii Populare de Artă din Sighetu Marmației (și – nu mai puțin important! – 150 de ani de învățământ artistic în orașul nostru cu un trecut cultural remarcabil).

Au fost cântece (chiar patriotice!), folclor, simpozion dar, esența recent încheiatei ediții a fost Concursul Național de Artă Plastică “Gheorghe Chivu“- secția Pictură.

Un juriu format din Liviu Andronic – director Școala Populară de Arte Botoșani, Vasile Corpodean – director Școala Populară de Artă “Tudor Jarda” Cluj Napoca, Florin Pop – director adj. Școala Populară de Arte Satu Mare, Marinel Petreuș – director Școala Populară de Arte Baia Mare, Liviu Buțiu – director Școala Populară de Arte “Francisc Hubic” Oradea și Robert Zolopcsuk – profesor Școala de Artă “Gheorghe Chivu” Sighet, a stabilit ierarhia ediției din acest an: Premiul I (premiul “Gh. Chivu “) – Hegedűs Istvan – Ștefan – Sighet, Premiul II (premiul “Peter Uto Erzsebet”) – Porumbăcean Ioana – Satu Mare, Premiul III (premiul “Lucian Caius Lugojan”) – Valentin Petreuș – Sighet, Premiul Zaharia – Codrea Cristian Răzvan – Baia Mare și Premiul juriului – Buiciuc Cristina Romașcan – Botoșani.

Au fost acordate trei mențiuni artiștilor: Timofte Mihaela – Botoșani; Răcean Felicia – Cluj Napoca și Patrik Moț – Oradea.

Așadar două premii importante au rămas la Sighet, talentații pictori Ștefan Hegedűs (premiul I) și Valentin Petreuș (premiul III) fiind “plasați” de juriu pe podiumul de premiere. Felicitări tuturor laureaților și la cât mai multe și mai valoroase ediții sighetene!

István – Ștefan Hegedűs (născut la 14 octombrie 1960 la Sighetu Marmaţiei) laureatul anului 2017 a Concursului de Artă Plastică “Gheorghe Chivu” are o activitate artistică foarte bogată. În şcoala generală, de la vârsta de 13 ani, a urmat cursurile de pictură ale profesorului Andras Csaba, temele iniţiale abordate în lucrările sale ţinând în special de peisajul natal, maramureşean. A absolvit liceul la Baia Mare şi a revenit la Sighet, unde s-a stabilit definitiv. După debutul apropierii de pictură (tehnica utilizată acuarela), a trecut la ulei pe pânză, adoptând ulterior „inovaţia” picturii în ulei pe lemn. Lucrările sale reflectă pasiunea pentru peisaj, imaginea umană – portret şi pentru natura statică.

A avut trei expoziţii personale (1996, 2002, 2016) şi a participat la numeroase expoziţii de grup (Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Lăpuş, Vaja – Ungaria).

Are lucrări în diferite colecţii particulare din România, Ungaria, Italia, Germania, etc.

Ion Mariș

 

 

 




Sighet – Festivalul Internațional de Poezie, ediția a XLIV-a

În perioada 26.09.2017 – 29.09.2017, se desfășoară a XLIV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației.

PROGRAM 

Marți, 26 septembrie 2017

ora 18:00 – Centrul Cultural (Sala cenaclului literar , Piața Libertății, nr. 24 A)
Seară de poezie
 Recital din creația poeților din Israel
 Moment muzical cu folkistul Gheorghe Ștețca

Miercuri, 27 septembrie 2017

ora 11:30 – Centrul Cultural (Piața Libertății, nr. 24 A)
 Deschiderea Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, ediția a XLIV-a

ora 13:00
Întâlnire cu poezia și muzica
 recital al poeților invitați din străinătate și al cantautorului Florin Săsărman (participă: reprezentanți ai cercurilor literare ale elevilor și ai catedrelor de limba și literarura română din liceele sighetene, ai cenaclurilor literare din județ)

ora 17:00
DIN ISTORIA FESTIVALULUI – prezentare de film

ora 18:00
POEZIA FĂRĂ GRANIȚE – Recital din creația poeților invitați

Joi 28 septembrie, 2017

ora 11:00 – 12:30 (Centrul Cultural, Piața Libertății, nr. 24 A)
LANSARE DE CARTE – Eveniment patronat de criticul Gheorghe Grigurcu

ora 13:00
POEZIA ÎN DIALOG CU TINERII – Întîlnire cu elevii de la : Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinad”, Liceul Tehnologic Forestier, Liceul Tehnologic Marmația

ora 16:00 – Localitatea Desești
SERILE DE POEZIE NICHITA STĂNESCU
 “Un poem – o melodie”, recital al cantautorului Florin Săsărman

Vineri, 29 septembrie 2017

ora 11:30 (Centrul Cultural, Piața Libertății, nr. 24 A)
FESTIVITATEA DE PREMIERE
Recital din cântecele Maramureșului susținut de Grupul vocal – instrumental al Ansamblului „MARA”

ora 13:00 – închiderea ediției 2017 a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației

Comunicat de presă – Centrul Cultural Sighet




Sighet – Zilele europene ale culturii iudaice, ediția a III-a

În fiecare an la începutul lui septembrie, Organizaţia Europeană de păstrare şi promovare a moştenirii evreieşti ne invită să marcăm importanţa culturii iudaice europene prin câte un eveniment cu o tematică diferită pentru fiecare an.

Anul acesta elementul promovat ia forma Diasporei sub diverse reprezentări artistice şi culturale. Fie că vorbim de Babilonia, Persia, Spania, Franţa, Germania, Statele Unite sau alte părţi ale lumii, Diaspora evreiască a jucat un rol deosebit de important atât în conturarea propriei identităţi cât şi a identităţii spaţiului în care trăia această comunitate.

Ziua europeană a moştenirii evreieşti va fi marcată la Sighetu Marmației miercuri, 6 septembrie, ora 18:30 la Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei prin acţiunea comună a Fundaţiei Tarbut Sighet şi Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei.

Programul va cuprinde reprezentaţii muzicale ale elevilor Clubului Copiilor precum şi un spectacol de muzică evreiască a Asociaţiei SIEBENBURGEN Opera.

Vă aşteptăm!

