– Ce vei face cu viața ta?
– Îmi voi croi un drum și voi merge pe el până la capăt.
– De ce să îți croiești un drum când există deja atâtea drumuri pe care le-ai putea urma?
– Există, dar acele drumuri sunt pline de gropi!
– Le-ai putea foarte simplu ocoli.
– N-am să-mi arunc visele dintr-o parte într-alta, nu de altceva, dar s-ar putea la un moment dat să alunece și să se risipească printre atâtea gropi.
– Domnișoară văd că orice aș zice esti mult prea sigură pe tine. Apreciez!
– Dumneavoastră dacă ar fi să alegeți un drum pe care ar trebui să circulați cu un BMW seria 8 pe care l-ați alege: cel cu gropi sau cel fără?
– Păi, nu e totuna. Logic, cel fără, doar nu vreau să stric minunăție de mașină.
– Le fel e și cu oamenii, doar că, de cele mai multe ori, ei aleg drumul cu gropi, doar pentru a se deosebi de ceilalți.
– Nu e la fel! La mașină se mai duc telescoapele, frâna, iar dacă dai peste câteva gropi mari s-ar putea să rămână în pană.
– Acestea se pot schimba ușor, dar ce faci când unui om îi moare speranța sau, și mai grav, când unui om i se ,,STRICĂ” sufletul?
– Vorbești numai prostii, cum să ți se strice sufletul?
– Nu o să înțelegeți decât atunci când o să ajungeți cu BMW-ul la mecanic și veți vedea că nu există piese și pentru… suflet.

Maria era mereu pusă pe vorbărie și i-ar fi explicat domnului din trolebuz cum stă treaba, dar fusese nevoită să coboare, deoarece era așteptată cam de vreo 30 de minute.
Deși are numai 25 de ani viața ei este mult prea încărcată: de la ore de pian, până la box și cursuri de gătit e un salt mare, salt pe care Maria îl consideră pueril și pe care îl face sărind dintr-un trolebuz într-altul, momentan nu-și permite o mașină și nu că nu ar avea bani, dar Elveția, Roma, Grecia și Egiptul i se par alegeri mult mai înțelepte decât o amărâtă de mașină.

Iat-o intrând grăbită pe ușa sălii de box, echipată și gata de antrenament.
– Îți cam place să te lași așteptată!
– Ce-i bun mereu se lasă așteptat, i-o întoarce Maria unei colege cam îngâmfate, care mereu o invidiază și mereu agață în ea. Cu părul prins într-un coc lejer, cu o siluetă de invidiat și cu privirea aceea de temut, Maria atrage atenția asupra sa, nu de alta, dar nu intrase bine în ring că vreo trei băieți noi pe la antrenamente îi și cerură facebook-ul. În locul ei altele s-ar fi simțit flatate, însă ea le răspunde cu un zâmbet zeflemitor:
– N-am!
Ziua trecuse mult prea repede și iat-o pe frumoasa Maria cum își caută oferte de vacanță împreună cu prietena ei, Ana.
– Știi, azi am întâlnit un domn cam plin de sine care nu știa altceva decât să scoată lucrurile materiale la înaintare.
– Și iar te-a apucat filozofatul în trolebuz?
– Ce bine mă cunoști!
– Doar tu ai putea vorbi cu necunoscuții despre aspirațiile tale, de parcă i-ai cunoaște de o viață.
– Să știi că azi el m-a abordat primul întrebându-mă ce vreau să fac cu viața mea, dar recunosc că a fost o discuție foarte interesantă.
– Sunt sigură că vei scrie despre ea. De abia aștept să o citesc.
– Hei, parcă ești psiholog, așa mă citești!
– Și totuși, trebuie să recunosc că niciodată nu am găsit vreo carte mai greu de citit și, harul Domnului, sunt câteva sute care mi-au trecut prin mână!
– Autorul contează!
– Nu mai filozofa și hai să mâncăm.

Maria și Ana erau prietene de când se știu, au crescut împreună, au plâns împreună după primele iubiri, au râs împreună și cel mai important au fost mereu una lângă cealaltă, iar cel mai probabil și după ce se vor căsători își vor lua case cu piscină una lângă cealaltă și tot o să-și ducă dorul una celeilalte.
– Bună dimineața! zise Maria plină de entuziasm.
– Bună dimineața! se auzi vocea somnoroasă a Anei la celălalt capăt al firului.
– Sper că nu ai uitat că azi plecăm în Malaysia.
– N-am uitat, însă e abia 7 dimineața, noi avem avion abia la 15.
– Sorry!
– Maria când o să înțelegi că eu nu-mi încep ziua făcând jogging ca și tine, eu vrea doar să dorm.
– Bine, bine, dormi ca o bunică de 80 de ani. Viața e făcută să o trăiești nu să o dormi.
– Ne vedem la aeroport!
Deși cele mai bune prietene, mereu atât de diferite: una îndrăzneață și rebelă, mereu spontană, cealaltă rușinoasă, mult prea calmă și atât de leneșă. Oare unde s-or fi găsit?
La ora 14:30 erau deja amândouă în fața aeroportul nerăbdătoare și dornice de distracție. De cum o zări Ana îi zise Mariei, văzând-o cu o cafea în mână:
– A câta e pe ziua de astăzi?
– Hmmm … a doua sau a treia, ce mai contează acuma.
– Normal că bei atâta cafea, căci în loc să dormi tu mergi la jogging, iar noaptea te iau gândurile…. ce să-ți povestesc!
– Zici că ești bunica.
Apoi se îmbrățișează ca și când nu s-ar fi văzut de cinci ani și porniră pentru a-și aștepta zborul.
Maria mai mereu vedea fețe cunoscute, dar niciodată nu știa de unde să le ia, știa că le cunoaște, dar habar nu avea de unde și, la fel se întâmplase și înainte de zbor. Văzu un domn care o tot fixa cu privirea, dar nu știa de unde l-o fi cunoscând.
– Domnișoară, mă mai ții minte? Discuția din trolebuz?!
– Cum aș putea uita? Dar ce vânt vă aduce pe aici?
– Păi, aștept trenul!
– Știți, aici este aeroportul!…

