Academicianul Ioan-Aurel POP s-a întors la Poliția de Frontieră din Sighetu Marmației după… 51 de ani!

O întâlnire de suflet între istorie, memorie și oamenii care, ieri și astăzi, au avut aceeași misiune: apărarea frontierei României. La sediul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației a avut loc, ieri, o întâlnire cu o puternică încărcătură emoțională și simbolică: academicianul, profesorul universitar și istoricul Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, a revenit în locul în care, în urmă cu 51 de ani, a purtat uniforma de militar al Armei Grăniceri.

Întâlnirea cu chestorul de poliție Coman Florin, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, a fost mai mult decât o simplă vizită. A fost o întoarcere în timp, o reîntâlnire cu o parte importantă din tinerețea celui care avea să devină una dintre personalitățile marcante ale culturii și istoriografiei românești. Alături de aceștia s-a aflat comisarul-șef de poliție Ioan Oniga, adjunct al șefului inspectoratului pe linia logistică, care a participat la acest moment deosebit, încărcat de istorie, emoție și respect pentru oamenii care, de-a lungul timpului, au slujit la frontiera României.

În anul 1975, după admiterea la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, tânărul Ioan-Aurel Pop a fost încorporat la Arma Grăniceri, unitatea din Sighetu Marmației. Pentru el, acea perioadă a însemnat luni de instrucție, efort, disciplină și misiuni la frontiera de nord a României. Mai mult, domnia sa își amintea cu precizie de misiunile de pază și supraveghere a frontierei, inclusiv de perioada petrecută la Pichetul Stânișorul, (în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Vișeu de Sus), unde a efectuat misiuni de aproximativ 13 kilometri.

Miercuri, 02 septembrie 2026, după 51 de ani, aceste amintiri au prins din nou viață la Sighetu Marmației.

În cadrul întâlnirii, poveștile despre anii tinereții, despre camarazii de arme, despre viața de grănicer și despre Maramureșul de atunci s-au împletit cu realitatea prezentului și cu misiunea actuală a Poliției de Frontieră Române. A fost o întâlnire în care timpul parcă s-a așezat pentru câteva clipe între două lumi: cea a tânărului care, în urmă cu mai bine de jumătate de secol, păzea frontiera României și cea a istoricului care, de-a lungul unei cariere impresionante, a cercetat și a explicat generațiilor de români istoria acestei țări. În urmă cu ani, întrebat despre mesajul pe care îl are pentru cei care lucrează în Poliția de Frontieră Română, academicianul Ioan-Aurel Pop le transmitea oamenilor frontierei să aibă „cât mai puține evenimente de frontieră”, subliniind că aceștia sunt oameni ai datoriei, iar datoria lor este aceea de a apăra siguranța românilor.

Același respect pentru oamenii care poartă uniforma și pentru misiunea lor s-a simțit și în cadrul întâlnirii de la ITPF Sighetu Marmației.

La finalul vizitei, chestorul de poliție Coman Florin, șeful ITPF Sighetu Marmației, i-a oferit academicianului Ioan-Aurel Pop un dar simbolic: un tablou reprezentând semnul heraldic al Poliției de Frontieră Române, realizat artizanal, într-o manieră specială, ca semn de prețuire și recunoștință.
Momentul în care academicianul a primit tabloul și l-a strâns la piept a fost unul dintre acele gesturi simple care spun mai mult decât o mie de cuvinte. Pentru noi, acel gest a însemnat enorm. A fost, poate, felul în care prezentul a răspuns trecutului. Un simbol al unei legături care nu s-a pierdut în timp. Un gest de recunoștință pentru omul care, înainte de a deveni profesor, rector, academician și președinte al Academiei Române, a fost unul dintre tinerii care au purtat uniforma de grănicer și au stat la straja hotarului.

După 51 de ani, s-a întors la Sighetu Marmației.

