La Comunitatea Evreiască din Sighet, prof. Petru Ganz, a vorbit despre Torah (Tora), textul sacru și fundamental al iudaismului și despre importanța acestuia pentru poporul evreu.

Puteți urmări un scurt VIDEO cu informații despre Tora scrisă și Tora orală:

Foto & Video: dr. SorinMarkus

În anul 2025, Sukkot (Sărbătoarea Corturilor) începe la apusul soarelui luni – 6 octombrie – și se termină la apusul soarelui luni, 13 octombrie. Această sărbătoare evreiască comemorează cei 40 de ani de călătorie prin deșert a israeliților după ieșirea din Egipt, petrecând perioada în adăposturi temporare, cunoscute sub denumirea de sukkot sau corturi.

Sucot (în limba ebraică סוכות sukót, în pronunția askenază „súkos”), Sărbătoarea Corturilor sau a Colibelor, este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice  Tisri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului, și după culesul roadelor de toamnă, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustie. Sărbătoarea ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă – în ebraică „Yom tov” (zi bună) – când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom tov”, în ziua „a opta”, Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, colibă ori cort„, și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).

Suká – Sukkot are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).

În continuare, înregistrarea video a sărbătoririi Sukkot de cătrea comunitatea evreiască din Sighet:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

În religia iudaică (calendarul ebraic) se împlinesc 5786 ani de la apariția vieții pe pământ. Deși e cunoscută ca o sărbătoare iudaică, Rosh Hashana e mai mult de atât –  este o celebrare cosmică. Anul acesta s-a celebrat în 22 septembrie 2025 (după apusul soarelui) – ziua de naștere a lui Adam și a Evei – fiind totodată considerată o oportunitate de conectare la energia primordială care era disponibilă doar în acele prime momente ale Genezei.
Rosh Hashana se încheie în 24 septembrie 2025, la apusul soarelui.

În înregistrarea VIDEO puteți urmări mesajul Președintelui Comunității evreilor din Sighet, Lieberman David, de Rosh Hashana:

Șana Tova (Un An Bun)!

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS

Sinagoga „VIJNIȚER KLOIZ” din Sighet,  a fost accesibilă publicului larg sâmbătă, 19 octombrie 2024, de la ora 20:00, în cadrul unui eveniment emoționant de prezentare, introspecție și comemorare: „NOAPTEA SINAGOGILOR DESCHISE”.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

Sukkot/Sukot/ Sucot este Sărbătoarea Corturilorsau a Colibelor, este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie), una dintre cele trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului și după culesul roadelor de toamnă, în amintirea celor patruzeci de ani de pribegie în pustie.
Sărbătoarea ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă – în ebraică „Yom tov” (zi bună) – când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom tov”, în ziua „a opta”, Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, colibă ori cort, și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).
Suká are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).
Conform profetului Zaharia, în era mesianică Sucot va deveni o sărbătoare universală și toate popoarele vor face anual pelerinaj la Ierusalim și vor sărbători în orașul sfânt.

Vă invităm să urmăriți discursul de Sukkot al domnului David Lieberman:

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

Statul Israel este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane. Capitala țării este din anul 1949 orașul Ierusalim.
Israelul este definit, în „Declarația de Independență” și în legile lui de bază, ca un „stat evreiesc și democratic” și este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari. Este împărțit în 6 districte.
Pe data de 14 mai 1948, David Ben-Gurion, președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat Independența Statului Israel în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în decizia ONU.

În continuare puteți urmări un scurt material video de la întâlnirea sărbătoririi Zilei Naționale a Israelului, desfășurată la sediul Comunității evreiești din Sighet:

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS

PURIM, o sărbătoare veselă, nereligioasă, în amintirea unui eveniment biblic, s-a desfășurat în seara zilei de Sâmbătă, 23 martie 2024, la Sighet.
Haman, nepotul lui Hagag din tribul Amalek – simbolizând Îndoielile – a vrut sa distrugă poporul israelit (simbol al spiritualității), însă Megillat Esther (în traducere-revelația ascunsului) dezvăluie secretele prin care poporul israelit este salvat, iar Haman este ucis în locul iudeilor. Purim nu este nicidecum celebrarea uciderii unui om, chiar dacă acesta este Haman, ci victoria asupra îndoielilor și negativităților, culminând cu terminarea perioadei de exil prin reconstrucția Templului din Ierusalim.

Domnul David Liberman a citit integral Cartea Esterei, simbolul sărbătorii de Purim. Legendara melodie Tumbalalaika, a fost interpretată de către dl. Simha Neymet din Solotvyno, Ucraina.
Imagini de la sărbătoarea Purim-ului puteți viziona în continuare:

Foto & Video: dr. Sorin MARKUS

Luni, 29 ianuarie 2024, comunitatea evreiască din Sighet a marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Foto&Video, dr. Sorin MARKUS

În perioada 07 decembrie 2023 – 15 decembrie 2023, Comunitatea Evreilor din Sighet dar și din întreaga lume celebrează Chanukkah/ Hanukkah/ Hanuka 5784 (2023), Sărbătoarea Luminilor.

Hanukkah (în ebraică înseamnă „dedicare”), este de fapt un Festival al Luminilor și comemorează victoria macabeilor asupra armatei greco-siriene, miracolul ulterior de rededicare a Templului Sfânt din Ierusalim și de a-i restaura „menora” sau lampa. Prin miracolul de la Hanukkah ni se relatează că, în acea luptă din sec. II î. Hr., a fost găsit un singur recipient cu ulei, suficient pentru a menține flacăra lămpii Templului doar pentru o zi și, totuși, lumina a ținut opt zile.

Sfeșnicul Hanukiyá este cel mai cunoscut și important simbol al acestei sărbători. Aprinderea acestor lumânări ajută oamenii să își aducă aminte de cele întâmplate și de victoria strămoșilor lor. Sfeșnicul obișnuit al evreilor (denumit menoră) are șapte brațe. Cel dedicat pentru Hanuka are însă nouă brațe și este numit Hanukiyá. În trecut, acesta era denumit simplu menoră de Hanuka, dar în secolul XIX i s-a dedicat un nume separat. Hanukiyá are nouă suporturi pentru lumânări: în prima zi este aprinsă o lumânare, în a doua, două lumânări și așa mai departe, astfel încât, în ultima seară să fie aprinse toate cele opt lumânări. A noua lumânare este cea folosită pentru aprinderea celorlalte.

În a 4-a seară de Chanukkah, Comunitatea Evreilor din Sighet a avut un oaspete foarte important: Prim Rabinul României, Rafael SHAFFER.

Foto & Video, dr. Sorin MARKUS

Cele 8 zile de Sukkot în iudaism amintesc de perioada exodului din Egipt în care poporul lui Israel s-a adăpostit în Sukah, o locuință temporară sub cerul liber. Tradiția iudaică consideră o cinste de a sta permanent în Sukah pe parcursul celor 8 zile. Pe lângă oaspeții din acest cort, există obiceiul de a pune un scaun în plus, destinat profetului Eliahu, care se spune că vine în fiecare an să ne călăuzească.

Foto & video: dr. Sorin Markus