Ioana TRIFOI
clasa a XII-a F, CNDV

Echipa de robotică Tech-X a CNDV a participat pentru prima dată la competiția Nație Prin Educație – BRD First Tech Challenge România, aflată la ediția a IV-a (https://natieprineducatie.ro).

Trebuie să menționez că este o competiție internațională, de mare amploare, cu reguli deosebite și stricte.

După două concursuri DEMO, la care era obligatoriu să participăm și pe care le-am trecut cu brio, am ajuns la faza REGIONALĂ, care s-a desfășurat la Cluj, în perioada 6 -9 februarie 2020.

S-au înscris în competiție 44 de echipe, urmând să se califice la faza NAȚIONALĂ doar 24 dintre ele.

După preluarea și amenajarea standului cu materiale promoționale, confecționate de membrii echipei, a urmat inspecția tehnică a robotului, care trebuia să aibă dimensiunea de 18 inch/18 inch și maxim 19,05 kg, apoi prezentarea caietului tehnic.

A urmat partea cea mai grea – interviul – unde, în cinci minute trebuia prezentată echipa și câteva detalii, apoi în alte cinci minute juriul a adresat întrebări, iar membrii echipei trebuiau să răspundă scurt și concret. Emoțiile au fost maxime, echipa CNDV fiind la prima participare, neavând experiența celorlalte echipe prezente în competiție.

Cele patru teste eliminatorii au fost promovate cu succes, fără a mai fi nevoie de remedieri. Au urmat meciurile efective pe terenurile special amenajate, fiecare echipă jucând șase meciuri. Spre bucuria noastră, am ieșit pe locul 12 din cele 44 echipe concurente, iar în urma cumulării punctajelor, am ocupat poziția 22, poziție ce ne-a trimis la faza națională a competiției.

Mulțumim pe această cale celor care au crezut în noi, în munca și dăruirea noastră, sponsorilor noștri, care ne-au ajutat cu cât au putut pentru că, fără ajutorul lor, nu ne puteam descurca financiar.

Mulțumesc părinților elevilor pentru răbdarea de care au dat dovadă, pentru disconfortul creat de copiii lor, care uneori au stat până în miez de noapte în laboratorul de robotică. Îi mulțumesc domnului dir. Vasile Mih și colegilor profesori pentru deschiderea de care au dat dovadă și pentru că au înțeles dorința și pasiunea noastră pentru robotică.

Dar, haideți să cunoaștem și talentata echipă Tech-X! Lider – Darius Giurgi, construcție – Alin Fonta, David Holociuc, Cosmin Mihai, programare – Ovidiu Gherman, Vlad Hașciar, marketing – Florentina Ioana Dunca, Ana – Maria Vîrsta, site – Vlad Hrițu, mentori – prof. Cornelia Hotea, prof. dr. Vasile Mih, informatician Arthur Fellner.

Ne găsiți pe Instagram și facebook sub numele de tech-x.cndv și vă rugăm să ne fiți alături.
https://www.facebook.com/techx.cndv
https://www.instagram.com/tech_x.cndv , dar și pe site-ul colegiului http://www.cndv.cndv.ro/

Prof. Cornelia HOTEA – mentor Tech-X

Se pot ține ore la școală la o temperatură de 3 (trei) grade Celsius? Se poate învăța matematica, sau alte materii, în asemenea condiții? Nu e un atentat la sănătatea elevilor și profesorilor?…

Temperatura a fost măsurată de mama mea, Aurelia Vișovan, profesoară la liceul „Dragoș-Vodă”, care a dus termometrul la școală. Era prin ‘86 sau ’87, nu mai știu exact, oricum până în ’89 situația nu s-a schimbat… erau ultimii ani ai „epocii de aur”…

Tatăl meu, Aurel Vișovan, descrie atmosfera în cartea sa „Dincoace de gratii”, rememorând toate frământările de atunci.

„Cu toate lipsurile ce se accentuau din ce în ce mai mult, bucuria Crăciunului era mare. Eram toţi împreună. Bradul, obţinut foarte greu, după multe căutări şi intervenţii în secret, îl aştepta pe Moş Crăciun. Când auzeam pe străzi copii zburdalnici vorbind despre impostorul „Moş Gerilă”, revolta mea izbucnea, întrebându-mă: „Până când, Doamne, până când? Până unde poate merge falsul şi urâciunea sufletească a mai marilor ţării, încât să otrăvească și inimile acestor inocente fiinţe?”.