Nu doar într-un loc. Ci într-o parte din propria sa istorie. Iar pentru noi, cei de astăzi, întâlnirea cu academicianul Ioan-Aurel Pop a fost o lecție despre memorie, despre datorie și despre faptul că, indiferent câți ani trec, există locuri și oameni care rămân pentru totdeauna în suflet.
Oamenii se schimbă. Vremurile se schimbă. Dar memoria celor care au stat la straja țării rămâne.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației îi mulțumește academicianului Ioan-Aurel Pop pentru revenirea la Sighetu Marmației și pentru emoția, poveștile și amintirile împărtășite.
A fost o întâlnire pe care o vom păstra, la rândul nostru, în sufletele noastre.
Pentru că uneori, istoria nu se citește în cărți.
Uneori, istoria se întoarce acasă.

Comisar de poliție Iulia STAN
Purtător de cuvânt – Inspectoratul Terotorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației




Câteva rezultate mai importante ale ITPF Sighetu Marmației în anul 2023 (autor, Ion Mariș)

Chestorul de poliție Florin COMAN, Șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Sighet, a prezentat sâmbătă, 24 februarie 2024, într-o conferință de presă desfășurată pe malul românesc al Tisei, la… locul de muncă, rezultatele celor mai importante activități derulate de  ITPF Sighet pe parcursul anului 2023.
Din expunerea pe care am audiat-o am reținut câteva date care sunt – cred – mai interesante pentru cetățeanul obișnuit, care cunoaște „din auzite” activitatea unei instituții cu rol major în protejarea unei fâșii foarte lungi a frontierei României.

„Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei are în competență o frontieră cu lungimea totală de 464,306 km, din care 97,83 km frontieră internă – cu Ungaria şi 366,476 km frontieră externă a Uniunii Europene – cu Ucraina.
I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei are în subordine 3 Servicii Teritoriale, 15 Sectoare şi 14 Puncte de Trecere a Frontierei (6 rutiere, 5 feroviare, respectiv  3 TEMPORARE ).
Pe parcursul anului 2023, obiectivul strategic al inspectoratului a constat în asigurarea permanentă a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat, la frontiera de nord a României, frontieră externă a Uniunii Europene. […]
Astfel, fiecărui cetățean ucrainean care a venit din Ucraina, i s-a permis accesul pe teritoriul României și, după caz, accesul la procedura de azil, respectiv la forma de protecție temporară implementată ca urmare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022. [….]
Peste 9.000 de cetățeni ucraineni au trecut ilegal frontieră de nord, în 2 ani de zile, de când a început războiul.
În anul 2023 au fost înregistrate 2.043 cazuri de trecere frauduloasă  a frontierei de stat din Ucraina în România, în care au fost implicați 3.868 cetățeni ucraineni, din care 1.596 pe raza județului Maramureș, 1.726 pe raza județului Suceava și 546 la granița județului Satu Mare cu Ucraina. În momentul depistării aceștia au solicitat protecție temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetățeni ucraineni. La valorile de mai sus se adaugă un număr de 95 de cetățeni ucraineni care au fost depistați în timp ce încercau să treacă fraudulos din România în Ungaria. […]
De la începutul acestui an, la frontiera de nord a României se constată din nou o creștere a numărului de cetățeni ucraineni care au fost depistați după ce au trecut ilegal frontiera, față de aceeași perioadă a anul 2023. 
Astfel că, de la începutul conflictului în Ucraina, mai exact din data de 24 februarie 2022 și până în prezent, la frontiera de nord a României au fost depistați pe raza județelor Maramureș, Satu Mare și Suceava peste 9.000 cetățeni ucraineni (mai exact 9.112) cu vârste între 18 și 60 de ani, care au declarat polițiștilor de frontieră că au fugit din Ucraina din cauza războiului.
Din păcate, mulți dintre ei își pun viața în pericol, încercând să traverseze frontiera înot prin apa rece și învolburată a râului Tisa sau prin Munții Maramureșului la altitudini de până la 1.900 de metri, nefiind echipați corespunzător pentru terenul greu accesibil, în condiții de iarnă cu temperaturi foarte scăzute. De când a început conflictul în Ucraina și până în prezent, am avut parte de mai multe situații tragice în care 16 cetățeni ucraineni au fost descoperiți decedați, 9 pe malul românesc al râului Tisa și 7 în Munții Maramureșului. Avem însă și peste 52 de acțiuni (23 în anul 2023 și 29 in 2022) de căutare și salvare a cetățenilor ucraineni în Munții Maramureșului, în care alături de Salvamont Maramureș am reușit să salvăm 72 de cetățeni ucraineni rătăciți în zona de frontieră alpină. […]             
Situaţia traficului detaliat pe cele două secţiuni de frontieră (Ungaria şi Ucraina), Trafic prin PTF-uri, ANI TREND  2022/2023: 
Total UNGARIA 3.111.653/3.285.063  persoane, Total UCRAINA 3.624.566/4.131.095  persoane, Total trafic în PTF 6.736.219/7.416.158  persoane (+ 10,1 %). […]
În ceea ce privește tranzitul mijloacelor de transport, la nivel naţional s-a înregistrat, de asemenea, o creştere de aproximativ 12,4 %, iar cel al mijloacelor de transport marfă – cu 13,5%,  aspect situat tot în contextul conflictului din Ucraina, traficul prin PTF Siret, pe sensul de intrare și PTF Petea, pe sensul de ieșire prezentând cele mai mari valori. […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au fost întocmite 2.821 dosare penale, sub aspectul săvârşirii a 4.262 infracţiuni, de către  4.630 persoane. […]
În anul 2023 au fost aplicate 761 sancţiuni contravenţionale în valoare de 831.120 lei, faţă de 576 sancţiuni contravenţionale în valoare de 366.170 lei, aplicate în anul 2022.
Valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului trecut. […]
Din analiza situaţiei operative, se observă că în anul 2023 fenomenul migraţiei ilegale a fost mult accentuat de conflictul din Ucraina, comparativ cu anii precedenți războiului. De la declanșarea conflictului militar, numărul trecerilor frauduloase la frontiera cu Ucraina s-au menținut constant la un nivel ridicat.
