Au trecut două zile de la înmormântarea lui Vasi (n. r. Vasile Dubovici), sigheteanul care ne-a fost răpit când traversa regulamentar pe o trecere de pietoni din Cluj-Napoca. M-am simțit datoare să-i scriu, nu doar fiindcă l-am cunoscut pe Vasi, ci și fiindcă nu pot să stau indiferentă, să văd cum ni se duc oameni buni, muncitori, valoroși din această țară, din cauza unor legi prea blânde, când vine vorba de siguranța noastră, a tuturor.

Mărturisesc că atât mie cât și familiei și majorității prietenilor cu care am discutat în aceste zile a ajuns să ne fie frică să mergem pe stradă, chiar și după ce ne asigurăm, chiar și dacă nu trecem singuri; Vasi era însoțit de încă un tânăr pe trecerea de pietoni, un tânăr care a trecut cu câțiva centimetri pe lângă moarte.

Să fie neputința, indiferența și incompentența cele care stau la guvernarea acestei țări? Câți mai trebuie sacrificați pentru ca România să se schimbe, să-și protejeze cetățenii? Mi-e teamă că lista nu s-a încheiat, că instanțele și instituțiile responsabile se ascund în birouri, după draperii groase și închid dosarele prăfuite înainte de vreme și fără ca problemele să fie rezolvate, fără le să prevină, fără să formuleze soluții pentru viitor, România ajunge un morman de victime, a căror glas a amuțit pentru veșnicie, iar acum, cine poate să vorbească în numele lor?

Mi s-a întâmplat nu o dată, ci de mai multe ori să scap ca prin minune de a fi lovită de vitezomani, de neatenți care nu conștentizează că traficul nu este un teren de senzații tari, de deplasări contra-cronometru, în virtutea unor interese pur egoiste. Ei au super-puteri, în timp ce noi, pietonii, suntem ținte sigure și da, nu ne protejează nimic și nimeni, nici măcar supra vigilența noastră nu este de ajuns.

Am citit numeroase articole, de la moartea lui Vasi, în care mulți internauți, poate unii care nici măcar nu-l cunosc personal, și-au exprimat revolta și indignarea nu numai față de lucrurile și instanțele care permit ca și la ora aceasta România să nu fie un mediu sigur de a circula și frecventa locurile publice, ci și față de răspunsul legal pentru încălcarea normelor și regulilor de circulație, care, în loc să ridice victima lovită, sau măcar familia ei îndoliată, o mai calcă o dată în picioare.

Vasi este unul dintre oamenii care au adus cinste acestei țări, nu doar fiindcă a iubit-o, ci și fiindcă a făcut tot ceea ce i-a stat în putință în acești 33 de ani scurți de viață, să încerce s-o schimbe, s-o facă mai bună, din păcate, n-a mai apucat să-și vadă visul împlinit. Ca noi, toți, a vrut o țară mai bună, pentru familia și copilașul lui, de aceea a înțeles încă de la o vârstă fragedă, încă de pe băncile școlii (Vasi a fost un elev eminent, absolvent al CNDV din Sighet, un student cu rezultate remarcabile, un profesionist și un mentor la locul de muncă) că România nu poate fi schimbată decât de noi, pionii cei de toate zilele, cei care lucrăm și trudim cinstit, fără ocolișuri sau scurtături, cei care ducem greul acestei țări, cei care mergem la vot și votăm cu speranța unui viitor mai bun, cei care credem încă într-o Românie frumoasă, curată și dreaptă, cei care nu ne aplecăm genunchii și ne ținem inimile sus, făcând toate eforturile care depind de noi, de cele mai multe ori, sângerând invizibil în ochii celorlalți, să ne aducem țara acolo unde îi este cu adevărat locul.

Dubovici ANTONIA , 30.06.2019

Conform promisiunii, pentru întâmpinarea Centenarului CNDV cu imagini ale fostelor promoții dragoșiste, azi vă oferim (pentru „răscolirea” amintirilor de „tinerețe”) fotografia clasei a XII-a B, diriginte, profesor de matematică, Adriana Motogna. Reluăm rugămintea de a identifica „actorii” din fotografie.

Fotografie din arhiva prof. Ștefan Huber.

Salut, Sighet!