Autor, Alina MARINCEAN




Sighet, 18-20 august 2017 – Aeternus Maramorosiensis & Gala folk „Floare de Colț”

În perioada 18-20 august 2017, la Sighet se desfășoară Festivalul „Aeternus Maramorosiensis” (a VII-a ediție) şi Gala folk „Floare de colţ” (ediția a V-a), organizate de Consiliul Local, Primăria Sighet și Centrul Cultural.

PROGRAM:

VINERI, 18 august 2017
Ora 11:00 – Centrul Cultural Sighetu Marmației (str. Libertății nr.24/A) – Simpozion: “Sighetu Marmației între tradiţie şi modernitate“ (participă: Primarul municipiului Sighetu Marmației, membrii Consiliului Local, cetățeni de onoare ai municipiului, foști primari și membri ai Consiliului Local, personalități ale vieții economice, sociale și culturale din comunitate);

Ora 11:00 – 14:00 – Parcul Grădina Morii: instalarea taberelor cavalerești și a corturilor meșteșugarilor
Expoziția “Medievalum” : instrumente muzicale din epoca medievală, arme de foc (7 tunuri și 10 archebuze, cu muniția aferentă), arme cavalerești (120 de săbii din diferite zone ale Europei și din diferite perioade, halebarde, topoare, sulițe, săgeți, lănci, buzdugane, bice de luptă, etc.), dispozitive de tortură, dispozitive de protecție cavalerească: armuri, platoșe, coifuri, cămăși și glugi/cagule din zale, etc. (peste 450 exponate); Expoziția “Medievalum” cuprinde recuzita lui Sergiu Nicolaescu, comandată special pentru filmele: “Mihai Viteazul”, “Dacii și romanii” și “Nemuritorii”;

Ora 12:00 – deschiderea atelierelor de creație care își vor derula activitatea pe toata durata zilei;

Ora 13:00 – 14:00 – animații pentru copii;

Ora 14:00 – vizite în tabăra medievală;

Ora 16:00 – MAREA PARADĂ A FESTIVALULUI  – Aleea pietonală – Bogdan Vodă –  Parcul “Grădina Morii“ (participă: oficialități, muzicieni, trubaduri, menestreli, cavaleri, paji, scutieri, domnițe, meșteșugari, nobili, bucătari, Cnezii de Maramureș);

Ora 17:00 – 19:00 –  demonstrații cavalerești cu diferite arme medievale și inițieri în mânuirea diferitelor arme medievale pentru copii și adulți curajoși: săbii, topoare, bice de luptă, buzdugane, sulițe; lupte full contact între cavaleri cu armură; concursuri interactive pentru public cu premii simbolice; dansuri medievale de la curțile domnești; școală de dansuri medievale pentru toate domnițele din public; animații medievale – turniruri cavalerești între spectatori și cavaleri; fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 17:00 – Biserica Reformată – recital de muzică simfonică SZ.M. MUZIK – își dau concursul: prof. Ioan Szekely, prof. Malicski Cristian, elevul Andreica Claudiu;

Ora 18:00 – 22:00 – scena din Parcul Grădina Morii
– 18:30 – 19:00: recital formația ”Another rock summer”
– 19:00 – 19:45: concret prezentat de „Taraful Rutenilor”
– 20:00 – 22:00: formația pirotehnică Fire Dream și Paladinii De Terra Medies; concert medieval – simfonic.
Prezintă: Ioan Dorel Todea

SÂMBĂTĂ, 19 august 2017, Parcul Grădina Morii
Ora 14:30 – miniconcert Lupus Dacus & workshop: “Cum să înțelegem mai bine muzica medievală, veche de sute de ani”;

Ora 15;30: workshop-uri de lupte cavalerești și dansuri medievale;

Ora 16:30: vizită în tabără/satul medieval, fotografii, explicații; fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 17:00: dansuri medievale oferite de domnițe;

Ora 17:30: vizite în cadrul Expoziției “Medievalum”, unică în România, explicații pentru public, forografii cu veșmintele și armele expuse;

Ora 18:00: concursuri interactive pentru public;

Ora 18:30: “Asediul Cetății Sighet”: lupte cavalerești între paladini și localnici;

Ora 17:00: MAREA PARADĂ A FESTIVALULUI – Aleea pietonală – Bogdan Vodă, Parcul Grădina Morii (participă: muzicieni, trubaduri, menestreli, cavaleri, paji, scutieri, domnițe, meșteșugari, nobili, bucătari, voluntari, Cnezii de Maramureș); fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 18:30 – scena din Parcul Grădina Morii
GALA FOLK “FLOARE DE COLȚ”

Gheorghe Ștețca și folkiștii formați la Școala de Artă „Gheorghe Chivu”
Anghelina Iovdii – Botoș, Apșa de Jos, Ucraina
Mircea Baniciu & Vlady Cnejevici și Teo Boar
Alexandru Andrieș
Florin Săsărman și Vali Șerban
Daniel Iancu
Ștefania Iacob
Traian Cosma
Prezintă actorul Adrian Păduraru

DUMINICĂ, 20 august 2017
Ora 18:30 – scena din Parcul “Grădina Morii“
GALA FOLK “FLOARE DE COLȚ”
Parada costumelor medievale create de Casa de modă Ileana Vassiliev
Gheorghe Ștețca
Ducu Bertzi & friends (Irina Furdui, Constantin Neculae, Tavi Iacob)
Emeric Imre si Jimy El Laco
Alina Manole & band
Walter Ghicolescu
Dinu Olărașu și Titus Constantin
Prezintă actorul Adrian Păduraru
Închiderea Festivalului de muzică și artă medievală & folk – 2017

EXPOZIȚII DESCHISE ÎN TIMPUL FESTIVALULUI:
Muzeul Maramureșului (Piața Libertății nr. 15) – Expoziție de arme albe și de foc
Casa – Muzeu Ioan Mihalyi de Apşa – Breslele sighetene, expoziție documentară

ALTE EVENIMENTE
Târgul creatorilor de artă populară și de artizanat.

Sursă foto: Peter Lengyel & facebook




La Mulți Ani, POLY(histor) Robert Zolopcsuk!