După sărbători, am intrat în cotidian. Seara, când se lua curentul, aprindeam cele câteva lumânări la care soţia mea corecta caietele elevilor, Marius se adâncea în lecturile lui preferate, iar eu, responsabil cu focul din sobă, cu gândurile dispersate peste atâţia ani, atât de încărcaţi, priveam lung jocul indescriptibil al flăcărilor. Până şi petrolul, „opaiţul” strămoşilor noştri, lipsea.

Afară, un frig ca-n Maramureş: în jur de -20°C. Soţia mea venea îngheţată de la şcoală, spunându-ne că, pentru a putea suporta frigul din clasă, făcea cu elevii, în timpul orei de matematică, exerciţii de… gimnastică. Cât era de frig în clasă?… într-o zi a luat termometrul în geantă, lăsând-o deschisă în timpul orei. La întoarcere ne spune:
– Trei grade! Cum poţi să faci şcoală în asemenea condiţii?
Evident că nu a comentat nici în şcoală, nici pe stradă. Era periculos să discuţi asemenea subiecte. De la tribuna unei mari adunări de partid, preşedintele comunist Ceaușescu ne-a sfătuit părinteşte să mai luăm un pulover în plus… În timpul acesta, elevii scriau cu mănuşi, ţinând caietele pe genunchi.”
(Aurel Vișovan, Dincoace de gratii)

Am relatat acest moment acum, la împlinirea a 30 de ani de la Revoluție, atât pentru tinerii de azi care n-au prins acele vremuri, cât și pentru unii mai în vârstă care continuă să zică „ce bine era pe timpul lui Ceaușescu”…

Preot prof. Marius Vișovan

Foto: Peter Lengyel

Echipa Euroscola de la CNDV se află în plină campanie de promovare a proiectului „Educația schimbă vieți” în centrul căreia se află personalitatea domnului prof. dr. Mihai Dăncuș. Muzeograf, scriitor și publicist, profesor, director timp de peste 35 de ani al Muzeului Maramureșan, Mihai Dăncuș este un exemplu elocvent pentru a demonstra că se poate trece prin viață demn și frumos, îmbrățișând o carieră pusă în slujba bunăstării comunității.

Pentru cei mai mulți dintre noi, Mihai Dăncuș nu are nevoie nici de prezentare, nici de promovare, dar intenția echipei este de a-l aduce în atenția generației tinere de azi și a celor care vin după noi. În acest scop, echipa Euroscola a pornit spre școlile și liceele din Sighetu Marmației și împrejurimi cu multiple activități educative, toate menite să sublinieze rolul educației în viața și cariera individuală. Însă proiectul continuă cu o serie de evenimente la care oricine poate să participe.

Vineri, 18 octombrie, la ora 13, în Sala Coloanelor din Expoziția de bază etnografică, va avea loc „o întâlnire de la suflet la suflete” cu Mihai Dăncuș. Despre muzeograful și omul Mihai Dăncuș, dar și despre nevoia de modele culturale, va vorbi colegul său, dr. Ion Boroica. În aceeași seară, pe TV Sighet, la emisiunea „Zestrea Maramureșului” de la ora 19.30, Măriuca Verdeș va vorbi despre familia și viața personalității alese de noi.

Duminică, 20 octombrie, în colaborare cu cluburile pentru tineri, Interact și Leo, vom sărbători o zi a tradiționalului în locul care îl reprezintă cel mai bine pe domnul Dăncuș: Muzeul în aer liber. Se va vorbi despre importanța păstrării tradițiilor, se va face turul caselor maramureșene, ateliere și jocuri vechi, prezentarea portului popular. Invitați să cânte și să joace sunt elevii cenedeviști din Ansamblul folcloric „Comorile Izei”. Dorim astfel să întărim convingerea că tânăra generație va transmite mai departe tradiția, valorile noastre, specificul zonei.

Luni, 21 octombrie, ni se vor alătura din nou partenerii noștri de la Europe Direct, vom viziona împreună două scurt-metraje educative și vom continua cu discuții de grup. De la ora 13, vom avea un meci demonstrativ de dezbateri Guvern-Opoziție pe moțiunea „Acest Parlament consideră că școala nu pregătește elevul pentru viață”.

Momentul cel mai așteptat va avea loc marți, 22 octombrie, când vom premia cel mai frumos portret al domnului Mihai Dăncuș în cadrul Expoziției-concurs de arte vizuale „Educația schimbă vieți”.

În tot acest timp, la CNDV se derulează două activități de lungă durată: un sondaj despre rolul educației, date preliminare fiind postate pe CNDV-Euroscola 2019; un jurnal CNDV în care, în anonimat, elevii scriu păreri personale despre educația primită în școală.