*****
Pașii iubitei –
cor de greieri peste zi
rămas pe buze.

*****
Casa bunicii –
puf de plop purtat de vânt
pe ochi, pe obraji…

*****
Careu de șotron –
copii așteptând la rând
vara târzie.

*****
Tocuri pe podea –
Soare-n paharul cu vin,
un du-te-vino…

*****
Vârful Dealului –
hocus-pocus alb verde,
nori aduși de vânt.

*****
Vechea fântână –
livada bunicului
tot mai uscată.

*****
Drumuri în răscruci –
nori albi nemișcați pe cer,
cireșe în pârg.

*****
Pași în zăpadă –
pini lăsând umbre subțiri
pe malul apei.

*****
Raze de soare –
pe umărul iubitei
tatuaj alb, fin.

Marius VOINAGHI

Foto: Marius Voinaghi

În urmă cu cinci ani, la Colegiul Național „Dragoș Vodă” a avut loc o întâmplare „stranie”. După ce conducerea de atunci a CNDV – ului a acceptat în mod firesc să fie amplasată – la data de 18 iunie 2014 – o placă ce marca locul de unde a pornit calvarul așa numitului „lot Vișovan” (și al elevilor arestați ulterior), după câteva zile, inofensiva bucățică de marmură este îndepărtată intempestiv.

Să vedem, pe scurt, ce înseamnă „lotul Vișovan”. Un grup de 17 tineri având între 15 – 23 ani, elevi ai Liceului „Dragoș Vodă”, alături de profesorul lor de chimie Aurel Vișovan, aveau să fie arestați în 1948 de pe băncile liceului pentru activități… anticomuniste. Au primit ani grei de închisoare, pedepsele fiind cuprinse între 3 și 17 ani de pușcărie. Toți erau elevi foarte buni ai Liceului „Dragoș Vodă”, fii de maramureșeni, iubitori de neam și țară.

Zilele trecute am purtat o mică discuție pe tema plăcii (în prezența unei jurnaliste din Franța) cu doi dintre supraviețuitorii lotului Vișovan, Petru Codrea (88 ani) și Ioan Ilban (89 ani). Amândoi și-au exprimat nedumerirea și totala dezamăgire produsă de îndepărtarea plăcii din incinta liceului care a dat al doilea grup, din țară, ca număr de elevi arestați de regimul comunist (după Liceul „Radu Negru” din Făgăraș).

Încercăm să clarificăm unele detalii ale acestei „ciudate” întâmplări și discutăm cu preot prof. Marius Vișovan, fiul prof. Aurel Vișovan (cel care a dat numele lotului de tineri arestați).

Salut, Sighet!: Stimate părinte Marius Vișovan, se pare că nu ați renunțat la ideea de a vedea placa în memoria „lotului Vișovan”, ce a fost amplasată în incinta Liceului „Dragoș Vodă”, repusă pe poziția inițială. De ce?
Marius Vișovan: Nu am renunțat și nu voi renunța, pentru că eroii anticomuniști au salvat demnitatea neamului românesc în cel mai îngrozitor moment al istoriei sale – ocupația sovietică și instaurarea brutală a regimului comunist cu tot valul de teroare ce a durat decenii. Ei au dovedit că românii au valori în care cred și au curajul să riște și să se sacrifice pentru ele. Iar aceste valori sunt în primul rând credința creștină și dragostea de patrie. Eliminarea plăcii exprimă clar o interdicție – tinerii de azi nu au dreptul să-și cunoască istoria recentă. Dovada e simplă – Aurel Vișovan a mai trăit 12 ani după Revoluție, a dat interviuri la televiziune, presei române și străine, l-a întâmpinat pe regele Mihai în numele sighetenilor în 1997 dar… nu a fost niciodată invitat la liceul „Dragoș Vodă” să vorbească elevilor!