Robert Zolopcsuk s-a născut la 17 iunie 1966 la Sighetu Marmației. A fost elev al profesorului și pictorului Andras Csaba la Casa Pionerilor, după care a urmat cursurile de pictură de la Școala Populară de Artă, unde a fost îndrumat de alți doi profesori de excepție, Elisabeta Peter Üto și Petru Bârsescu.  A absolvit Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, avându-i profesori pe artiștii plastici băimăreni Iudith și Gheorghe Crăciun.

În prezent, este profesor de arte plastice la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighet. A participat – cu lucrări de grafică și pictură în ulei – la numeroase expoziții de grup în Sighet și tabere de creație. A avut două expoziții personale la sala de expoziții de la Școala de Artă „Gheorghe Chivu”.

A publicat în anul 2006 cartea „Maramarossziget”, prima carte despre istoria arhitecturii din Sighetu Marmației, tradusă bilingv în română – engleză și publicată cu titlul „Sighetul Marmației” (Editura „Valea Verde”, 2012). Volumul „Sighetul Marmației” cuprinde lucrările proprii de grafică însoțite de un succint material documentar istoric.

„Frumusețea va salva lumea”, spune Dostoievski. Această propoziție mi-am amintit-o gândindu-mă la PALIKA, un creator de frumos. Arta lui, atât prin compoziție cât și prin cromatică, reflectă acea bucurie de a crea. Tablourile lui sunt pline de viață, fiindcă el trăiește actul creator. Orice artă care se naște din Lumina Divină, reflectă acea stare de FERICIRE care ar trebui să fie permanentă în sufletele noastre. Această fericire o simt totdeauna când privesc picturile lui PALI și, de fiecare dată îmi creează o stare de BINE.

Cu ocazia zilei de naștere îi doresc să meargă pe același drum al unei creații luminoase, fără să fie afectat de eventualele cuvinte mai puțin binevoitoare ale unor semeni de-ai noștri.

Ar trebui să fim conștienți că: „Precum îți sunt gândurile, așa îți este viața”, iar dacă ne dorim o viață mai FERICITĂ, să nu uităm cuvintele lui C.G. Jung: „Schimbarea vine din interior”.

Îi mulțumesc lui PALIKA că ne-am întâlnit în această dimensiune și pentru bucuria din lucrările lui, pentru multele lucruri frumoase pe care le-am învățat de la el.

La mulți ani, cu bucurie-n suflet!
(Petru BÂRSESCU, profesor)

Pe Domnul Robi îl cunosc de la Comunitatea Evreilor Sighet unde, de când eram copil, mi-l amintesc că desena cu cretă colorată pe tabla comunității, scene din Torah și reprezentări grafice cu semnificația sărbătorilor. Aproape la fiecare sărbătoare tabla ne afișa scena respectivă. Uneori artistul era prezent, alteori nu, dar mereu desenul era realizat. Desenele aveau mereu ceva frapant, nu puteai să treci prin acea cameră fără să le remarci.

Este profesor de desen la Centrul Cultural Sighet, artist grafician și pictor – unul dintre cei mai cunoscuți din Maramureșul Istoric, fiind pasionat de clădirile vechi (școli, biserici, sinagogi, case al unor personalități ale orașului), statui. Cântă la pian, colecționează obiecte vechi și scrie cărți cu caracter documentar a căror grafică desigur îi aparține (ian. 2006 – „Maramaros Sziget”; 2012 – „Sighetu-Marmației”).

În 2016 a fost numit membru de onoare al comunității evreilor din Sighetu-Marmației.

La mulți ani, Robi Zolopcsuk!  
(Sorin MARKUS, medic)

Dacă Robert Zolopcsuk a trecut cu bine cifra 50 a vârstei din buletin, el rămâne pentru mine acel tânăr care trece peste secole de cultură imperială în Maramureş, dezinvolt şi fără prejudecăţi, ca un adevărat cercetător, dar fără a fi angajat în niciun fel. Pasiunea şi priceperea sa în decriptarea şi interpretarea documentelor scrise sau fotografiate în ultimii 150 de ani, a depăşit deja sfera de interes a cercetătorilor din România. Colecţia sa de cărţi poştale ilustrate, focalizată pe Sighetu Marmaţiei şi zona Maramureşului Istoric este deja renumită în ţară şi peste hotare. Dacă profesia lui actuală, în cadrul Şcolii Populare de Artă din Sighetu Marmaţiei, este cea de profesor de desen, acest lucru nu pune deloc în umbră activitatea sa de polihistor local. În acest sens, Robert Zolopcsuk participă întotdeauna la solicitările de expertiză pe segmentul de istorie locală, ce vizează partea de arhitectură, diversele imobile declarate monumente istorice și/sau culturale.

La Zi de Aniversare, eu, prietenul lui mai vârstnic şi trecut prin mai multe încercări, îi urez tot BINELE ce-l poate primi un OM !

La Mulţi Ani !
(Valentin ROZSNYAI – pictor)

N.R.: Pe site-ul “Salut, Sighet!”, de câteva luni, în fiecare week-end, au fost reproduse imagini însoțite de texte din volumul “Sighetul Marmației”, apărut la Editura „Valea Verde”.




În teatru ca la teatru… (autor, Alina Marincean)

Noi ăştia, oamenii mari ce trăim în metropole ca Sighetul abia aşteptăm puţină linişte. Luna mai a fost cea mai liniştită lună din an!!! Am ajuns să scriu doar la sfârşitul ei… de plictiseală ;).

Consumatorii de experienţe închiriate sau împrumutate cum ar fi filmul, teatrul sau reprezentaţiile de varii feluri, îşi construiesc bareme de evaluare şi le clasează ca pe oricare altă legumă care face bine la sănătate. Azi, unii dintre noi nu mai suntem interesaţi de reprezentaţiile clasice sau, dimpotrivă, ne dăm cu fundul de pământ că doar cele clasice sunt verrro. Hmmm… toate bune până acum. E loc destul sub soare pentru toţi deocamdată. Ce ne facem însă, când sub acelaşi soare musai, musai să iasă fuziunea dintre un cartof, clasicul nostru cartof, mai trecut prin iarnă dar gustos, banal, dar hrănitor şi…… o licie: un fruct, o bacă cu un diametru de aproximativ 5 cm, având o coajă roșiatică cu aspect rugos, necomestibilă, dar ușor detașabilă, aceasta ascunzând un miez dulce alb-translucid. Şi mai ai şi 15 minute metaforice ca la reţetele pe viteză a lui Jamie Oliver. Ce comedye! ar zice moaşa mea Călină de la Şieu.