Majoritatea persoanelor au fost detectate la frontiera verde pe sensul de intrare în România și este reprezentată de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 – 45 ani, urmată de grupa de vârstă de peste 45 de ani.
La frontiera cu Ungaria fenomenul migrației ilegale a fost mai accentuat în P.T.F., unde s-a înregistrat o creștere cu 68 % a numărului de migranți depistați, deși numărul evenimentelor a fost mai mic cu 33 %. […]
La frontiera cu Ungaria (frontieră U.E.) au fost înregistrate 65 evenimente de trecere ilegală a frontierei de stat în scop de migrație ilegală, fiind depistați 203 migranți, din care 95 cetățeni ucrainieni.  În PTF-uri au fost constatate 9 cazuri de migrație ilegală prin P.T.F., în care au fost implicați 111 migranți. Au fost depistaţi 7 facilitatori, cetățeni români.
Față de situația înregistrată în anul anterior, presiunea migraționistă în P.T.F.-uri a crescut. Deși numărul evenimentelor înregistrate a scăzut cu 33 %, numărul migranților depistați a crescut cu 68 %.
În ceea ce priveşte cetăţenia migranților afroasiatici, se remarcă o dinamică generată de o gamă variată de factori de risc la nivel mondial. Migranţii depistaţi provin din 23 de state, cu precădere din Bangladesh (116),  Pakistan (24), Nepal (19) .
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, s-au înregistrat 147 cereri de azil, 11 la frontiera cu Ucraina și 136 la frontiera cu Ungaria (2 cetățeni afgani, 84 cetățeni din Bangladesh, 3 camerunezi, 1 congolez, 3 egipteni, 1 etiopian, 4 ghanezi, 3 indieni, 2 marocani, 15 nepalezi, 14 pakistanezi, 2 sudanezi, 6 sirieni și 7 vietnamezi). […]
În anul 2023, la nivelul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, capturile produselor din tutun însumează 10.117.840 țigarete (1.012 baxuri) și 6.018,676 kg. tutun. Ponderea capturilor a fost deținută de țigaretele reținute pe căile de comunicații, acestea au reprezentat 47% din total, capturile înregistrate în P.T.F.-uri au reprezentat 37% iar cele reținute la frontiera verde au reprezentat 16%. S-a înregistrat o scădere a capturilor de țigarete cu 24% față de anul 2022. […]
În anul 2023 au fost constatate 841 evenimente de frontieră, în cadrul cărora au fost descoperite şi confiscate țigări de proveniență extraeuropeană, din care 58 au fost cazuri de contrabandă (471.662 pachete ţigări – 943,3 baxuri – 93,30%) iar 783 evenimente au fost rezultatul depăşirii plafonului vamal sau a capturilor de pe comunicaţii (33.843 pachete ţigarete – 67,6 baxuri – 6,7%).
Situaţia detaliată pe judeţe a cantităţilor de ţigări descoperite şi confiscate în 2023: judeţul Satu Mare – 47.066 pachete ţigări în valoare de 533.123 lei, judeţul Maramureş – 124.107 pachete ţigări în valoare de 1.420.966 lei, judeţul Suceava – 334.332 pachete ţigări în valoare de 2.283.848 lei. […]
În anul 2023 au fost înregistrate 88 dosare penale pe linia traficului ilegal cu substanţe interzise  pentru comiterea a 126 infracţiuni, în care au fost implicate 107 de persoane. Totodată, au fost descoperite: 928,17 grame amfetamine, 113.120 buc. pastile psihotrope, 46,75 grame canabis, 6 grame hașiș, 2 gr. cocaină și 450 buc pastile de alte stupefiante. […]
În anul 2023, valoarea totală a bunurilor confiscate în perioada analizată este de 16.274.908 lei, aproximativ 3.321.409 euro, faţă de 16.338.989 lei (3.334.487 euro) în aceeaşi perioadă a anului 2022. […]
Principalele bunuri confiscate/ indisponibilizate: Pachete ţigarete – 505.505  (1.011,01 baxuri), Autovehicule  – 82 (din contrabandă şi TIAF) 8 biciclete şi 1 ATV, Droguri şi substanţe psihotrope – 2.184 gr., 34 fiole şi 113.670 buc. pastille, Băuturi alcolice –  3.810 L (litri), Valute –  494.500 $ (USD), 70.630 euro, monede naţionale 575.151 şi altă valută 30.140, Material lemnos – 48.49 m3, Aticole electronice, electrice şi IT – 108 bucăţi. […]
Polițiștii de frontieră au identificat în cursul anului 2023 un număr de 87 transporturi ilegale, prin intermediul cărora s-a încercat introducerea ilegală în ţară a circa 1.079,4 de tone deşeuri de diverse categorii.
Creșterea constatată aici este de aproximativ 10 %, ceea ce arată o colaborare excelentă cu autoritățile din domeniu, care au aplicat măsurile dispuse la nivel național privind această problematică.”

