ACTIVITATEA CERCULUI DE ISTORIE „GEMINA” 

În anul școlar 2025-2026, membrii Cercului de Istorie „Gemina” din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” au participat la numeroase activități cultural-educative și de voluntariat. Prin implicarea elevilor și sprijinul profesorilor coordonatori – prof. Claudia Dura și prof. Marius Voinaghi – cercul și-a făcut cunoscută prezența în cadrul multor evenimente desfășurate în Sighetu Marmației și în împrejurimi.

Printre activitățile realizate amintim:
➡️ Sighet Run 2025 – membrii cercului au participat ca voluntari, contribuind la pregătirea traseului, supravegherea acestuia și organizarea festivității de premiere. Activitatea a avut ca scop susținerea echipei de robotică a liceului nostru.
➡️ Evenimentul dedicat Zilei Naționale a României – organizarea programului desfășurat în Sala festivă a liceului cu ocazia zilei de 1 Decembrie.
➡️ Relansarea prezenței online a Cercului „Gemina” – au fost create o nouă pagină de Facebook și o pagină de Instagram pentru promovarea activităților cercului.
➡️ Prezentarea lucrării „Porecle și supranume din Maramureș” – cercul a găzduit prezentarea lucrării de doctorat susținute de doamna profesoară Gabriela Ioaneș.
➡️ Prezentare la Centrul Nobilimii din Vișeu – 15 membri ai cercului au prezentat lucrări cu tematică istorică.
➡️ Vizitarea expozițiilor de la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” – participare la expozițiile organizate în cadrul complexului muzeal.
➡️ Simpozionul „Sighetu Marmației – 700 de ani de atestare documentară” – participare la evenimentul dedicat aniversării primei atestări documentare a municipiului.
➡️ Conferința „Europa secolului XX – între totalitarism și democrație” – participare la conferința organizată la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
➡️ Vizitarea expoziției Tezaurului de la Sarasău – activitate organizată la Muzeul de Istorie și Arheologie.
➡️ Expoziția de artă a profesorului Cristian Codrea – participare la vernisajul și prezentarea lucrărilor artistice organizată la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
➡️ Conferința „Corneliu Coposu – model de conduită pentru generația tânără” – participare la evenimentul dedicat personalității și activității lui Corneliu Coposu.
➡️ Prezentarea „Fenomenul Regalității” – activitate organizată de Cercul „Gemina” cu ocazia vizitei Alteței Sale Nicolae al României în cadrul liceului nostru.
➡️ Proiecția filmului „Cazul Ursu” – cercul a găzduit vizionarea filmului documentar, avându-l ca invitat pe domnul Andrei Ursu.
➡️ Parteneriatul cu Muzeul de Istorie și Arheologie – participare la activitatea „O zi de școală în fosta Mănăstire Piaristă”.
➡️ „Muzeograf pentru o zi” – trei membri ai cercului au participat la activități specifice muncii de muzeograf, în cadrul parteneriatului cu Muzeul de Istorie.
➡️ Concursuri și olimpiade de istorie – mai mulți elevi ai cercului au reprezentat liceul la diferite concursuri și olimpiade, obținând rezultate meritorii.

Privind în urmă, credem că putem spune că a fost un an bun pentru „Gemina”. Am participat la multe activități, am cunoscut oameni noi și am reprezentat cercul de fiecare dată cât am putut de bine. Mai avem multe idei pe care vrem să le punem în practică, iar acesta este doar începutul. Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi și sperăm ca anul viitor să fie și mai activ decât acesta. Vacanță frumoasă tuturor!

𝐂𝐈𝐔𝐁𝐀𝐍 𝐈𝐨𝐚𝐧 – 𝐗𝐈 𝐅
Președinte al Cercului de Istorie „Gemina”

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Fundația Hanns Seidel și Cercul de istorie Gemina al Colegiului Național „Dragoș Vodă” organizează sâmbătă, 13 decembrie, ora 10.30 la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței o întâlnire cu tema ARTA CA FORMĂ DE JUSTIȚIE PERPETUAREA MEMORIEI PRIN ARTĂ .