Nu ştiu câţi dintre voi aţi fost parte vreodată la producerea unei piese de teatru. Eu m-am lovit de asta şi nu a fost o piesă oarecare. Tematică grea: evrei, deportare, holocaust care e şi umoristică şi „plantată” în „grădina” unui rabin, exact în luna deportărilor, exact în luna în care s-a născut autorul, exact de o regizoare canadiană cu origini române.

Ştiţi….. actorii, artiştii nu sunt oameni. Sunt nişte specii de încrengături vibrante cu note discordante şi în acelaşi timp armonios potrivite care mănâncă emoţii şi nasc pui de zâmbete şi lacrimi. Au ore bizare la care cinează şi privesc lacom la sunetele vieţii obişnuite, surâd satisfăcut când le iese un oftat potrivit şi scot flăcări prin tălpi. Uneori li se desface corpul în două parţi perfect simetrice, una pentru lucru şi alta pentru analiză şi doar regizorul este cel care vede când un organ sau altul are vreo nevoie. Se analizează mood-ul cum se zice şi doar atunci poţi lucra momentul dramatic sau poate e ziua când doar respiri sau înveţi să îţi modifici diametrul pupilelor. Şi eu care credeam că e doar mult de memorat şi de vorbit tare cu faţa la public.

Vă invit aşadar să gustaţi din reţeta inedită, să-l cunoaşteţi pe George Tabori, cei care nu-l ştiţi deja, un tip fain, controversat ca orice evreu care se respectă, care încearcă să ne arate că dincolo de viaţă şi de moarte mai e şi umorul şi zâmbetul şi speranţa, aşadar şi şansa.

„Curajul Mamei Mele”, de G. Tabori, în traducerea lui Victor Scoradeţ va fi jucată la Sighet în 28 Mai, 2017, ora 19:00 la sala de spectacole a Centrului Cultural.

Distribuţia: Regizor Jennifer Herszman Căpraru (Teatrul Asylum-Canada), actriţa Ioana Dragoş Gajdó (Teatrul Regina Maria-Oradea), actorul George Sfetcu (Teatrul Aureliu Manea-Turda), asistent regie Dorel Todea (Centrul Cultural-Sighetu Marmaţiei) şi actori ai Centrului Cultural Sighetu Marmaţiei, Dorel Todea, Luminița Colopelnic, Florin Dragoste, Mihai Petrețchi. Intrarea liberă.

În teatru ca la teatru!

Autor, Alina Marincean




Sighet – Întâlnirea generațiilor!

Pentru al treilea an Fundaţia Tarbut Sighet împreună cu Municipiul Sighetu Marmaţiei, Muzeul Maramureşului, Comunitatea evreilor Sighetu Marmaţiei şi Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei organizează evenimentul comemorativ „Întâlnirea între generaţii” în perioada 18 – 22 Mai, 2017.

Evenimentul este organizat cu ocazia comemorării deportării evreilor maramureşeni în Mai 1944, având ca obiectiv major promovarea toleranţei, a înţelegerii între culturi precum şi cunoaşterea moştenirii culturale iudaice.

Evenimentul este deschis publicului larg precum şi descendenţilor familiilor evreieşti din ţară şi străinătate.

Programul include:

Vineri 19 mai:
12:30 In memoriam, moment comemorativ la Gara CFR Sighet

Sâmbătă 20 Mai
14:30 Tur ghidat al Sighetului evreiesc, pornire Casa memorială Elie Wiesel
16:00 Despre Sighetul evreiesc, Fundaţia Tarbut Sighet (Curtea Kahan) – proiecte vechi şi noi
22:30 Proiecţie film, Muzeul Maramureşului. Casa memorială Elie Wiesel

Duminică 21 mai
09:15 Comemorarea evreilor maramureşeni – Monumentul Holocaustului (în caz de ploaie la Sala
Transist Primăria Sighetu Marmaţiei)
10:15  „Welcome to Sighet” – Sala Transist, Primăria Sighetu Marmaţiei
Prezentare Rony Golan  „Exploring your Jewish genealogy in Maramures. Tools, research and results”
13:15 Tribut lui Elie Wiesel, Casa Memorială Elie Wiesel
19:00 Teatru „Curajul Mamei mele” de George Tabori şi „Janka” de Oscar Speace, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei




Caravana Lecturiadei la Sighet – Haideți să citim/scriem altfel! (autor, Alexandra Zaharie)

Orice eveniment are un farmec aparte, fie el un concert, un festival sau o… LECTURIADĂ, eveniment în cadrul căruia poți asimila anumite informații suplimentare care te pot culturaliza.

Sunt sigură că nu multe persoane au avut ocazia să asiste la un astfel de eveniment, fie din pricina lipsei informației primare, fie datorită faptului că accentul nu este pus îndeajuns de mult pe astfel de întâlniri. Din fiecare eveniment cultural poți învăța câte ceva nou!

Prezentarea cărții „Olguța și un bunic de milioane” (unul dintre volumele finaliste ale Trofeului Arthur, ediția 2014), scrisă de autorul și traducătorul Alex Moldovan, a fost însoțită de explicații privind componentele unei scrieri, „uneltele” necesare pentru a scrie o carte, cu cine se colaborează, și alte secrete scriitoricești,  fiindu-ne adresată invitația de a a avea și noi curajul să scriem.

Lecturiada a fost organizată și în ideea ca autorul cărții să primească un feedback de la cititori, astfel încât, pe viitor, să-și ajusteze anumite aspecte din potențialele cărți. Autorul ne-a informat că lucrează la o continuare a volumului „Olguța și un bunic de milioane”, fapt care i-a bucurat în special pe copii, care au reacționat cu mult entuziasm.

Coordonatorul de comunicare al Editurii Arthur, Matei Sâmihăian, a sugerat ca, în cadrul lecturilor obligatorii, să fie fie inclusă și această carte și multe altele care au fost publicate de curând, înlocuind unele din vechile creații considerate de elevi plictisitoare.