Astfel, considerăm că am avut în vedere primul obiectiv al proiectului: înțelegerea rolului educației. Cel de-al doilea obiectiv, și anume importanța alegerii meseriei, l-am atins stând de vorbă cu foștii absolvenți CNDV, azi specialiști în diverse domenii, în țară și în străinătate. Mai mult, joi 17 octombrie, ghidați de studenții Facultății de geografie UBB, extensia Sighetu Marmației, coordonați de doamna prof. Alina Simion, am vizitat atelierele de meșteșugari de pe Valea Cosăului, ocazie cu care ne-am întâlnit la Sîrbi cu cloparul Vasile Borodi, opincarul Petru Opriș și sculptorul Ioan Borodi. Elevii au fost încântați să vadă, unii pentru prima dată, elemente precum vâltoarea, piua, războiul de țesut și au ascultat Legenda fusului cu țurgălău. La Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Călinești-Căeni, sub îndrumarea Măriucăi Verdeș, președinta Asociației Rădăcinilor Străbune, elevii au învățat să împletească în patru și au pictat pe sticlă.

Ca orice poveste frumoasă, proiectul se încheie cu un festival, echipa Euroscola făcând echipă bună cu studenții UBB de la Sighet la Festivalul Mărului. Soiuri tradiționale de măr, mâncare tradițională și voie bună.

În toate aceste activități am încercat să îmbinăm educația și tradiția, două lucruri sfinte pentru domnul Mihai Dăncuș. De aceea, am numit acest proiect „Prin tradiție și educație spre autenticitate și bunăstare”. Joi, 24 octombrie, acest proiect va fi trimis la concursul național Euroscola propus de Biroul Parlamentului European de la București și sperăm să ne clasăm pe un loc fruntaș. Va fi o dovadă în plus că „zestrea Maramureșului” este apreciată, iar noi, la nivelul nostru, am oferit un model de valorizare a oamenilor care ne-au adus faimă și bunăstare.

prof. Luminița COLOPELNIC

Echipa Euroscola 2019 a Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației s-a înscris la ediția a XII-a a concursului național pentru liceeni EUROSCOLA lansat de Biroul Parlamentului European în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, concurs care se desfășoară în acest an școlar sub titlul generic „Educația schimbă vieți”.

Cei 18 elevi din clasele IX-XI, coordonați de doamnele profesoare Luminița Colopelnic și Cornelia Hotea, au avut de ales o personalitate a cărei poveste de succes să fie promovată în școli și în mass-media în scopul sublinierii rolului educației și a importanței învățării unei meserii atât pentru dezvoltarea personală cât și pentru bunăstarea comunității.

Din mulțimea de personalități, elevii s-au oprit la prof. dr. Mihai Dăncuș, muzeograf, scriitor și publicist, profesor de vocație, director de muzeu, cercetător în domeniul culturii și civilizației tradiționale, un exemplu elocvent pentru proiectul „Prin tradiție și educație spre autenticitate și bunăstare”.

Așa cum singur recunoaște în interviul acordat în cadrul proiectului, Mihai Dăncuș este rezultatul educației sale ca autodidact, al educației școlare, al familiei, dar și al societății deoarece s-a lăsat atins în mod constant de valorile societății întregindu-se ca personalitate. Părinții pe care i-a ascultat, accentul pus pe educație în orice împrejurări, meseria pe care a îmbrățișat-o, partenera de viață pe care a ales-o așa încât să îi înțeleagă idealul, ambiția, dragostea pentru tradiții, pentru autentic și frumos, pentru oameni și locuri, totul s-a aranjat perfect în creionarea unui destin unic, impresionant, căruia îi rămânem recunoscători: a salvat o parte importantă din istoria noastră, a Maramureșului, a neamului românesc. A salvat de la degradare comorile, valorile și bogăția spirituală, îndeplinindu-și cu sârguință și sfințenie profesia la care a fost chemat.

De ce Mihai Dăncuș? Pentru că CNDV, la ceas de centenar, se mândrește cu absolvenții care i-au adus faimă în țară și peste hotare. Dar aceștia sunt o mulțime …. Și totuși de ce Mihai Dăncuș la Euroscola? Pentru lecția importantă de viață pe care ne-a dat-o: educația schimbă vieți. Te scoate din foamete, din situații de criză, din anonimat și te pune la un loc de cinste.

Mai multe despre activitățile proiectului găsiti pe site-ul: CNDV-Euroscola 2019.

N.R.: CNDV a mai participat la concursul EUROSCOLA în anii școlari 2012-2013, respectiv 2015-2016, ajungând la etapa internațională de la Parlamentul European din Strasbourg.

Daria Nicola COLOPELNIC,
clasa a IX-a B, CNDV
#EuroscolaRO2019

În anul 2016 semnalam în Revista „Acta Musei Maramorosiensis” existenţa unui posibil castru roman la Coştiui şi că doar cercetările sistematice vor putea stabili veridicitatea acestui fapt. Şi iată că ele s-au desfăşurat şi sunt doar la început. Astfel, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2019, prima campanie de cercetări arheologice în localitatea Coștiui, punctul „Imaș” sau „Epreș” (comuna Rona de Sus, jud. Maramureș) la confluenţa pârâului Seneş cu râul Coştiui. Finanțarea a fost asigurată de către instituția muzeală, iar din colectivul de cercetare au făcut parte: dr. Marius Ardeleanu-responsabil științific de șantier, Raul Cardoș (ambii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie) și Horațiu Cociș (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).