Salut, Sighet!: Care credeți că a fost rațiunea/ mobilul îndepărtării plăcii?
Marius Vișovan: Personalități de anvergură ale culturii naționale, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Petre Țuțea, Vintilă Horia etc. sunt „vânate” prin toată țara, Institutul „Elie Wiesel” (președinte Alexandru Florian) „presând” autoritățile locale să le elimine numele din spațiul public – să nu mai fie străzi, școli, licee, instituții cu numele lor, să fie demontate statuile lor și plăcile comemorative, să le fie retrase titlurile de „cetățean de onoare” acordate în trecut etc… prevalându-se de interpretarea forțată a unor texte de lege din 2015. În unele locuri presiunea a reușit, în altele autoritățile locale au rezistat, dar de fiecare dată a ieșit scandal, opinia publică simțindu-se umilită și agresată de asemenea abordări. A fost de notorietate atitudinea primarului Clujului, Emil Boc, care a refuzat să schimbe numele străzii „Radu Gyr”, sau – mai aproape de noi – dârzenia comunei Bârsana, unde primarul, preoții, intelectualii și sătenii s-au solidarizat și școala se numește în continuare „Mircea Vulcănescu”. În cazul „Dragoș Vodă” din 2014, domnul Alexandru Florian știind că nu are nicio bază legală a recurs doar la „subtile” mesaje telefonice, apelând la intermediari, fără niciun document scris. „Presiunea” a reușit fiindcă sighetenii nu au fost uniți.

Salut, Sighet!: În ce stadiu se află demersul dumneavoastră de reamplasare a plăcii?
Marius Vișovan: Pot să afirm că există actualmente pe plan local un plus de bunăvoință în rezolvarea problemei și acest lucru mă bucură, dar ezitările nu au fost încă depășite. Am fost sfătuit să fac o cerere la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor de unde am primit un răspuns foarte cald și respectuos dar… dânșii se ocupă doar de cei morți în războaie! Asta e… până la urmă e o problemă de „voință politică”. Când autoritățile orașului și liceului (care azi nu mai sunt cele din 2014 iar mâine nu vor fi cele de azi) vor înțelege dramatismul situației, placa va fi pusă firesc înapoi.

Salut, Sighet!: Am discutat cu doi dintre supraviețuitorii „lotului Vișovan” (Petru Codrea și Ioan Ilban), care nu-și puteau explica decizia îndepărtării plăcii. Credeți că reamplasarea acestei simple și modeste plăci le mai poate aduce vreo „satisfacție” celor care au supraviețuit?
Marius Vișovan: Cu siguranță! Eliminarea plăcii a fost în primul rând pentru dânșii o imensă jignire! Mai sunt în viață 7 elevi ai liceului „Dragoș Vodă” care au suferit în temnițele comuniste, dintre care 4 din lotul Vișovan. Dar a fost o mare jignire și pentru soțiile celor deja decedați, care participaseră la sfințirea plăcii cu câteva zile înainte! Și nu în ultimul rând, o mare durere pentru mama mea, care a predat peste 30 de ani la Liceul „Dragoș Vodă”! Credeți că aniversarea Centenarului liceului este deplină, în aceste condiții?

Salut, Sighet!: Atât fascismul cât și comunismul au generat multă suferință și nu în ultimul rând numeroase victime nevinovate. Dacă ne gândim și la Holodomorul din Ucraina putem avea o imagine globală a tragediei produse de “implementarea” comunismului în Estul Europei. Și totuși, de ce oare comunismul este considerat mai… uman?
Marius Vișovan: E simplu, propaganda de stânga e mai tare! Dar dacă în Occident prinde pe fondul naivității celor care nu au cunoscut efectiv comunismul, la noi așa ceva este aberant! A lăuda sau relativiza regimul comunist este o mare minciună și o batjocorire a milioanelor de români care au suferit având caracter și ținută verticală! Și a urmașilor acestora care au suferit indirect prin șicane și marginalizare socială!

Salut, Sighet!: Grupul/ „lotul Vișovan”, care și-a asumat lupta și rezistența anticomunistă pornită într-un liceu dintr-un nord invizibil de țară, a fost recunoscut și onorat oficial de către autoritățile/ instituțiile democrate românești. Dacă este așa, o placă în memoria luptei lor poate să stârnească anumite sensibilități?
Marius Vișovan: Amplasarea acestei plăci nu a deranjat pe nimeni în Sighet. Așa cum v-am spus, presiunile au venit din altă parte!