Consider că a avea ocazia să te întâlnești cu un scriitor contemporan este un lucru nemaipomenit. Probabil mulți se întreabă de ce. Răspunsul este destul de evident. În primul rând, acesta te-ar putea inspira și ambiționa să creezi chiar tu, iar sfaturile și informațiile primite de la un profesionist sunt totdeauna utile.

Evenimentul în sine mi s-a părut unul captivant și care mă motivează să citesc mai mult. Am reținut că pentru a crea ai nevoie de idei, talent, dar și de pasiune.

Ne-a generat un sentiment de confort faptul că am avut posibilitatea să ne exprimăm opinia, am fost invitați să citim un fragment din carte, cu scopul de a ne stârni curiozitatea.

Evenimentul m-a surprins plăcut determinându-mă ca, pe viitor, să particip la mult mai multe întâlniri de genul acesta. Recomand cu multă sinceritate ca toți iubitorii de frumos să aibă încredere și să participe la orice tip de manifestare cultural-artistică, în special în Sighet și, cine știe, poate vor fi ambiționați să creeze, să scrie.

Tu alegi! Tu decizi!

Alexandra Zaharie
clasa a X-a F, C. N. „Dragoș Vodă”




PREMIERĂ ABSOLUTĂ la Sighet: OFELIA… inedită !!!

În premieră absolută, Secția de Teatru a Centrului Cultural Sighetu Marmației prezintă, în interpretarea unui grup de tineri actori, o adaptare după celebra piesă „Hamlet, prinţ al Danemarcei” de William Shakespeare. Spectacolul va avea titlul „OFELIA” și va urmări destinul acesteia, relațiile cu celelalte personaje, cauzele care duc la sinuciderea tinerei iubite a lui Hamlet. Adaptarea textului, scenografia și regia artistică aparțin lui Ioan Dorel Todea. Este pentru prima dată când o trupă de amatori din Sighetu Marmației pune în scenă un text de William Shakespeare. Costumele sunt asigurate de creatorul de modă Ileana Vassiliev.

Poate mulți dintre noi nici nu au auzit măcar de „Hamlet”, sau au auzit, dar nu știu ce se ascunde cu adevărat în spatele acestui titlu. „A fi sau a nu fi: iată-ntrebarea”este celebra replică pe care o regăsim în această tragedie semnată de William Shakespeare. Cu ajutorul acestor cuvinte înțelegem pe deplin tulburarea sufletească ce ia naștere în interiorul tânărului Hamlet.

Hamlet este una dintre capodoperele lui William Shakespeare. Lui Hamlet, tânărul prinț al Danemarcei, reîntors de la studii, i se arată într-o noapte, pe zidurile castelului Elsinor, fantoma tatălui său, care îi dezvăluie că a fost asasinat mișeleste de către propriul său frate, actualul rege Claudius, care a împins crima până la a se căsători cu soția celui ucis, mama lui Hamlet. Tânărul prinț, fire înclinată spre studii şi reflecție, se vede brutal obligat de evenimente să acționeze și să-și răzbune tatăl. El simulează nebunia, acumulează dovezile şi caută momentul prielnic răzbunarii, ezitând mereu să acționeze. Pentru a-și îndeplini datoria sa răzbunătoare, Hamlet sacrifică dragostea pentru Ofelia, care moare înecată și pe al cărei tată, curteanul Polonius, îl omorâse luându-l drept rege. Hamlet avea un sentiment aparte față de Ofelia, iubire care oarecum era interzisă.

Am ales să prezentăm în prim-plan acest personaj, Ofelia, întrucât gama sentimentelor și trăirilor pe care le exprimă oferă o paletă largă de abordare actoricească și regizorală. În piesa „Hamlet” de W.Shakespeare, drama “Ofeliei“ culminează cu pierderea sufletului. Imposibilitatea regăsirii de sine marchează traiectoria personajului, iar încremenirea sa în universul nebuniei devenit atotstăpânitor, reprezintă motivul central al construcției textului propus în acest spectacol.

Ofelia va trăi deziluzia iubirii față de Hamlet, moartea tatălui său și învinuirea lui Hamlet de moartea acestuia, toate conduc personajul spre sinucidere. Devenită prizoniera propriului eu, Ofelia poartă povara trecutului său unde trăirile de maximă nebunie alternează cu cele de fericire.Trecerea spre fericire (cănd trăia tatăl ei și avea iubirea lui Hamlet) se realizează cu ajutorul amintirii cauzate de revederea cu ochii sufletului a „florilor de rosmarin, ca să-ți aduci aminte” sau a „panseluțelor, florile gândului, ca să te gândești”. Exteriorizarea lăuntrică se datorează dorinței evadării de propriul eu, deoarece, ajunsă în extazul propriilor trăiri, se creează agonia reîntoarcerii în trecut, respectiv a regăsirii de sine.

Ideea acestei monodrame a venit direct proporțional cu dorința de-a crea un spectacol incitant pentru public prin modul în care personajul prezenat conduce audiența în propriul univers. Din distribuție fac parte: Denisa Vraja (Ofelia), Adela Neag (Regina), Mihai Petrețchi (Hamlet), Alexandru Iura (Horațiu), Darius Colopelnic (Laertes), Dorel Todea (Polonius), o distribuție care respectă vârsta personajelor și care va avea ocazia unei experiențe artistice inedite.

Shakespeare are un stil aparte de a da viață personajelor și de a contura fiecare operă a sa în așa fel încât, dacă pentru o secundă ai închide ochii, te-ai trezi în mijlocul acțiunii într-un decor al marelui dramaturg. Opera lui Shakespeare poate contribui la regăsirea sinelui și la o trecere bruscă într-o lume diferită, dar totodată normală, percepută așa cum crede de cuviință fiecare.

Studiindu-i opera am descoperit ceva aparte si anume, tragicul care se îmbină cu puținele secvențe romantice și care, împreună, dau o notă impunătoare acțiunii.

Prof. dr. Ioan Dorel Todea

N.R. În perioada 5 – 7 aprilie are loc la Sighet cea de-a II-a ediție a FESTIVALULUI DE TEATRU pentru elevii din învățământul liceal (foto).

Premiera absolută a piesei „Ofelia” va avea loc joi, 6 aprilie 2017, de la ora 18.00, în sala de spectacole a Palatului Cultural și în reluare vineri, de la ora 12.30.