Vor participa:
Ana Blandiana, președinte Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Pierre Gairret, istoric de artă, Franța
Thierry Wolton, scriitor și istoric, Franța
Marta Chrzanowska-Foltzer, istoric de artă, Franța
Antoine Bosshardt, jurnalist, Elveția
Ion Andrei Gherasim, președinte, Fundația Corneliu Coposu
Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria
Mihai Dragomir, Festivalul de Film și Istorii Râșnov
Marius Voinaghi, profesor de istorie, Colegiul Național Dragoș Vodă
Ioana Boca, director executiv, Fundația Academia Civică
Andrea Dobeș, muzeograf șef, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Elevii cercului de istorie Gemina a Colegiului Național Dragoș Vodă

Cu acest prilej se va inaugura și expoziția ULTIMA PRIVIRE SUB GLOANȚELE COMUNISMULUI, 25 de portrete de condamnați la moarte în timpul Marii Terori din URSS (1937–1938) de Madeleine Melot.

Comunicat de presă

Sâmbătă, 19 septembrie 2020, Inspectorul Școlar General al județului Maramureș, prof. dr. Anca – Minodora Costin Hendea, inspectorul școlar pentru istorie, prof. Marius Voinaghi și dna prof. Alina Trifoi, directorul Casei Corpului Didactic Maramureș, au participat la Centrul Documentar Expozițional al Nobilimii Române Maramureșene din Vișeu de Sus, la un triplu eveniment cultural: dezvelirea monumentului închinat Liviei Piso-Filipașcu, realizat de sculptorul Ioan Ladea; lansarea albumului „Livia Piso și arta ei scenografică” (Editura „Vremea”) și simpozionul „Corifei, apostoli, martiri ai nobilimii maramureșene: Găvrilă Iuga, Alexandru Filipașcu, Livia Piso-Filipașcu”. Au conferențiat: Acad. Ioan – Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Acad. Emil Burzo, Președintele onor. al Filialei Cluj a Academiei Române, Acad. Alexandru Surdu, Președintele Secției de Filosofie și Teologie a Academiei Române, prof. dr. Radu Băltașiu, lect. univ dr. Ilie Gherheș, general dr. Alexandru Leordean, dr. Klara Gușeth, dr. Ovidiana Bulumac.

În cadrul simpozionului, organizat în condiții impecabile de siguranță, cu respectarea normelor sanitare de distanțare socială, au fost premiate cele mai bune șapte lucrări ale elevilor participanți la concursul „Ce știți despre marile personalități ale Maramureșului?”, organizat de Fundația „Ion și Livia Piso”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale.

Toate eseurile elevilor premianți vor fi publicate într-un viitor volum omagial: „Sinteza realizată de Livia Piso-Filipașcu pentru cunoașterea și popularizarea trecutului Maramureșului istoric” – Dunca Maria (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Despre disidența anticomunistă din Maramureș” – Bolba Denisa (Colegiul Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare); „Contribuția profesorului Alexandru Filipașcu la descoperirea trecutului istoric al Maramureșului” – Beșicuța Mihaela Paula (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Alexandru Filipașcu” – Berci Dorothea (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Contribuția profesorului Alexandru Filipașcu la redescoperirea trecutului istoric al Maramureșului” – Bot Minodora Aurelia (Liceul Teoretic ”Ioan Buteanu” Șomcuta Mare); „Dr. Găvrilă Iuga – personalitate marcantă a Maramureșului istoric” – Ileș Bianca (Colegiul Național „Dragoș Vodă” Sighetu Marmației); „Sinteza realizată de Livia Piso – Filipașcu pentru cunoașterea și popularizarea trecutului Maramureșului istoric” – Ștefan Dumitraș (Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare), lucrare prezentată în plen.

Inspectoratul Școlar Județean Maramureș

N.r. Elevii de la C. N. „Dragoș-Vodă” din Sighet au fost îndrumați de profesorii Claudia Dura și Marius Voinaghi și sunt membri ai Cercului de Istorie „Gemina”.

În anul 2016 semnalam în Revista „Acta Musei Maramorosiensis” existenţa unui posibil castru roman la Coştiui şi că doar cercetările sistematice vor putea stabili veridicitatea acestui fapt. Şi iată că ele s-au desfăşurat şi sunt doar la început. Astfel, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2019, prima campanie de cercetări arheologice în localitatea Coștiui, punctul „Imaș” sau „Epreș” (comuna Rona de Sus, jud. Maramureș) la confluenţa pârâului Seneş cu râul Coştiui. Finanțarea a fost asigurată de către instituția muzeală, iar din colectivul de cercetare au făcut parte: dr. Marius Ardeleanu-responsabil științific de șantier, Raul Cardoș (ambii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie) și Horațiu Cociș (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).