Prin realizarea acestor cercetări arheologice s-a urmărit stabilirea stratigrafiei sitului, identificarea unor complexe arheologice şi confirmarea existenţei unui eventual sistem de fortificaţie roman. În acest sens, pe latura nordică, în colțul sud-estic și latura vestică au fost deschise și cercetate patru suprafețe, denumite convențional S.I-S.IV. În urma acestor cercetări putem spune că zona a fost fortificată cu un val de pământ și șanț ce închideau o suprafață rectangulară, puțin trapezoidală, de aproximativ 3,6 ha. Sistemul de construcție al valului și șanțului identificat arheologic, forma și dimensiunile fortificației au analogii directe doar în lumea romană, de unde se cunosc sute de astfel de fortificații.

Cercetările arheologice s-au realizat cu sprijinul și participarea voluntarilor de la Cercul „Gemina” din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” din Sighetu-Marmației : Pop Vasile, Dohi Denis, Șofineț Lionel, Dohotar Dănuț, Iuga Vasilică, Berci Dorothea și Duldner Romina. De asemenea, la cercetările arheologie au participat: Giurgilă Darius (absolvent CNDV), Conțiu Dragoș (cercetător independent), Alin Stan și Angela Stan (Asociația Pro Detecție).

Echipa managerială și cea de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare doresc să continue cercetările arheologice de la Coștiui–Imaș/Epreș și în anii următori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice din Maramureș și din spațiul nord-vestic al României.

prof. Marius VOINAGHI, dr. Marius ARDELEANU

Foto: prof. Marius Voinaghi

Continuăm cu lista absolvenţilor Liceului „Dragoş Vodă” Sighetu Marmaţiei din perioada interbelică, mulţumindu-le tuturor celor care, între timp, au îmbunătăţit-o sau corectat-o, neavând nicio clipă intenţia realizării unui studiu exhaustiv, ci doar de a aduce la cunoştinţa publicului larg evoluţia numerică a claselor de elevi, raportul rural – urban în funcţie de locul naşterii precum şi profesiile cu trecere în epocă. Lista este structurată astfel: nr. crt., numele şi prenumele elevului, locul naşterii şi, eventual, profesia sau locul în care trăieşte. În listă nu se regăseşte promoţia 1935 deoarece s-a revenit la structura cu 8 clase de liceu. În perioada interbelică, în cele 20 de promoții ale Liceului „Dragoş Vodă”, au absolvit 339 de liceeni, cu o medie de cca. 17 elevi pe an. Peste jumătate dintre absolvenţi (nu neapărat cu Bacalaureatul susţinut) au urmat profesii liberale: în deceniul 3 predomină preoţii şi avocaţii, iar în deceniul 4, juriştii, inginerii, medicii şi funcţionarii statului.

Credem că lista a fost redactată de profesorii din catedra de istorie – Holdiş Grigore, Torok Ioan, Varhanyovszki Lucia, Iuga Iulian şi Petreuş Vasile – în 1967 în vederea pregătirii Semicentenarului. Dar, despre această sărbătoare într-un material viitor.

Promoţia 1929 – 1930

1. Blumenfeld Paul – Cluj
2. Fuchs Mauriţiu – Sighet
3. Gavaler Adalbert – Sighet
4. Georgescu Florea – Romanaţi
5. Gutman Zoltan – Sighet
6. Holdiş Dumitru – Săpânţa – inginer agronom
7. Kormoş Andrei – Budapesta
8. Mihali G. Ion – Apşa – preot
9. Nagy Ludovic– Cehoslovacia
10. Niţchi Vasile – Vişeu – jurist
11. Oros Gheorghe – Săpânţa
12. Pop Grigore – Săpânţa
13. Rednic Gheorghe – Giuleşti – jurist
14. Sichet Traian – Budapesta
15. Stan Gheorghe – Iapa
16. Török Ion – Coştiui – profesor
17. Wohl Zoltan – Sighet

Promoţia 1930 – 1931

1. Amărăscu Dumitru – Romanaţi
2. Bosînceanu Victor – Brăila
3. Buşe Ioan – Seaca, Dolj
4. Chira Vasile – Sighet – medic veterinar
5. Codrea Laurenţiu – Berbeşti, Maramureş
6. Condrat Gheorghe – Rozavlea – jurist
7. Datcu Stan – Constanţa
8. Gorgan Marin – Ialomiţa
9. Gros Gheorghe – Carei
10. Hakel Adalbert – Coştiui
11. Katz Mauriţiu – Sighet
12. Kavetchi Ştefan – Şugatag – jurist
13. Marina G. Ion – Apşa
14. Marina Victor – Sighet – jurist
15. Miclea Alexandru – Şieu
16. Muntean Silviu – Hunedoara
17. Naghi Gheorghe – Slatina (Cehoslovacia)
18. Oros Mihai – Sighet
19. Pop Ion – Săpânţa – funcţionar
20. Popescu Gheorghe – Botoşani
21. Radu Ion – Bârsana
22. Simceac Ludovic – Sighet – arhitect
23. Stein Lazăr – Sighet
24. Ţiplea Vasile – Ieud – preot