Viceprimarul Ildikó Béres pe urmele… soțului!

Ildi BeresPrima femeie viceprimar din istoria modernă a Sighetului, doamna Béres Ildikó este o persoană foarte energică, ambițioasă, ce a reușit să ridice prestigiul Liceului „Leöwey Klára” al cărui director a fost între anii 2004 – 2016. Este absolventă a Facultății de Industrializarea Lemnului din Brașov și a Facultății de Informatică Aplicată și Programare din Cluj. CV-ul doamnei Béres este completat și de un masterat în Managementul Resurselor Umane. Este membru UDMR și, o coincidență fericită, îi urmează soțului la Primăria Sighet, în funcția de viceprimar. Am profitat de ocazia pe care ne-a oferit-o doamna viceprimar de-a discuta liber, fără constrângeri, despre problemele cu care se confruntă municipiul și… nu numai.

Salut, Sighet!: Cum ați perceput trecerea de la școală/liceu, la Primărie?
Béres Ildikó: Având în vedere că am avut un mandat de consilier judeţean şi unul de consilier local, primăria nu a fost ceva nou pentru mine. Nu am venit ca un necunoscător, am făcut parte din Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică şi Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget şi finanţe, ambele importante pentru dezvoltarea oraşului. A fost interesant pentru mine faptul că anumite situaţii aparent simple de rezolvat, s-au dovedit greu de finalizat sau chiar imposibil de dus la bun sfârşit, datorită unor obstacole date de lege sau din anumite neglijenţe şi situaţii moştenite. La şcoală era mai simplu, trebuia să ştii ce vrei, să vrei să faci ceva, să-ţi faci un plan şi cu puţină implicare puteai să-ţi atingi scopul. După 25 de ani în învăţământ m-am despărţit greu de şcoală, dar trebuie să vă mărturisesc că nu a fost o abandonare totală a învăţământului. Cunoscând problemele cu care se confruntă unităţile de învăţământ din Sighet la început de an şcolar, vorbim nu numai de şcoli ci şi de grădiniţe, chiar în prima lună de viceprimar şi pentru faptul că se apropia începutul unui nou an şcolar în ordinea priorităţilor şi în limita posibilităţilor am încercat să mă axez pe rezolvarea unor situaţii cu care se confruntă şcolile de obicei în aceea perioadă.

Salut, Sighet!: Care sunt principalele atribuțiuni din fișa postului de viceprimar?
Béres Ildikó: O să vă răspund mai scurt la această întrebare, fişa postului prevede o serie de atribuţii pentru primar şi viceprimar, nu am amintit doar de viceprimar deoarece nu există fişe separate pentru primar şi viceprimar. Trebuie să subliniez faptul că, viceprimarul are în subordine activităţile repartizate de Primar şi Consiliul Local, reprezintă instituţia în relaţiile externe, conform prerogativelor conferite de LEGEA nr. 215/2001 şi conform împuternicirilor şi delegărilor acordate de Primar.

Salut, Sighet!: Este potrivită o femeie pentru o asemenea funcție grea, de execuție?
Béres Ildikó: Am ajuns la acele vremuri în care consider că nu mai putem să separăm funcţii, meserii pe categorii, femei sau bărbaţi. Vedeţi, femeile pot fi întâlnite şi se descurcă în toate domeniile de activitate indiferent că este vorba de o meserie specifică pentru femei sau o meserie specifică pentru bărbaţi, şi o să fac o mică paranteză – bărbaţii nu demonstrează întotdeauna același lucru. O femeie vede lucrurile altfel, este mai precaută, mai calculată, mai inventivă şi mai diplomată. Se spune deseori că „în spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică” sper ca şi în cazul de faţă să fie aşa.

Salut, Sighet!: În curând se împlinește un an de când dețineți această funcție. Ce ați reușit să realizați până în acest moment pentru Sighet?
Béres Ildikó: Este greu de vorbit la momentul acesta despre realizări şi mai ales despre realizări individuale. Mi se pare necinstit să spună cineva că poate să realizeze individual lucruri pentru oraş. Munca din primărie este o muncă de echipă care se bazează pe competenţă, corectitudini, respect, încredere, înţelegere, colegialitate . După o perioadă în care aceste elemente au lipsit, a urmat o perioadă de reabilitare, de recuperare a elementelor lipsă; încet, la început cu paşi mai mărunţi recuperăm tot ce s-a pierdut, iar acum urmează o perioadă de revenire şi realizări, dar după cum am încercat să vă explic numai în limita posibilităţilor, bugetului disponibil, cadrului legal permisibil. Nu întotdeauna munca noastră are rezultate spectaculoase. Chiar dacă nu se vede, noi zi de zi muncim şi facem ceva pentru oraşul nostru şi locuitorii acestui oraş. Pentru a finaliza o lucrare vizibilă este nevoie de timp pentru pregătirea documentaţiilor, proiectelor, licitaţiilor pentru executarea lucrărilor, toate acestea nu sunt activităţi spectaculoase pentru cei din exterior. Am avut o satisfacţie deosebită la încheierea cu succes a licitaţiei pentru continuarea lucrărilor de la blocul Fucs.

Salut, Sighet!: Vă oferă consiliere soțul dumneavoastră, fost viceprimar al Sighetului în perioada 2004 – 2008?
Béres Ildikó: Bineînțeles, ţinând cont de faptul că soţul meu are o experienţă bogată în administrația locală, în cazul în care am nelămuriri sau dificultăți în rezolvarea unor probleme specifice administraţiei îi cer sfatul şi părerea, ne consultăm chiar dacă părerile sunt diferite, pentru mine contează foarte mult părerea lui. Între anii 2004 -2008, ani în care soţul meu a fost viceprimar, a fost o perioadă legislativă diferită faţă de perioada actuală, priorităţile şi problemele cu care s-a confruntat comunitatea locală au fost altele, o parte din aceste probleme au fost rezolvate, o parte din ele au rămas nerezolvate şi prezintă şi acum teme de discuţie modul lor de rezolvare.
Acum o să vă mărturisesc unul din secretele căsniciei noastre fericite, pentru liniştea familie şi evitarea discuţiilor inutile am avut o înţelegere: acasă evităm discuţiile pe tema problemelor de serviciu sau discuţiile pe teme politice, încercăm să ne ocupăm de familie şi viaţa noastră personală.