Salut, Sighet!: Un psalm din Biblie ne spune că… “Nimeni nu este drept înaintea lui Dumnezeu”. Păi dacă nu avem șansa de-a fi drepți în fața Creatorului, ce sens mai au… faptele noastre insesizabile?
Marius Vișovan: Nu suntem perfecți, este evident. Dar este esențial să vrem să fim mai buni, să ne respectăm și să ne ajutăm între noi. Și când avem modele de frați ai noștri care pentru Dreptate și Adevăr și-au jerfit tinerețea și chiar viața, trebuie sa le cultivăm memoria și să-i urmăm, cu toate slăbiciunile noastre. Dacă liceenii sigheteni de azi ar cunoaște frumusețea sufletească a tinerilor arestați în 1948 ar fi… fascinați! Să nu ne lamentăm ipocrit… noi, românii, avem valori, avem modele! Să le scoatem în față, dacă vrem o țară cu oameni cinstiți și curați!

Salut, Sighet!: Există unitate de credință în… credință?
Marius Vișovan: O unitate de măsură a credinței are numai Dumnezeu… noi, oamenii, putem măsura doar practica religioasă, care reflectă parțial credința, dar nu se confundă cu ea. Dacă vrem însă să evaluăm în profunzime credința, avem totuși un indicator. Indicatorul este capacitatea de jertfă pentru idealul îmbrățișat. Cât despre unitatea în credință, este clar că există religii și confesiuni diferite, dar asta nu trebuie să ne facă să cădem în relativism. Cu toții căutam fericirea, cu toții avem nevoie de comuniune. Respectul față de demnitatea persoanei umane e un reper de la care trebuie să plece orice dialog religios sau filosofic.

Salut, Sighet!: Revenind la subiectul discuției noastre, când credeți că va fi reamplasată placa în memoria „lotului Vișovan”?
Marius Vișovan: Nu știu… dar eu nu voi înceta niciodată lupta, și dacă va fi cazul, o vor continua copiii mei! Dar ar fi rușinos pentru Sighet și pentru România ca ultimii eroi anticomuniști să plece din această lume dezgustați de batjocura la care (a câta oară?) au fost supuși…

Salut, Sighet!

Colegiul Național ”Dragoș Vodă” participă cu 10 elevi, coordonați de prof. Cornelia Hotea, într-un proiect național unicat în care sunt implicate alte 14 Colegii Naționale centenare de mare prestigiu din țară, în total, 143 elevi și 16 profesori.

Proiectul se numește „Comori ale spiritualității românești” iar finanțatori sunt Patriarhia Română și ANPCDEFP, sub coordonarea prof. Maria Miron, profesor la C. N. ”Mihai Viteazul” din București.

Scopul proiectului:

• Cultivarea interesului faţă de valorile spiritualității românești și frumusețile țării;
• Îmbogăţirea orizontului cultural al elevilor;
• Educarea în spiritul protejării frumuseților naturii;
• Promovarea colaborării între elevii şi cadrele didactice din diferite unităţi de învăţământ.
• Formarea unor trăsături pozitive de caracter: perseverență, responsabilitate, tărie morală, optimism, spirit de camaraderie, ingeniozitate.

Impactul educativ estimat asupra grupului țintă:

• Creșterea interesului tinerilor faţă de frumusețile țării și valorile spiritualității românești;
• Îmbogăţirea orizontului cultural prin asimilarea unor noi cunoștințe pe parcursul vizitelor, excursiilor, al întâlnirilor cu personalități ale culturii contemporane și al activității de cercetare întreprinse;
• Formarea tinerilor în spiritul protejării naturii;
• Colaborarea între elevii şi cadrele didactice din diferite unităţi de învăţământ, în vederea realizării unor activități comune: programe cultural-artistice, ateliere de lucru, expoziții, dramatizări, reviste, activități ecologice, vizite și drumeții;
• Formarea unor trăsături pozitive de caracter: perseverență, responsabilitate, tărie morală, optimism, spirit de camaraderie, ingeniozitate;
• Dorința elevilor de a rămâne în țară după terminarea studiilor pentru a contribui la progresul României.

Prima etapă, „Călător prin țara mea”, s-a desfășurat în perioada 18-22 iunie 2019. A fost o călătorie maraton, în județele Neamț și Suceava, unde s-au vizitat obiective importante, s-a făcut ecologizare în Parcul Ceahlău, au avut loc dezbateri tematice în ceea ce privește învățământul românesc.