Prin realizarea acestor cercetări arheologice s-a urmărit stabilirea stratigrafiei sitului, identificarea unor complexe arheologice şi confirmarea existenţei unui eventual sistem de fortificaţie roman. În acest sens, pe latura nordică, în colțul sud-estic și latura vestică au fost deschise și cercetate patru suprafețe, denumite convențional S.I-S.IV. În urma acestor cercetări putem spune că zona a fost fortificată cu un val de pământ și șanț ce închideau o suprafață rectangulară, puțin trapezoidală, de aproximativ 3,6 ha. Sistemul de construcție al valului și șanțului identificat arheologic, forma și dimensiunile fortificației au analogii directe doar în lumea romană, de unde se cunosc sute de astfel de fortificații.

Cercetările arheologice s-au realizat cu sprijinul și participarea voluntarilor de la Cercul „Gemina” din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu-Marmației : Pop Vasile, Dohi Denis, Șofineț Lionel, Dohotar Dănuț, Iuga Vasilică, Berci Dorothea și Duldner Romina. De asemenea, la cercetările arheologie au participat: Giurgilă Darius (absolvent CNDV), Conțiu Dragoș (cercetător independent), Alin Stan și Angela Stan (Asociația Pro Detecție).

Echipa managerială și cea de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare doresc să continue cercetările arheologice de la Coștiui–Imaș/Epreș și în anii următori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din Maramureș și din spațiul nord-vestic al României.

prof. Marius VOINAGHI, dr. Marius ARDELEANU

Foto: prof. Marius Voinaghi

Încă din liceu am fost pasionată de perioada comunistă, pe care și mama mea a parcurs-o. Discuțiile de la orele de istorie și de acasă, mi-au amplificat dorința de a cunoaște amănunte despre această epocă ce ține de istoria recentă a României. Consider că există zone întunecate, nedevoalate publicului larg din perioada comunistă, de aceea continuă să mă preocupe investigarea epocii în care au trăit apropiații din familia mea. Comunismul a reușit să suprime democrația și să reducă la tăcere un popor, cu excepțiile de rigoare.

Ziarul Scânteia, organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, mai ales în ultimii ani ce au precedat Revoluția din anul 1989, era încărcat de propagandă și osanale dedicate cuplului Ceaușescu, el “geniul Carpaților” și ea “savantul de renume internațional” își primeau meniul zilnic de lingușeli, plecăciuni, aplauze furtunoase, din partea jurnaliștilor de curte, dar și a oamenilor de cultură ce se prostituau pentru funcții călduțe sau pur și simplu din frică. Critica sau observațiile neconforme realismului socialist erau pur și simplu excluse, deviațiunile anti-sistem de neconceput, opozanții reduși la tăcere. Securitatea omniprezentă veghea cu duritate la menținerea liniștii cuplului prezidențial, hotărâtă să pedepsească orice formă de dizidență în “iepoca” de aur.

Uniunea Scriitorilor din România, de sorginte proletcultistă, edita în tiraje impresionante operele inestimabile ale Tovarășului, iar orele de “religie socialistă” sau, altfel spus, de educație comunistă, erau croite pe același calapod al preamăririi “iubitului fiu al poporului”. Populația hrănită pe cartelă, cu pâinea raționalizată “științific”, fără lumină și curent electric în locuințe, lipsită de minime condiții de trai, a apei calde și-a săpunului, era terorizată de tembelismul și absurditatea reprezentanților clasei muncitoare dar… mămăliga nu exploda.

Festivalul Cântarea României, al “culturii și educației socialiste”, inventat în anul 1976, pin manifestările culturale ce-l compuneau, a devenit o platformă de adulare a președintelui pe viață al României, purtătorul de sceptru regal, zeul înțelepciunii și atotștiutorul veșnic.

Sistemul de represiune și propagandă era infiltrat în toate celulele societății românești din acei ani de sumbră amintire, singura imagine vizibilă, permisă, admisă era doar… Conducătorul Iubit.