Salut, Sighet!: Cum colaborați cu dl. Horia Scubli și câtă libertate de mișcare vă oferă Primarul Sighetului?
Béres Ildikó: Cu dl. primar Horia Scubli ne cunoaştem încă din liceu. În momentul în care mi-am asumat această funcţie ştiam cu cine o să lucrez, cunoşteam foarte bine omul care urma să-mi dea dispoziţii. Poate dacă nu-l cunoşteam aşa de bine nu acceptam această schimbare de funcţie, deoarece, ştiţi bine, am plecat de pe o funcţie unde am fost avantajată din toate punctele de vedere. Mi-a plăcut munca pe care o făceam, am avut succese şi satisfacţii. Am găsit persoana din liceu în care am toată încrederea şi speranţa că va duce mai departe cu cinste, munca mea de mulţi ani din Liceul Leöwey Klára. Am considerat că am ajuns la maturitatea de a încerca să fac ceva pentru acest oraş, pentru copiii noştri, pentru tinerii şi bătrânii noştri, alături de o persoană în care am încredere, mă susţine şi cred că şi el are încredere în posibilităţile mele. Am venit cu multe iniţiative şi proiecte pentru oraş şi sper ca împreună cu primarul Horia Scubli, echipa din primărie şi colegii consilieri să le putem realiza. Nu ştiu ce înţelegeţi prin libertatea de mişcare! Fiecare dintre noi are atribuţii ce trebuiesc rezolvate, nimeni nu impune modul de rezolvare, condiţia este ca sarcinile să fie bine realizate, legal realizate şi cât se poate de operativ.

Salut, Sighet!: Ce aspecte nu vă plac din Primăria Sighet?
Béres Ildikó: Permiteţi-mi ca aspectele care nu-mi plac să nu le fac publice, ci să le rezolvăm pe plan intern. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Salut, Sighet!: Dați-ne câteva exemple de probleme puțin mai dificile cu care v-ați confruntat până în acest moment.
Béres Ildikó: Nu există probleme dificile şi mai puţin dificile într-o primărie, aici există doar probleme care trebuie rezolvate şi într-un mod cât mai favorabil pentru locuitorii oraşului. Problema locuinţelor sociale – este una dintre problemele grave, chiar foarte grave. În prezent, primăria nu dispune de locuinţe sociale şi nu numai, avem un număr mare de cereri din partea celor cu locuinţe retrocedate. Până la darea în folosinţă a celor două blocuri sociale situaţia este foarte tristă.

Salut, Sighet!: Ce rol are UDMR-ul în Consiliul Local?
Béres Ildikó: Suntem doi consilieri UDMR, în cazul în care partidul de opoziţie se opune sau se abţine pentru trecerea anumitor proiecte votul nostru este decisiv.

Salut, Sighet!: Știm că ați făcut foarte multă muncă de teren. Ce probleme mai grave ați identificat în comunitatea locală?
Béres Ildikó: Am făcut şi voi mai face muncă de teren. Consider că din birou şi postări nu poţi conduce un oraş, din acest motiv şi eu şi domnul primar mergem pe teren de câte ori considerăm de cuviinţă. Problema cea mai gravă este… mentalitatea multor sigheteni. Atât a celor care locuiesc în cartiere cât şi a celor care circulă prin centru şi pe străzi. Comunitatea locală plăteşte lunar o sumă însemnată pentru salubrizare. Banii noștri!! Când aruncăm chiştoacele pe trotuare, seminţele, hârtiile, gunoaiele pe lângă tomberoane, golim scrumierele maşinilor în parc, NU NE GÂNDIM LA BANII NOŞTRI? Aceşti bani i-am putea cheltui şi altfel, reparând spre exemplu o faţadă a unei clădiri din centru. În urma deplasărilor pe teren şi nu numai, am evaluat situaţia clădirilor din zona centrală care urmează să fie reparate, situaţia carosabilului care necesită reparaţii în special pe zonele centrale dar nu numai, amenajarea spaţiilor verzi şi a spaţiilor de joacă, toate aceste lucrări sunt urgenţe care trebuie efectuate acum primăvara.

Salut, Sighet!: Ați avut în vedere în mandatul precedent de consilier cosmetizarea clădirilor din centrul vechi. Având acum posibilitatea deciziei, cum veți aborda acest aspect?
Béres Ildikó: Nu am avut discuţii serioase în mandatul precedent de consilier despre repararea clădirilor, dar cred că aţi observat din prima lună a mandatului meu am început să reparăm faţada clădirilor din centru, a porţilor, am cerut proprietarilor să repare faţadele magazinelor. Într-adevăr este o cosmetizare doar, deoarece lucrările serioase de reabilitare necesită sume foarte mari, documentaţie costisitoare şi primăria poate să realizeze aceste lucrări doar prin accesarea unor proiecte de finanţare specifice acestor tipuri de lucrări și care, din păcate, în acest moment nu pot fi accesate. Până reuşim să accesăm un asemenea proiect trebuie să ne mulțumim doar cu o cosmetizare, părerea mea este: „nu neapărat nouă, dar curată”. Asta nu înseamnă că nu pregătim documentaţia şi aşteptăm cu încredere deschiderea liniilor de finanţare.

Salut, Sighet!: Vă place cum arată azi Sighetul? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
Béres Ildikó: Îmi place că este oraşul meu, este oraşul unde m-am născut, am crescut, trăiesc. Nu-mi place, deoarece lipsesc multe lucruri care s-ar fi putut realiza dar nu au prezentat interes. Oamenii sesizează doar lucrurile negative, fără a se implica în rezolvarea lor. Nu ne interesează ce se întâmplă în jurul nostru, ne place senzaţionalul şi critica. De multe ori lucrurile pozitive nici nu le observăm.

Salut, Sighet!: Spune-ți-ne o idee, un proiect pe care doriți să-l realizați/implementați în acest an.
Béres Ildikó: Sala Studio, mai bine spus sala „Viorel Costin”. Este de neconceput să nu avem în oraş o sală de spectacole. Sunt mai multe proiecte prevăzute în bugetul acestui an, să sperăm că o să putem realiza cât mai multe din ele şi nu o să avem surprize neplăcute care impun redirecţionarea banilor.