Am vizitat:

• Mănăstirea Agapia (pictată de N. Grigorescu) și casa Al. Vlahuță
• Casa Ion Creangă din Humulești
• Cetatea Nemțului
• Rezervația de zimbrii
• Durău – Cascada Duruitoare – Dochia – Toaca – Fântânele
• Mănăstirea Voroneț
• Transrarău până la cabana Rarău și drumeție pe Pietrele Doamnei
• Mănăstirea Moldovița
• Mănăstirea Putna și chilia lui Daniel Sihastrul
• Cetatea Sucevei
• Casa Ciprian Porumbescu
• Plimbare prin centrul orașului Piatra-Neamț
• Cheile Bicazului
• Lacul Roșu

Activități comune pe ateliere:

• atelier de creație literară
• atelier de pictură
• atelier de muzică și dramatizare
• atelierul democrației
• atelierul mass-media

Etapa a doua, va avea loc în perioada  3-5 octombrie 2019, la Pitești, unde se va organiza un simpozion de  comunicări destinate elevilor, ce va cuprinde lucrările elaborate , pe baza informațiilor asimilate în prima etapa (creații literare, picturi,referate asupra obiectivelor vizitate, jurnale de călătorie, etc).

Colegiului nostru i-a revenit misiunea de a crea o pagină de facebook și web site pentru proiect .

Mai multe detalii găsiți la adresele:

https://www.facebook.com/Comori-ale-spiritualit%C4%83%C8%9Bii-rom%C3%A2ne%C8%99ti-2019-2304823023063437/?modal=admin_todo_tour

https://sites.google.com/view/calatorprintaramea?fbclid=IwAR0csp0ddrdoEX3-MQUl9pzZqpA4CuEzk-3yP_cwZuOW6qEg0ZSsmS8FUDE

Mulțumim și pe această cale domnului director prof. dr. Vasile Mih, pentru sprijinul acordat!

Prof. Cornelia HOTEA

Apropiindu-ne de sărbătoarea Centenarului Colegiului Național „Dragoș Vodă” vom mări frecvența prezentărilor promoțiilor dragoșiene. Azi, demarăm cu publicarea primei clase din promoția 1998. Citiți-ne constant și identificați-vă (inclusiv prin prisma performanțelor), transmiteți mesajele voastre tuturor cndv-iștilor!

Fotografie din arhiva prof. Ștefan Huber.

Salut, Sighet!

*****
Scriu cu lacrimi de sânge,
O ultimă scrisoare spre nemurire.
Am fost târâtă spre porțile iadului,
De unde te vedeam pe tine.
Mă îndrăgostisem pe loc,
de căldura,
suferința,
și focul din privire;
Vedeam dincolo de toate!
Și totuși simțeam durerea
fiecărui om
care hotărâse să îți treacă pragul!

*****

Mi-aș fi dorit o viață cu tine!
Pe un drum anevoios
dar măcar te țineam de mână.
Într-o lume plină de oameni
care văd totul în roz,
noi vedeam negru!
Ne bucuram de întuneric!
De ce?
Pentru că mereu în acel întuneric
ne străluceau visele precum stelele.
Un cer înstelat de speranțe, dorințe
arzătoare, spre un viitor împreună.
Apoi a apărut luna!
Iar tu ai început să iubești lumina ei
și ușor, ușor, stelele au fost acoperite de un nor…
tu ai plecat spre lună!
Iar eu,
eu am rămas pitită într-un colț!

Ana-Maria POP
clasa a XII-a F, CNDV

sursă foto: pinterest

Primii ani ai Liceului de Băieţi „Dragoş” coincid cu primii paşi ai învăţământului secundar local românesc în condiţiile create de făurirea statului naţional român unitar. 

