În această după-amiază (28 noiembrie 2021), Comunitatea Evreilor din Sighet a celebrat Hanuka – Chanukah/ Hanukkah 5782 (2021), Sărbătoarea Luminilor, care anul acesta a început la apusul soarelui și se va termina la căderea nopții, luni, 06 decembrie 2021.

Hanukkah (în ebraică înseamnă „dedicare”), este de fapt un Festival al Luminilor și comemorează victoria macabeilor asupra armatei greco-siriene, miracolul ulterior de rededicare a Templului Sfânt din Ierusalim și de a-i restaura „menora” sau lampa. Prin miracolul de la Hanukkah ni se relatează că, în acea luptă din sec. II î. Hr., a fost găsit un singur recipient cu ulei, suficient pentru a menține flacăra lămpii Templului doar pentru o zi și, totuși, lumina a ținut opt zile.
Hanukkah se sărbătorește în familiile evreiești și acasă, luminând „menora” – lampa (în fiecare noapte se aprinde o lumânare în plus față de numărul din noaptea precedentă), jucând „dreidel”, mâncând mâncăruri speciale unice pentru Hanukkah, în unele familii se cântă și cântece de Hanukkah sau se schimbă cadouri după ce aprind menora, care se mai numește și hanukkiah. Multe familii găzduiesc și participă la petreceri Hanukkah pe parcursul celor opt zile.

În materialul video de mai jos, prof. Petru Ganz, membru al comunității evreiești sighetene, face o scurtă prezentare a sărbătorii.
Rugăciunea de Hanukkah a fost rostită de dl. Adi Perl, iar la debutul evenimentului, dl. David Liberman, președintele comunității (fiind plecat din Sighet) a transmis un mesaj participanților și a urmărit ceremonia online.

Foto & video & text: Ion Mariș

Dacă sărbătoarea de Pesach reprezintă ieșirea din Egipt, care semnifică îngustimea, propriul Ego, revelarea proprietăților divine ale sinelui, această energie nu se manifestă plenar decât în urma procesului de Omer (numărătoarea celor 49 zile) care culminează cu Shavuot. Dacă de Pesach israeliții au obținut prin Moise eliberarea necondiționată și fără efort din sclavie, perioada de Omer este o perioadă de muncă spirituală asiduă pentru consolidarea acestei libertăți. Această dedicare spre spiritualitate atinge un maxim de Shavuot, când, studiind cu fervoare și entuziasm Torah întreaga noapte de Shavuot se atinge o conectare la energia nemărginită a creației și se îndepărtează toate judecățile cât și energia morții din viața fiecăruia dintre noi cât și a omenirii în ansamblu.

Așadar, Shavuot este mai mult decât o evocare religioasă a primirii celor 10 porunci pe muntele Sinai, este un eveniment cosmic, de conectare la un nivel energetic incomprehensibil în alte momente ale anului, care, într-un cuvânt ar putea fi exprimată ca Imortalitate.

Autor (foto, video & text)
Sorin MARKUS

Cantorul Shaul Nahum (din Paris) adresează un scurt mesaj înaintea Sărbătorii de Purim.

dr. Sorin MARKUS

foto: captură video

Purim este o sărbătoare evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic, după execuția lui Haman în 427 î.d.Hr. și în urma decretului reginei Estera care duce la executarea celor 10 fii ai lui Haman în 425 î.d.Hr., după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei (Megillat Esther). Capitolul Megillah („Sulul”), al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor) din Mișna relatează legea referitoare la Purim.
Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Ca, și în alte sarbători evreiești, Purim începe de la apusul de soare în ziua precedentă. Purim este caracterizat prin recitări publice a Cărții Estera, oferirea reciprocă de cadouri de alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim) și o masă de celebrare (se’udat Purim).

NR: Purimul se sărbătorește la Comunitatea Evreiască din Sighet, luni, 09 martie 2020.

În urmă cu 5.780 ani și 6 zile, conform învățăturii Torei, Dumnezeu a început creația lumii, creație care, în mod paradoxal (sau nu), a început cu LUMINA (înainte chiar de creația soarelui și a lunii). Este, în mod evident, în discuție o lumină spirituală, lumina fizică apărînd doar prin creația soarelui.

Au trecut doar 6 zile și au luat naștere primii oameni, Adam și Eva. Conform Zoharului, Adam și Eva au fost creați împreună ca un tot unitar și ulterior au fost separați.