Promoţia 1931 – 1932

1. Amărăscu Gheorghe – Romanaţi – jurist
2. Anderco Simion – Ilba – funcţionar
3. Başca Radu – Ilba – funcţionar
4. Batovici Petru – Roman – funcţionar
5. Bologa Petru – Bârsana – preot
6. Ciplea Vasile – Sarasău – jurist
7. Colomei Axente – Soroca – funcţionar
8. Davidovici Alexandru – Sighet – funcţionar
9. Drăguş Ion – Onceşti – preot
10. Filipescu Nicolae – Bucureşti – avocat
11. Friedman Adalbert – Sighet – funcţionar
12. Gogea Găvrilă – Rona de Sus – profesor
13. Gross Sigismund – Satu Mare – jurist
14. Mazilu Constantin – Muscel – jurist
15. Mezei Gheorghe – Sighet – jurist
16. Năsui Găvrilă – Vişeu de Sus – jurist
17. Polak Ernest – Sighet
18. Popescu Ion – Dâmboviţa
19. Rădulescu Dumitru – Romanaţi – profesor de istorie
20. Sasu Nicolae – Sibiu – funcţionar
21. Stern Iosif – Săliştea de Sus – medic
22. Sternberg Vasile – Sighet – medic
23. Ţiplea Ştefan – Fereşti – jurist
24. Turda Gheorghe – Săpânţa – profesor
25. Turtureanu Radu – Cernăuţi – jurist
26. Vlad Nicolae – Săliştea de Sus – jurist

Promoţia 1932 – 1933

1. Antohi Dorin – Dorohoi – funcţionar
2. Aslan Ilie – Putna – funcţionar
3. Balasz Iosif – C-lung la Tisa – inginer
4. Cernicica Dumitru – Sighet – inginer
5. Dăncuş Grigore – Ieud – preot
6. Hotea Tiberiu – Săliştea de Sus – jurist
7. Huban Gheorghe – Slatina (Cehoslovacia) – funcţionar
8. Leovi Eugen – Satu Mare – medic
9. Moiş Iuliu – Sighet – jurist
10. Nagy Ludovic – Ungaria – profesor de matematică
11. Pereni Alexandru – Sighet – jurist
12. Răducan Mihail – R. Sărat – jurist
13. Stein Ludovic – Sighet – jurist
14. Szabo Andrei – Maramureş – jurist
15. Tomoiagă Mihai – Vişeu de Sus – profesor
16. Udeanu Gheorghe – Teleorman – ofiţer
17. Zombori Francisc – Carei – funcţionar
18. Covalciuc Ştefan – Bălţi – preot

Promoţia 1933 – 1934

1. Balint Alexandru – Borşa – medic
2. Bogdan Ion – Dragomireşti – jurist
3. Botoş Eugen – Apşa – preot
4. Covalciuc Teodor – Bălţi – jurist
5. Cziplea Ion – Rona de Jos – jurist
6. Diaconu Ştefan – Romanaţi
7. Dumitrescu Ion – Romanaţi
8. Ekker Gheorghe – Sighet
9. Grigor Victor – Dâmboviţa
10. Katz Ernest – Hust (Cehoslovacia)
11. Mariş Ion – Ieud
12. Palfi Ştefan – Bihor – funcţionar
13. Patkos Iosif – Teceu (Cehoslovacia) – funcţionar
14. Pop Dumitru – Giuleşti – profesor Limba Franceză
15. Pop Grigore – Săpânţa – procuror
16. Pop Simeon – Leordina
17. Popescu Eugen – Dâmboviţa
18. Popescu Octavian – Dâmboviţa
19. Rădulescu Aurel – Constanţa
20. Silberstein Gavril – Choslovacia
21. Stancu Petru – Romanaţi
22. Steinghiser Solomon – Sighet
23. Szelely Zoltan – Sighet
24. Vlădescu Mihail – Dâmboviţa

Promoţia 1935 – 1936

1. Bucurescu Marius – Brăila
2. Kheimovici Eugen – Vişeu de Sus
3. Dan Gheorghe – Sighet
4. Danig Octavian – Sighet
5. Fuchs Nicolae – Sighet – contabil
6. Fulup Geza – Arad – învăţător
7. Kallusz Victor – Sighet
8. Lupu Aurel – Sighet
9. Mendelovici Artur – Sighet
10. Olteanu Ion – C-Lung (Bucovina)
11. Oniga Teodor – Iapa – profesor matematică
12. Sachter Nandor – Sighet
13. Sînjooan Sorin – Năsăud

Promoţia 1936 – 1937

1. Chirvăsuţă Mircea – Covurlui – actor
2. Coman Aurel – Vişeu
3. Ilanszky Robert – Cehoslovacia
4. Ivanciuc Ion – Iapa
5. Klein Nicolae – Sighet
6. Kraty Antoniu – Sighet
7. Marcovici Eugen – Satu Mare
8. Moiş Aurel – Sighet
9. Paszternak Isac – Sighet
10. Prag Gothard – Sighet – jurist
11. Şiman Mihail – Apşa (Cehoslovacia) – economist
12. Szmuk Alexandru – Sighet – inginer
13. Suciu Mihail – Bocicoi

