Foarte mulți prieteni are Valentin Rozsnyai. Am constatat acest lucru la vernisajul expoziției lui de la Sighet, din 29 iunie 2017, ora 17:30, Sala de Expoziții temporare a Muzeului Maramureșean. Ne-am întâlnit într-o atmosferă plăcută, destinsă și distinsă, ne-am bucurat de lucrările lui Vali și ne-am apropiat de artele plastice trecând labirintic prin mitologie și filozofie. Nu-i o complicație extremă să aloci câteva zeci de minute pentru a te bucura de jocuri de culoare și idei. Este chiar o plăcere – în penuaria actuală de apetit cultural – să asiști, de bună voie și nesilit de… context, la o întâlnire artistică naturală, ce combină artele vizuale cu muzica.

Am spus celor prezenți la vernisaj, făcând trimitere la direcția în care se îndreaptă arta zilelor noastre, că noi, public și artiști, ne aflăm într-o „arenă”. O „arenă” în care se confruntă gusturile subiective cu mesajul artistic transmis de maeștrii creatori sau, economic și mercantil vorbind, cererea cu oferta. Lumea secolului XXI (ne) direcționează, de fapt „forțează” artistul și iubitorul de artă să se întâlnească într-o „arenă” în care luptele sunt dure. Artiștii trebuie să ne convingă de marea lor iscusință, iar noi să vedem dincolo de pânză și să ne imginăm că-(i) înțelegem și admirăm. „Arena” ne împinge și la o negociere ad-hoc, pentru a putea achiziționa și dispune de artă după bunul plac. Din păcate, artiștii sunt mai mult decât oricând la mâna cumpărătorului – arbitru nu întotdeauna avizat.

Timpul ne presează pe toți: unii din cauza indiscutabilă a unor prea mari/multe tensiuni în viața personală, alții dintr-o greșită abordare a priorităților. Și toți avem de pierdut – în sens strict fizic – rulându-ne secundele într-o spirală cronofagă, perpetuă.

Valentin Rozsnyai se joacă cu liniile simple, drepte, se joacă bidimensional, pentru a ne trimite calculat, „rece”, pe un drum imposibil de evitat, arta cu… dressing temporal. Deși a expus multe lucrări figurative, „pașnice”, din lumea florală (seriile: Begoniilor, Florile Timpului, Iriși, Condurași), cumințenia lor disimulează mesaje la fel de profunde. Și florile sunt asamblate în aceleași turbulențe existențialiste ce invocă subtil timpul. Acomodarea cu lucrările „ușoare”, ne permit trecerea și abordarea celor sofisticate, încărcate de mituri și simboluri arhaice (Helios și Aurora, Lun Heliopolis, Din Catacombe, Laocoon și Caii, etc.), care nu sunt simplu de înțeles, dar, disecându-le atent putem găsi sensuri… contemporane. Valentin Rozsnyai are o direcție bine definită de Spirala Propriului Timp, presantă dar creativă.

Nu este foarte ușor să vorbești despre lucrările unui artist, mai ales ajuns la o maturitate plastică indiscutabilă, dar, păstrând un dialog rezonabil, nelimitativ, deschis, putem găsi calea spre… frumosul comun. Asta se întâmplă doar la/cu cei care sunt cel puțin prietenii artelor, ai culturii.

Impresia de finețe și nivel cultural ridicat, a fost garantată de momentul muzical ce a încheiat partea „vorbită” a vernisajului. Dacă profesorul Ioan Szekely este un virtuoz al clarinetului, fără alte comentarii, tânărul sighetean Kristian Maliczki, elev în clasa a XI-a a Liceului Sigismund Toduța din Cluj, a fost surpriza plăcută de acompaniament pianistic perfect, pentru o după amiază reușită.

Totul a fost dozat cu bun gust și calitate, fără efuziuni exagerate, într-o notă de confort cultural firesc, semn că și Sighetul poate oferi „divertismentul” sufletesc adecvat și pentru categoriile un pic mai… pretențioase.

Ne-am bucurat de bucuria lui Valentin Rozsnyai, ne-am bucurat că i-am fost aproape, că-l înțelegem și-i oferim cel puțin respectul pe care-l merită după aproape 50 de ani dedicați picturii.

Vă invit să vizitați cu încredere expoziția „Cheile timpului”, ce va fi deschisă în intervalul 29 iunie – 25 iulie 2017, zilnic între orele 11:00 – 13:30.

Ion Mariș

Joi, 29 iunie 2017, de la ora 17:30, în Sala de expoziții temporare a Muzeului Maramureșean,  are loc vernisajul expoziției personale „Cheile Timpului” a artistului plastic sighetean Valentin  Rozsnyai. Expoziția va fi deschisă în perioada 29 iunie – 17 iulie 2017. 

Vali Rozsnyai… maestrul Măiastrei!

Vali – Valentin Rozsnyai este un pictor de care te apropii azi, aparent, greu. Te „forțează” la conexiuni mitologice, filozofice, mistice și te rupe de naturalul simplu, originar. Te forțează să gândești. Pare dificil sau prea măiestrit în formă și fond, dar, înțelegându-l, te ridică încetul cu încetul la revelații cromatice subtile. Matematică și rațiune sunt reverberațiile ce transpar – la prima vedere – de pe pânzele lui.

Valentin Rozsnyai pare „exagerat” de organizat, rânduiește cu maximă perseverență subiectul – formă pe portativul plastic și pare că oferă răspunsuri fără echivoc la/ în curgerea timpului. Dacă am fi ultra-realiști, lipsiți de „sentimente”, am putea genera câte o formulă pentru fiecare lucrare. Lucrările lui se pretează la echivalări matematice dar, la fel de bine se supun unor evaluări metaforice în cheia sufletului, în cheia metamorfozării spiritului.

Altfel percep eu zbaterile cubisto-suprarealiste ale pictorului nostru sighetean. Încerc să mă abțin de la teorii criptice și încerc să-l descopăr pe Vali nu prin mesajul formal, tehnicizat, ci prin incertitudinile pe care le ascund tablourile. Vali are o „preocupare” existențială pe care ne-o traduce cromatic în speranța că ne vom dumiri în ce astre se plimbă/ zbate.

În lumea lui nu vom putea pătrunde fără o cheie pe care ne-o va oferi după… preferințe. Ne va ademeni cu arta lui dar, va fi mereu înaintea noastră cu cel puțin un mesaj, cu cel puțin o întrebare pentru privitori.

Vă invit să răspundeți, să vă raspundeți, în taină: ce (ne) ascunde pictorul?…

Valentin Rozsnyai, pictor sighetean, născut la Carei la data de 22.02.1952, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Maramureș, este unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți artiști din țară, fiind la nivelul la care a depășit granițele proprii, fizice și artistice și, cucerește dezinvolt piața internațională de artă. Pe lângă numeroasele expoziții personale (prima personală vernisată în anul 1972) a participat la alte câteva zeci de expoziții colective și de grup (în România, Croația și Republica Moldova), fiind laureat al Expoziției Internaționale “Homage to Picasso”, Zagreb, Croația (a obținut Marele Premiu pentru pictură) și al Bienalei Internaționale de Pictură, Chișinău (a fost distins cu Diploma de Execelență a Ministerului Culturii din Moldova). Are lucrări în colecții particulare din România, Elveția, Ungaria, S.U.A., Canada, Olanda, Germania, Austria, Suedia și Spania.

Ion Mariș