La 2 decembrie 1918, la Alba Iulia, în prima şedinţă a Consiliului Dirigent, s-a stabilit componenţa celor 12 resorturi, mai simplu, ministere, Instrucţiunea Publică revenindu-i lui Vasile Goldiş. Organigrama ministerului este definitivată în vara anului 1920. Astfel, potrivit Comunicatului publicat în Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria din 10 august 1919 de către secretarul general dr. Onisifor Ghibu pentru trebuinţele învăţământului secundar de stat, sunt numiţi patru directori regionali pentru circumscripţiile Sibiu, Oradea, Cluj şi Timişoara, respectiv directorii celor 28 de licee: Liceul „Gheorghe Şincai” (Baia Mare), Liceul „Traian Doda” (Caransebeş), Liceul „Andrei Mureşanu” (Dej), Liceul „Radu Negru” (Făgăraş), Liceul „Timotei Cipariu” (Ibaşfalău), Liceul „Coriolan Brediceanu” (Lugoj), Liceul „Gheorghe Lazăr” (Sibiu), Liceul „Regele Ferdinand” (Turda), Liceul „Mihai Viteazul” (Alba Iulia), Liceul „Gheorghe Bariţiu” (Cluj), Liceul „Aurel Vlaicu” (Orăştie), Liceul „Emanoil Gojdu” (Oradea), Liceul „Dragoş” (Sighet), Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” (Târgu Mureş), Liceul „Moise Nicoară” (Arad), Liceul „Simion Bărnuţiu” (Şimleul Silvaniei), Liceul „Mihai Eminescu” (Satu Mare), Şcoala reală superioară (Braşov), Şcoala reală superioară (Deva), Şcoala reală superioară (Timişoara), Şcoala reală superioară (Oradea), Şcoala reală superioară (Arad), Liceul de fete Arad, Liceul de fete Cluj, Liceul de fete Sibiu, Liceul de fete Sighet şi Liceul de fete Oradea.

Din Anuarul numărul I al Liceului de Băieţi, aflăm că la Sighet, pe postul de director provizoriu a fost numit prin Ord. Nr. 10561-1919 al Consiliului Dirigent Resortul Cultelor şi Instrucţiunii, Dr. Eugen Széles. În perioada 15 august – 1 octombrie, data la care s-a preconizat debutul anului şcolar, a fost iniţiat un curs pregătitor de limbă ţinut de Corneliu Sânjoan. În curtea Liceului de Fete, azi, Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko”, la 10 octombrie 1919 şi-au deschis porţile, în cadrul unei festivităţi solemne, cele două instituţii de învăţământ. Festivitatea de deschidere a început cu sfinţirea şcolii de către părintele vicar greco-catolic Ilarie Boroş, intonarea Imnului Regal şi cuvântul de deschidere al directorului. Liceul de Băieţi „Dragoş Vodă” a fost instalat la parterul şi primul etaj al clădirii preluate de la Liceul catolic de băieţi la 10 august 1920.

Timp de doi ani, liceul a funcţionat pe baza ordinelor Consiliului Dirigent de la Sibiu şi ale Directoratului General de la Cluj. În al treilea an de activitate, pe baza Ordinului nr. 34131/1921 al Ministerului Instrucţiunii Publice s-a deschis şi o secţie maghiară. Aceasta şi-a început activitatea la 16 noiembrie 1921, în prezenţa întregului corp profesoral al celor două secţii: română şi maghiară.

În anul de debut, liceul a avut 125 de elevi ordinari şi 12 particulari de naţionalitate română, maghiară şi ucraineană. Majoritatea elevilor înscrişi în anul şcolar 1919 – 1920 proveneau din Maramureş (108 din cei 125 elevi ordinari). Ceea ce este de remarcat este numărul mare de elevi din localităţile rurale ale judeţului, comparativ cu cei care proveneau de la Sighet. Astfel, din cei 108 din Maramureş, 88 proveneau din mediul rural şi numai 20 din Sighet.

Situaţia pe naţionalităţi a celor 116 elevi înscrişi la examenul de la finele anului şcolar se prezintă astfel: 111 români, 3 maghiari, un rutean şi un evreu.

După starea socială a părinţilor, între cei 116 elevi înscrişi la examenul de sfârşit de an şcolar 1919 – 1920 predomină elevii aparţinând familiilor de mici proprietari (nu se specifică natura acesteia), 42 din familii de intelectuali (preoţi şi învăţători), 17 din familii de funcţionari publici, 6 din familii de zilieri sau muncitori la mine, 2 din familii de pensionari, 7 din familii de cadre ale armatei, 1 dintr-o familie de mari proprietari. Cei 125 de elevi ordinari înscrişi în primul an de funcţionare, au fost împărţiţi în şapte clase; clasa a opta nu s-a înfiinţat din lipsă de elevi.

