În perioada 31 august – 5 septembrie 2026 se desfășoară o campanie arheologică în localitatea Breb, Maramureș, dedicată identificării vechii biserici din Copăciș. Pe plan științific, echipa este îndrumată de muzeograful și arheologul Paul Scrobota de la Muzeul de Istorie Aiud, iar pe plan logistic de arhitect Laura Zaharia din Baia Mare, coordonatoarea Asociației R.O.S.T., alături de muzeograful și arheologul Melania Pohaidac de la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației, restauratoarea Dumitrița Daniela Filip de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, muzeograful și arheologul  Horațiu Dorin Groza de la Muzeul de Istorie din Turda și arheologul și cercetătorul Cristian Floca de la Filiala Academiei Române din Timișoara.

Punctul de plecare al cercetării este Biserica Veche din Breb, ridicată în anul 1623. Tradiția locală spune că turnul acesteia ar fi fost adus din Copăciș, sat strămutat în secolul al XVI-lea. Ipoteza este susținută de datarea dendrocronologică a turnului, care indică anii 1529–1530, cu aproape un secol înaintea construcției bisericii, iar diferența de dimensiuni dintre turn și corpul bisericii sugerează că acesta ar putea proveni dintr-o construcție mai veche. Mutarea localnicilor la Breb poate explica și refolosirea unor elemente ale vechilor construcții. Cercetarea a pornit de la identificarea unui cimitir și a continuat prin investigații geofizice. În urmă cu aproximativ doi ani, Cristian Floca și Alexandru Hegyi au realizat o cercetare magnetometrică, ale cărei rezultate au indicat mai multe anomalii. Astfel, a luat amploare proiectul de localizare a vechii biserici din Copăciș.

Campania arheologică a fost posibilă prin colaborarea dintre specialiștii și voluntarii care au sprijinit activitățile desfășurate pe teren. Muzeul Maramureșean, alături de Asociația R.O.S.T. au susținut și au contribuit la organizarea proiectului, iar Cercul de istorie Gemina din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” Sighet a participat prin membrii săi, în calitate de voluntari, coordonați de prof. Marius Voinaghi și prof. Vasile Husar la activitățile de cercetare. Prin implicarea tuturor participanților campania arheologică a putut continua cercetarea și documentarea urmelor vechii biserici din Copăciș.

Mulțumim pentru sprijinul financiar Asociației Valea Verde („Salut, Sighet!”) și Asociației Firul Vieții din Sighetu Marmației.

Cercul de Istorie GEMINA
Colegiul Național „Dragoș-Vodă” (CNDV) Sighet

De Praznicul Înălțării Domnului, Ziua Eroilor, 21 mai 2026, Parohia Ortodoxă Ucraineană Sighet a organizat o altfel de oră de istorie, în capela cimitirului. Celor prezenți le-a vorbit, la început, Dl. Teofil Ivanciuc (căruia Sighetul îi datorează găsirea copiei documentului care înregistrează prima atestare documentară a municipiului) despre situația Sighetului în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu populația înjumătățită, grav afectat de urmările războiului, Sighetul a devenit, la un moment dat, punct de tranzit pentru sute de mii de soldați și civili în fiecare zi. Dl. Ivanciuc, un veritabil Magister Historiae Maramorosiensis, le-a explicat, în special zecilor de elevi prezenți la eveniment, de ce Sighetul și România trec prin cea mai bună perioadă a istoriei, bucurându-se de libertate și de unele drepturi la care înaintașii noștri nici nu visau.

Mai apoi, Dl. prof. Marius Voinaghi, inițiatorul și coordonatorul Cercului de Istorie Gemina, din cadrul Colegiului Național „Dragoș-Vodă” le-a vorbit celor prezenți despre lipsurile, foametea și bolile care au decimat școlile sighetene în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, Domnul Profesor, care le insuflă elevilor sigheteni dragostea pentru Istorie de peste două decenii, a prezentat un document despre existența unor morminte sovietice în parcul central al orașului, în anul 1945. La rândul său, Dl. Profesor le-a vorbit tinerilor și despre perioada întunecată a regimului comunist.

La sfârșit, am prezentat, pe scurt, componența și istoricul parcelei Eroilor și Victimelor din cel de-al Doilea Război Mondial, din cadrul cimitirului parohial, încercând să risipesc mitologia țesută în jurul acestuia în perioada comunistă. Acolo nu sunt înmormântați doar soldați, ci și civili, dintre care 112 copii. Iar după originea etnică a celor înmormântați, ucrainenii și rușii au aceeași pondere, urmați de români, turkmeni, kazahi ș.a.

În încheiere, prezentatorii au convenit, alături de cei prezenți, că este nevoie de mai multe astfel de întâlniri, pentru a vorbi despre ororile și greșelile trecutului.

La sfârșit, a fost săvârșită o Panihidă pentru odihna celor înmormântați în parcela cimitirului parohial care este o mărturie tăcută despre ororile trecutului.

pr vicar Marius N. Lauruc