Promoţia 1937 – 1938

1. Bleier Adalbert – Cehoslovacia
2. Costăchescu Ion – Suceava
3. Decsy Gavril – Budapesta
4. Dubb Andrei – Cehoslovacia
5. Halpert Enrich – Cehoslovacia – tehnician
6. Holdiş Teodor – Săpânţa – ofiţer
7. Iurka Mircea – Sarasău – funcţionar
8. Kahan Andrei – Sighet
9. Kormoş Paul – Bihor
10. Mîrza Ion – Rozavlea – medic
11. Moldovan Alexandru – Sighet – medic
12. Moldovan Mihai – Vad – medic
13. Moiş Traian – Călineşti (Satu Mare)
14. Moiş Vasile – Glod
15. Ona Ilie – Slatina – inginer
16. Socaci Eugen – Ocna Şugatag – funcţionar
17. Torok Găvrilă – Sighet – funcţionar

Promoţia 1938 – 1939

1. Apşan Grigore – Sighet – medic militar
2. Bathory Mihai – Sighet
3. Freund Alexandru – Baia Mare
4. Herstic Anton – Budeşti
5. Iagyer Avram – Rona de Sus
6. Karacsony Ştefan – Borşa – funcţionar
7. Kertesz Adalbert – Sighet – medic
8. Mihali Petru – Sighet – profesor
9. Moiş Tiberiu – Sighet – inginer agronom
10. Nemeş Vasile – Sighet – funcţionar
11. Pîrvu Grigore – Sighet – medic
12. Pintea Nicolae – Bihor – funcţionar
13. Pop Ladislau – Baia Sprie – inginer miner
14. Sas Ioachim – Sibiu – medic
15. Solomon Constantin – Botoşani

Promoţia 1939 – 1940

1. Basch Perety – Vişeul de Sus – consilier
2. Elek Ştefan – Satu Mare – jurist
3. Fuchs Iosif – Sighet
4. Knoblok Iosif – Sighet – funcţionar
5. Lahner Wilhelm – Vişeul de Sus – inginer mecanic
6. Moldovan Herman – Sighet
7. Popp Ştefan – Bocicoiul Mare (Cehoslovacia) – economist
8. Tivadar Ludovic – funcţionar
9. Walter David – Sighet

prof. Marius VOINAGHI

sursă foto: Ernest Villand

După șapte luni de activități și în urma unei evaluări minuțioase, Colegiul Național „Dragoș Vodă” (Sighet) a obținut titlul de Școală Ambasador a Parlamentului European, pentru o perioadă de trei ani. Decernarea trofeului și a diplomelor s-a realizat în sala de conferință a Biroului de Informare a Parlamentului European de la București în prezența doamnei inspector general în Ministerul Educației Naționale, Marinica Stoian, a reprezentantului BIPE, Carmen Gâlie și a managerului de proiect, Mihaela Danga.

Programul educativ Școli Ambasador ale Parlamentului European a fost lansat în toate statele membre ale Uniunii Europene la începutul anului 2017 și urmărește îmbunătățirea cunoștințelor despre Europa și democrația parlamentară europeană în rândul tinerilor. Aceștia sunt familiarizați cu posibilitățile pe care cetățenia europeană le oferă, precum și cu rolul pe care Parlamentul European îl joacă în procesul decizional european.

Noutatea acestui proiect ține de creativitatea nelimitată a celor implicați, singura constrângere fiind încadrarea activităților în dimensiunea europeană. Cei 15 ambasadori juniori, elevi de la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, coordonați de ambasadorii seniori Cornelia Hotea (coordonator), Vasile Mih, Ioan Pop, Gheorghe Andrasciuc, Luminița Colopelnic și Georgeta Lucaci s-au implicat în acest program cu mult entuziasm așa încât, după câștigarea a două ediții Euroscola, același BIPE integrează CNDV în marea sa familie formată doar la nivelul țării noastre din 1125 de juniori și 375 de seniori.

Mai multe detalii despre desfășurarea activităților găsiți pe https://sites.google.com/view/cndv-scoala-ambasador/.

Luminița COLOPELNIC

Primii mei ani de educație nu s-au dovedit a fi foarte luminoși. În clasele I-IV am urât școala și abia așteptam vacanțele, să nu mai pomenesc de faptul că în examenele de la finalul clasei a IV-a am obținut niște note deplorabile, urmând să fiu repartizată la orele cu predare de după masă. Viitorul meu arăta sumbru, dar mie nu prea îmi păsa. Însă, lucrurile aveau să se schimbe în clasele V-VIII, unde am înțeles, în final, că educația era importantă pentru viitorul meu, cu toate că habar nu aveam ce voiam să devin.