La o analiză a situaţiei personalului didactic, asemenea marilor oraşe transilvane, la „Dragoş Vodă” găsim numeroşi profesori cu o temeinică pregătire profesională, pentru care munca la catedră a însemnat un act de mare conştiinţă. În primul an școlar, 1919-1920, au predat 11 profesori, 2 profesori ajutători şi 2 cateheţi:

1. Dr. Eugen Széles – diplomat în limba română şi maghiară, doctor în filozofie; a predat limba română în primul an şcolar; 12 ani vechime la catedră.
2. Josef Sivry – diplomat în limba franceză; detaşat din Franţa, de la Collège de Normandie din Rouen; a predat în primul an; 16 ani vechime la catedră.
3. Dr. Flore Al. George – profesor titular, dirigintele clasei a VII-a , diplomat pentru limba română şi istorie, doctor în filozofie. A predat limba română, latină, istorie, limba greacă; 7 ani vechime la catedră.
4. Dimitrie Simon – „profesor provizor”, dirigintele clasei a VI-a, diplomat în limba română, detaşat din Vechiul Regat; a predat limba română, limba franceză, istorie şi ştiinţe naturale; a fost conducător al Societăţii de lectură şi bibliotecarul liceului; 8 ani de vechime la catedră.
5. Dumitru Ţiganetea – profesor suplinitor de matematică, cu examen fundamental pentru matematică şi fizică, dirigintele clasei a V-a; un an vechime la catedră.
6. Niculaie Doroş – profesor suplinitor de religie greco-catolică, preot; un an vechime la catedră.
7. Gavrilă Pop – profesor practicant pentru limba română, limba franceză şi limba germană; a predat limba franceză, istorie, ştiinţe naturale, limba germană; 12 ani vechime la catedră.
8. Vasile Peta – profesor practicant pentru muzică; a predat muzica şi istoria; un an vechime la catedră;
9. Mihai Antonescu – maestru suplinitor de desen, detaşat din Vechiul Regat; dirigintele clasei I; a predat desen, caligrafie, fizică, ştiinţele naturale; un an vechime la catedră;
10. Dimitrie Braharu – institutor, detaşat din Vechiul Regat; dirigintele clasei a II-a; a predat geografia, fizica, gimnastica; un an vechime la catedră.
11. George Ţarina – profesor practicant pentru limba română, limba latină, teologie; dirigintele clasei a IV-a; a predat limba latină, limba română, geografie; un an vechime la catedră.

Profesori ajutători

12. Ioan Marina – teolog, a predat religia greco-catolică, limba latină, gimnastica;
13. Dr. Titu Doroş – avocat, a predat instrucţia civică;
14. Tiberiu Kiss – medic, a predat igienă.

Catiheţi

15. Petru Ember – preot, a predat religia romano – catolică;
16. Dr. Samuil Danzig – rabin, a predat religia izraelită.

Vom continua și cu alte articole care vor evoca perioade diferite din ”viața”/ istoria Liceului ”Dragoș-Vodă”/ CNDV.

prof. Marius VOINAGHI

sursă foto: Arhiva Liceului ”Dragoș-Vodă”

Să vii la liceu, să îți primești eticheta de „boboc”; cam atât consideram că se va schimba. Mă raportam la liceu ca la aceeași școală din gimnaziu, doar că materia predată la clasă avea să fie mai grea. Însă am aflat apoi că există un cor al școlii, cluburi de voluntariat la discreție și, printre altele, olimpiada de dezbateri.

Am intrat în echipă și am început fiecare să ne scriem discursurile cu stângăcia și lipsa noastră de experiență, asta după ce am pus, pentru început, câte două din zecile de întrebări pe care le aveam. Să avem un profesor îndrumător care să ne ajute și să își rupă din timpul său pentru a ne putea pregăti a fost un fapt liniștitor și suntem recunoscători doamnei profesoare Luminița Colopelnic pentru că ne-a oferit această oportunitate.