La inițiativa domnului Marius Voinaghi, profesor de istorie la C. N. „Dragoș Vodă”, vineri, 27 aprilie 2018, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, a găzduit lansarea „Ghidului ilustrat al comunismului românesc” coordonat de Asociația Forum Apulum din Alba Iulia, în care, încercăm o abordare diferită a acestor 50 de ani de dictatură pentru a face ca mesajul să fie simplu de înțeles și de reținut, prin a pune accentul pe ilustrații realizate de artiști români – Dan Perjovschi, Saddo, Ana Kun, Livia Coloji, Răzvan Cornici, George Roșu, Andreea Ilisăi, Dragoș Boțcău și Bogdan Topîrceanu sunt cei care și-au oferit voluntar munca pentru acest ghid. (Forum Apulum)

Urmăriți și reportajul audio:

Evenimentul a fost moderat de muzeograf Andrea Dobes – Fürtös. Partea de concluzii a fost prezentată de Marius Voinaghi, coordonatorul Cercului de Istorie „Gemina”.

Autor, Sebastiana Joicaliuc,
studentă anul I, Jurnalism, UBB Cluj-Napoca

Vineri, 27 aprilie 2018, de la ora 12:00, în sala de conferințe a Memorialului Sighet, are loc lansarea „Ghidului ilustrat al comunismului românesc – Partidul te vrea tuns”.

Mitul superiorității României comuniste insistă să revină în discursul public. Auzim periodic fraze precum „toată lumea avea o casă”, „toată lumea avea serviciu”, care nu rezistă la o privire mai profundă.

„Ghidul ilustrat al comunismului românesc” este un răspuns la aceste mituri: încercăm o abordare diferită a acestor 50 de ani de dictatură pentru a face ca mesajul să fie simplu de înțeles și de reținut, prin a pune accentul pe ilustrații realizate de unii dintre cei mai buni artiști români. (Forum Apulum)

Evenimentul de lansare va include prezentarea ghidului, discuții cu Ioan Ilban – fost deținut politic și președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici Sighet, precum și o expoziție despre miturile și realitățile perioadei comuniste.

Eveniment organizat de Forum Apulum, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet, și Cercul de Istorie „Gemina” al Colegiului Național „Dragoș Vodă”.

Joi, 30 noiembrie 2017, în cinstea Zilei Naţionale, la Alba Iulia a fost inaugurat Muzeul Museikon, un muzeu unic în țară, care cuprinde 5.000 de piese de artă religioasă şi cărţi vechi, fiind expuse însă, doar câteva sute dintre acestea. Cea mai veche carte aflată în muzeu datează din secolul al XVII -lea iar cea mai nouă, din secolul XIX. Din punct de vedere arheologic, se pot vedea atât piese care aparţin perioadei castrului roman, până la piese care aparţin cetaţilor medievale.

Clădirea muzeului a fost restaurată, aceasta funcţionând în trecut ca spital militar (în secolul XVII), ansamblul fiind Monument Istoric de clasa B. Se presupune că vechiul spital datează din perioada Principatului, neştiindu-se însă, data exactă, a fost atestată cartografic în anul 1711.

Cei 15 elevi ai C. N. „Dragoș Vodă”, însoțiți de prof. Vasile Mih (directorul instituției), Marius Voinaghi și Alina Oana Ilieș, au avut privilegiul de a se afla printre primele 200 de persoane care au vizitat muzeul tocmai în ziua deschiderii. Cu această ocazie, CNDV a fost dublu medaliat: o medalie pentru că a fost prima instituție școlară (grup organizat) care a trecut pragul Museikon – ului, iar o medalie a primit Cercul de Istorie „Gemina”. Întregul grup „drăgoșist” a primit câte un bilet de colecţie.

Cu toţii am fost impresionaţi de varietatea şi frumuseţea icoanelor, dar icoana care a stârnit cele mai multe priviri a fost şi una dintre cele mai controversate, aceasta reprezintă Sfânta Treime prin intermediul simbolului triunghiului şi prin cele 3 feţe care se îmbină. Este originară dintr-un atelier transilvănean şi datează de la finalul secolului al XVIII – lea, a fost găsită la Geoagiu de Sus, în judeţul Alba. Cele mai vechi icoane au fost găsite într-un atelier din Moldova, în Urisiu de Jos (judeţul Mureş), adică o icoană a Sf. Nicolae şi o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul.

Autor, Raluca Simion,
clasa a XI-a B, C.N. „Dragoș Vodă”