Apoi a urmat liceul și absolut totul a luat o întorsătură neașteptată. Colegiul Național „Dragoș Vodă” este locul unde viața mea s-a schimbat radical deoarece aici am întâlnit legende vii. Și când spun legende nu mă refer la cele din cărțile cu povești. Nu. Mă refer la legendele care trăiesc printre noi, deghizate în oameni obișnuiți, dar care, prin „scânteia” lor, schimbă lumea în fiecare zi. Este vorba de cei șase eroi din “Făuritorii” (cartea mea), profesorii Gabriela Ilieș, Oanță Brîndușa, Marius Voinaghi, Nodiș Simona, Burcuș Andrea și Colopelnic Luminița. Ei sunt „profii” care, prin felul lor de a fi, prin iubirea, dedicația și pasiunea cu care își săvârșesc meseria m-au învățat faptul că viața nu înseamnă fuga după bani, stres și griji. Tot de la ei am învățat și faptul că în viață cu toții avem un scop care, dacă îl găsim și îl dezvoltăm, poate aduce roade nu atât pe plan personal, cât și pe plan global! Acum, poate că unii vor crede că exagerez folosind un cuvânt cu o asemenea rezonanță – global – dar dacă stăm să analizăm situația, meseria de profesor, dacă este făcută așa cum trebuie, chiar făurește lumea de mâine, modelând și formând viitoarele generații, generații care vor conduce și vor decide viitorul lumii de mâine. În acest context, putem observa deja imensitatea importanței acestei meserii care, dacă este de proastă calitate așa va fi și viitorul rasei umane.

Tocmai din acest motiv avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” mei. Probabil pentru mulți dintre voi cuvântul „profesor” desemnează o persoană plictisită de viață, închisă la minte, care vă sâcâie cu materia sa pe care nici nu știe să o predea ca lumea. Însă acești șase profi, pe care nu întâmplător i-am selectat drept eroii cărții mele, sunt cu totul diferiți și unici. Ei nu intră la clasă cu gândul să bage cât mai multă materie în elevi, pentru ca apoi să își încheie ora și să plece, fără ca măcar să schimbe două vorbe cu elevii, în afara materiei. Nu. Ei când vin la oră își propun să lege mai întâi o prietenie cu elevii, să aibă o discuție open-minded cu aceștia, să le dea sfaturi, să râdă împreună cu ei astfel că elevii ajung să-i placă și prin urmare, îi determină să le iubească și materia. De asemenea, meseria de ”prof’” nu este o meserie pe care o faci de dragul banilor ci, ca să fii un profesor de succes, trebuie să ai pasiune, devotament și iubire pentru meseria ta. Și asta este exact ceea ce fac acești șase profi – își iubesc meseria, iar acest lucru se resimte din momentul în care intră în clasă. Cu toții sunt senini și zâmbitori, transmițând această stare și elevilor. Iar odată ce elevii văd acești adulți împliniți și pasionați de munca lor, ei efectiv ajung să îi vadă pe acești profi drept modele și sunt determinați de conduita acestora să înceapă să își caute propria vocație și să o dezvolte.

În plus, „Făuritorii” sunt implicați nu doar în predare, ci și în viețile extrașcolare ale elevilor lor; le pasă de aspirațiile noastre, de talentele nostre și de dezvoltarea noastră personală. Toate aceste calități, atât spirituale cât și profesionale fac din acești șase profesori modele demne de urmat de către toate cadrele didactice din această țară, dar și din întreaga lume. Avem nevoie de cât mai mulți profesori precum „Făuritorii” pentru a crea un viitor mai bun, mai educat și mai plin de viață și bunătate.

Datorită acestor șase profesori am reușit să îmi descopăr vocația și puterea lăuntrică. Am ajuns să mă descopăr pe mine. E drept că în acest sens trebuie să îi mulțumesc în primul rând „profei” mele de engleză, Gabriela Ilieș, pe care încă din clasa a IX -a am văzut-o drept un model, iar în timp, după ce ne-am cunoscut mai bine, am ajuns să o văd ca pe un părinte spiritual care mi-a luminat calea și continuă să o lumineze. Ea a fost cea care mi-a deschis ochii prin „scânteia” ei și m-a ajutat să îmi descopăr vocația. Cea de profesor. Iar acum sunt pregătită să mă alătur „Făuritorilor”, care pentru mine sunt cei șase profi magnifici de la CNDV, dar sunt sigură că mai sunt mulți alți profesori „făuritori” în țara asta care își fac meseria din pasiune și devotament și cu ajutorul cărora, prin educație, vom reuși să făurim un viitor mai luminos pentru țara aceasta și, de ce nu, pentru întraga rasă umană.

P.S. – (către Făuritorii mei) sunteți o binecuvântare în viața mea! Vă respect și vă ador pe toți șase! 🙂

Evelin BATIZI,
clasa a XII F, CNDV

Elevul Iurca Berciu Darius Eduard (prof. coordonator Cornelia Hotea), clasa a X-a G, profil socio-umane, ambasador junior al Colegiului Național „Dragoș Vodă”, a participat în perioada 16-19 mai 2019, la Concursul Național de administrare de rețele și calculatoare, concurs finanțat de MEN și organizat de Universitatea Politehnică București.

Rezultatul este unul de excepție, dacă ținem cont de profilul pe care îl urmează elevul, premiul III la secțiunea Calculatoare 9-10 și locul IV la faza internațională, aceeași secțiune. Cu aceste diplome, Darius este admis cu nota 10, fără examen, la Facultatea de Automatică și Calculatoare București!

Ne bucurăm pentru el, suntem mândri de el și îl felicităm pentru aceste performanțe atât pe el cât și pe profesoara îndrumătoare prof. Cornelia Hotea!

Salut, Sighet!