Când vine vorba de reținerile pe care le-am avut sau nu, cu toții am fost deschiși către noi experiențe: „…m-am dus cu foarte mare plăcere, totul fiind din pură inițiativă, dar mai mult din curiozitate” (Ștefania Michnea, clasa a IX-a A), iar când e să vorbim despre oamenii cu care ne-am întâlnit am fost plăcut surprinși: „Oameni foarte deschiși, foarte sociabili, extrem de încurajatori, cu ei în preajmă te simțeai ca într-o mare nouă familie.” (Ștefania Michnea)

Pregătindu-ne, dar mai ales concurând, am învățat să vorbim deschis în fața unor oameni necunoscuți: „Am învățat să vorbesc mult mai bine în fața oamenilor pe care nu-i mai întâlnisem, dar și să improvizez” (Robert Man, clasa a IX-a D). De aceea, noi credem că ar trebui pus accentul mai mult pe acest tip de concurs. E de viitor… Vom avea nevoie de această lejeritate de a ne susține opinia în public și asta o putem dobândi doar odată cu experiența.

Așadar, oportunitățile de acest fel nu pot fi considerate decât un câștig și de-abia așteptăm să repetăm experiența!

Denisa BOROICA, clasa a IX-a B, CNDV

N. r. Anul acesta, Colegiul Național „Dragoș Vodă” a participat la Olimpiada de argumentare, dezbatere și gândire critică „Tinerii dezbat” cu două echipe, una de începători (Ștefania Michnea, Denisa Boroica, Robert Man) care a obținut locul doi la etapa județeană și una de avansați (Crina Tămaș, Ana Măciucă și Ovidiu Koszovan, clasa a XI-a E) care, în perioada 8-13 iulie a. c., va reprezenta Maramureșul la etapa națională de la Piatra Neamț. Ambele echipe au fost coordonate de profesor Luminița Colopelnic.

Felicitări și mult succes!

Vineri, 7 iunie 2019, la Colegiul Național „Dragoș Vodă”, a fost organizat concursul interjudețean „Povestea localității mele”, cuprins în CAERI, aprobat prin ordin de ministru. Proiectul este coordonat de prof. dr. Gheorghe Andrașciuc, conf. univ. dr. Delia Suiogan, prodecan al Facultății de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord, prof. drd. Daniela Andrașciuc și prof. Gabriela Filimon de la Liceul Tehnologic Marmația. Din proiect mai fac parte prof. Claudia Dura, prof. Simona Nodiș, prof. Emilia Pop, prof. Brîndușa Oanță, prof. Gabriela Ilieș, prof. Cornelia Hotea, prof. Mirela Radu și prof. Artur Felner.

La deschiderea concursului au luat cuvântul, prof.dr. Gheorghe Andrașciuc, coordonator al proiectului, asistent univ. dr. Natalia Lazăr, președinte al juriului, prof. dr. Flaviu Vida, reprezentat al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, drd. Mirela Barz și prof. dr. Vasile Mih, director al Colegiului Național „Dragoș Vodă”. De asemenea, proiectul interjudețean este realizat în parteneriat cu Departamentul de etnologie din cadrul Facultății de Litere de la Centrul Universitar Nord.

Proiectele elevilor au fost evaluate de juriul format din președinte, asistent univ. dr. Natalia Lazăr, de la Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord, prof. dr. Flaviu Vida, inspector școlar pentru managementul resurselor umane, în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, drd. Mirela Barz, etnolog în cadrul Muzeului Maramureșean, prof. Brîndușa Oanță, de la Colegiul Național „Dragoș Vodă” și coordonator al portalului „Salut Sighet” și prof. Gabriela Ilieș de la Colegiul Național Dragoș Vodă. Juriul a evaluat proiectele scrise ale elevilor, prezentarea acestora și felul în care standul fiecărei grupe a reușit să surprindă elementele ce definesc specificul comunității.

Într-o primă etapă, elevii au fost implicați în activitatea de cercetare prin căutarea informațiilor despre istoricul localității, despre contextul geografic, despre obiceiuri, tradiții, superstiții, arhitectură și despre evenimente importante în viața comunității rurale selectate în proiect. În a doua parte, elevii au transferat aceste informații într-o poveste. În acest fel, grupele de elevi înscrise în concurs au surprins prin structura unei povești elementele identitare ce definesc profilul cultural al comunității selectate.

Felicitări tuturor câștigătorilor!

Salut, Sighet!,
partener media