Șeful ITPF Sighet ne-a informat și despre accesarea fondurilor externe nerambursabile dar și a fondurilor bugetare alocate, care s-au „contabilizat” pe parcursul anului 2023 la nivelul instituției.

„La data de 31.12.2023, proiectele din fonduri europene nerambursabile R.E.U.P si S.A.G.A. s-au încheiat cu succes. În cursul anului 2023 s-au semnat 2 contracte privind proiecte cu finantare din sume aferente componentei de împrumut a PNRR, în valoare de 30.676.647,92 lei.
Prin PNRR au fost demarate lucrările de construire pentru „Reabilitare Pavilion Administrativ la sediul STPF Suceava”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 10% fiind efectuate plăţi de Proiectare 440.134,44 lei şi Executie 1.119.498.01 lei „Reabilitare Pavilion nr 6 la sediul ITPF Sighetu Marmaţiei”, cu un stadiu actual al lucrărilor de aproximativ 4% fiind efectuate plăţi de Proiectare 222.543,7 lei și Executie 285.796,05 lei, ReUp – Reabilitarea și modernizarea infrastructurii poliției de frontieră în vederea îmbunătățirii activităților comune pentru cooperarea polițienească – nr.  HARD /4.3/11,  cu un buget de 1.681.000 euro în cadrul căruia a fost reabilitat sediul Sectorului Poliției de Frontieră Vicovu de Sus.
Prin Programul FAMI au fost achiziţionate un număr de 23 autospeciale, in valoare de 2.059.549,26 lei. […]
Activități semnificative desfășurate la nivelul LCC (Centrul Local de Coordonare) Sighetu Marmației, în anul 2023: pe întreg parcursul anului 2023, la nivelul Centrului Local de Coordonare Frontex, zona operațională a ITPF Sighetu Marmației, au avut loc mai multe  vizite de lucru efectuate de către experți în drepturile fundamentale ale omului (FROM) din cadrul Agenției Frontex, având ca principal obiectiv evaluarea sistemului de supraveghere folosit de Poliția de Frontieră Română în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului în relația cu cetățenii ucraineni solicitanți ai unei forme de protecție din partea statului român. În urma acestor vizite, experții au apreciat faptul că la nivelul ITPF Sighetu Marmației, procedurile de lucru aplicate în domeniul de referință, respectă drepturile fundamentale ale omului. […]
Pentru ilustrarea aportului Frontex la supravegherea frontierei, prezentăm următoarele aspectele relevante:
În Zona Operațională a LCC Sighetu Marmației în cursul perioadei mai sus menționate au fost detașați la frontiera terestră româno-ucraineană un total de: 173 de experți străini cu diferite linii de muncă, un total de 42 auto de patrulare în medie per lună (autospecialele furnizate de Frontex, Spania, Italia, Ungaria și Germania, iar în rest s-au folosit mașini închiriate). Totodată, tehnica de supraveghere furnizată de Frontex a fost reprezentată de 150 dispozitive portabile de supraveghere. Pe parcursul anului 2023, aceștia au participat activ împreună cu personalul Poliției de Frontieră Române, la aproximativ 17.880 misiuni de supraveghere și control a frontierei din zona de competență.
În perioada analizată, la nivelul LCC Sighetu Marmației, lucrătorii Poliției de Frontieră Române, împreună cu ofițerii Frontex au fost implicați în 58 evenimente de frontieră din care 32 de cazuri de trecere ilegală, 4 cazuri de contrabandă și un eveniment cu privire la traficul internațional cu autovehicule furate.”

Bilanțul anului 2023  – prezentat de chestorul de poliție Florin Coman – a fost încheiat cu evidențierea principalelor obiective și priorități pentru perioada următoare care includ: Asigurarea unui dispozitiv de control eficient, flexibil şi dinamic prin utilizarea judicioasă şi la capacitate maximă a forțelor, mijloacelor tehnice şi câinilor de serviciu; Măsuri de fluidizare a traficului prin punctele de trecere a frontierei; Intensificarea schimbului de date şi informaţii cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine, prin intermediul aparatului împuternicitului de frontieră; Stabilirea la nivelul fiecărei structuri subordonate inspectoratului, a unei rezerve de forţe şi mijloace, care să poată interveni la frontiera cu statul vecin, unde este necesară întărirea dispozitivului de control la frontiere, în cazul producerii unor situații de urgență și/sau de criză; Asigurarea funcţionării sistemelor informatice şi de comunicaţii, eliminarea vulnerabilităţilor şi minimizarea riscurilor de securitate etc.

Mult succes și… vigilență maximă personalului ITPF Sighet dar și celorlalte structuri care protejează frontierele României!

Ion Mariș