Salut, Sighet!: Sighetenii s-au plâns în ultima vreme de reapariția câinilor vagabonzi pe străzi. În sarcina cui cade rezolvarea acestei probleme?
Béres Ildikó: Primăria Sighetu Marmaţiei a încheiat un protocol de colaborare cu Asociaţia „Prietenii Animalelor”, după 6 luni de parteneriat putem spune că în adăpostul de la Sighet nu s-a mai efectuat nici o eutanasiere iar majoritatea câinilor care au fost abandonaţi şi strânşi de pe străzi de către echipa de ecarisaj de la SPG Urbana au fost adoptaţi. După cum bine ştiţi în această perioadă este sezonul de împerechere a câinilor şi o mare parte din cei pe care îi strângem sunt apoi revendicaţi de proprietari. În schimb ne confruntăm cu o problemă a abandonului masiv al câinilor . Nu de multe ori Poliţia Locală a amendat şoferi de autoutilitare care aduceau un număr mare de câini din alte localităţi şi îi abandonau la intrarea în oraş. Fac apel prin intermediul publicaţiei dumneavoastră la întreaga comunitate să sesizeze Poliţia Locală când sunt martori la astfel de situaţii. Un număr de înmatriculare ne poate ajuta în identificarea făptaşilor. Nu sunt adepta amenzilor, dar cred că disciplina, respectul şi spiritul civic ne vor ajuta să soluţionăm această problemă atât de stringentă pentru comunitatea noastră. În adăpostul nostru în prezent sunt 110 câini comunitari care, în curând, vor fi daţi spre adopție în Germania prin intermediul Asociaţie ”People 4 pets”.

Salut, Sighet!: Ce se mai aude cu interminabila ”poveste” Fucs?
Béres Ildikó: Am amintit de ea la începutul interviului, sperăm că până în august se va rezolva problema utilităţilor şi unul din blocuri se va putea da în folosinţă iar pentru cealălalt, în luna ianuarie s-a finalizat licitaţia, firma de construcţie câştigătoare va continua construcţia.

Salut, Sighet!: Mai avem o nelămurire: școala neterminată din zona Sălii Polivalente (așa numita Școală cu 16 clase) – este de mulți ani o clădire abandonată. Oare când va fi finalizată și utilizată, ținând cont că au fost direcționate fonduri destul de mari către aceasta.
Béres Ildikó: Situaţia cu această construcţie este mai interesantă deoarece clădirea este proprietate a municipiului, dar a fost dată în administraţie Inspectoratului Şcolar Maramureş pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor. La momentul actual Primăria pregăteşte documentaţia către Guvernul României pentru a face un schimb prin care Şcoala cu 16 clase va trece în proprietatea Ministerului Educaţiei, astfel ISJMM va putea finaliza investiţia. În cadrul aceleiaşi documentaţii clădirea Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko” va trece în proprietatea municipiului, astfel liceul va putea beneficia de fonduri de la bugetul local şi nu numai.

Salut, Sighet!: Ținând cont că ați fost și consilier județean, care este/poate fi sprijinul pentru rezolvarea unor probleme din Sighet din partea Consiliului Județean (CJ)?
Béres Ildikó: În primul rând sprijin pentru finanţarea Spitalului Municipal Sighet, având în vedere că acesta deserveşte doar 30% din populaţia Sighetului restul pacienților fiind din localităţile limitrofe. În aceeași situaţie este şi Muzeul Maramureşean – Muzeul Satului, costurile mari de restaurare necesită implicarea în finanţare a CJ. O serie de activităţi culturale şi educative pot beneficia de surse de finanţare de la CJ în urma depunerii proiectelor de finanţare întocmite conform Ghidului aplicantului, aprobat şi lansat la începutul fiecărui an financiar.

Salut, Sighet!: Beneficiind de poziția dumneavoastră favorabilă (la parterul Primăriei) de perspectiva cuiului, cum percepeți imaginea „glumeață” de la fereastra dumneavoastră?
Béres Ildikó: Nu mă deranjează, nu am nici mult timp să îl admir și nu cred că deranjează pe nimeni din moment ce Primăria nu a făcut niciun efort financiar pentru amenajarea lui. Turiştii şi cei care vizitează Sighetul apreciază gestul, nu ştiu ce aş putea să comentez la adresa lui. Bineînțeles cârcotași, nemulţumiţi, o să găsim tot timpul, dar știți cum spune o vorbă „fiecare minune ţine două zile apoi devine obişnuinţă”.

Salut, Sighet!: Ce evenimente culturale sunt prevăzute a se desfășura pe parcursul anului 2017 în Sighet?
Béres Ildikó: De organizarea evenimentelor culturale din Sighet se ocupă Centrul Cultural Sighet după un calendar aprobat si prezentat la începutul fiecărui an. Bineînţeles tradiţionalele festivaluri nu vor lipsi nici anul acesta din Calendarul Cultural. În momentul tipăririi Calendarului Cultural o să aveţi mai multe informaţii despre aceste evenimente, organizarea acestora depinde foarte mult şi de bugetul anului 2017.

Salut, Sighet!: Aveți un masterat în Managementul Resurselor Umane. Ce resurse umane aveți în subordine și care este implicarea lor în gestionarea activităților?
Béres Ildikó: Resursele umane cu care lucrez în primărie nu au nicio legătură cu masteratul meu, dar, acesta mă ajută în procesul de realizare a obiectivelor organizaţionale prin atragerea, reţinerea, dezvoltarea, îndepărtarea şi utilizarea corectă a resurselor umane din Primărie.

Salut, Sighet!: Există precedente favorabile pe traseul predecesorilor dumneavoastră în funcție: ultimii doi viceprimari au fost și primari. Vă tentează la următoarele alegeri să candidați pentru poziția de primar și ce plusuri ați aduce?
Béres Ildikó: CU SIGURANŢĂ NU!!!!!! Deşi aş avea multe idei pentru plusurile care s-ar putea aduce oraşului DAR !!!!! acum fiind aici, în miezul problemelor, îmi dau seama că nu este aşa de uşor precum pare din afară.

Salut, Sighet!: Vă mulțumim pentru interviu, Doamna Viceprimar!

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

sursă foto: Peter Lengyel