Rosh Hashanah, deși în mod tradițional religios este considerat a fi anul nou iudaic, reprezintă, așadar, mult mai mult de atât: este ziua de naștere a întregii omeniri, ziua creației vieții. Cu atât mai mult, anul nou iudaic nici nu este de Rosh Hashanah conform calendarului lunar care este utilizat pentru numerotarea lunilor anului, nici soarele și nici luna nu își încep ciclul anual în această zi.

Din acest moment omenirea a evoluat în cicluri de 365 de zile și aceasta nu a fost doar o alegere arbitrară calendaristică, semnificația fiind mult mai profundă. Decriptarea acestui număr – 365 – vine de la numărul total al negativităților care există în această lume – 365, fiecăreia corespunzându-i o zi din an, scopul fiecărei zile din an fiind acela de a ne depăși aceste negativități prin fapte bune, altruism, disiparea ego-ului. Nu întâmplător, în organismul uman există 365 de sinoviale (structuri anatomice din vecinătatea oaselor).

Așadar, calendarul rulează în mod repetat 365 zile dedicate depășirii propriilor noastre minusuri, iar ziua de Rosh Hashanah este sinteza, bilanțul acestor 365 de zile și, totodată, preambulul unui nou ciclu care depinde în mod organic de cel care a trecut.

În mod simbolic, aș compara această zi cu un bumerang de care am vrea să scăpăm dar nu putem, deoarece, mereu se întoarce la noi, aceasta fiind esența bumerangului: întoarcerea la origini și implicit la prima zi a omenirii.

De ce Shofar, acel corn de berbec, a devenit simbol al Rosh Hashana? Desigur, legătura cu sacrificiul lui Ithak, cerut acestuia de către Dumnezeu, este în mod categoric una din semnificații, însă rădăcina kabbalistică a sunatului din Shofar este de a lega prin cele 101 de sunete lumea noastră a binelui și răului (rezultat al scurtcircuitului din grădina Edenului al lui Adam și Eva) de lumile superioare, spirituale, în care nu există bine și rău, lumea de dinaintea scurtcircuitului amintit, din momentul creației când era doar lumină.

În esență, sunetele scurte reprezintă negativități din lumea binelui și răului (Malchut), iar sunetele lungi aparțin divinității, luminii.

Autor, text & video, dr. Sorin MARKUS

foto: captură film

Fundaţia Tarbut Sighet anunţă deschisă competiţia de artă digitală ,,Parallel Traces”.

O competiţie unică şi o platformă de expunere internaţională te invită să descoperi moştenirea evreiască a Sighetului, un vechi centru urban al evreimii transilvănene. Câştigă recunoştere internaţională, lucrări expuse în mari oraşe ale Europei şi premii în valoare de 5.000 de euro! Înscrierile au loc până la 26 iunie pe: www.paralleltraces.eu

Durata concursului 17 aprilie 2019 –  26 iunie 2019

Competiţia este deschisă fotografilor şi creatorilor de produse audiovizuale care au împlinit vârsta legală a maturităţii şi sunt cetăţeni ai oricărei ţări aparţinând Uniunii Europene. Competiţia Parallel Traces urmăreşte să descopere moştenirea evreiască în arhitectură şi urbanism prin reprezentări vizuale inedite ale urmelor moştenirii evreieşti din oraşele participante în proiect: Girona, Wroclaw, Tbilisi, Sighet şi Belgrad. Competiţia urmăreşte să:

• Producă lucrări de artă contemporană pe suport digital
• Scoată în evidenţă elemente comune care apropie cetăţeni din diferite culturi cu descendenţă evreiască şi neevreiască
• Evidenţieze că moştenirea evreiască este parte dintr-o Europa comună şi că urmele aparţinând trecutului evreiesc  sunt încă active în viaţa de fiecare zi
• Să facă mai bine înţeles trecutul

Lucrările depuse vor fi evaluate de un juriu format din 12 membri activi în domeniul studiilor iudaice şi al fotografiei/audiovizualului.

Detalii legate de proiect şi criteriile de participare pot fi găsite pe www.paralleltraces.eu

Parallel Traces este un proiect de cooperare pan europeană care prezintă o nouă perspectivă asupra importanţei moştenirii evreieşti. Proiectul aduce împreună un bine definit consorţiu de opt organizaţii din cinci ţări ale Uniunii Europene şi două care nu aparţin Uniunii Europene. Consorţiul condus de Asociaţia Europeană pentru Păstrarea şi Promovarea moştenirii culturale evreieşti (AEJP) cu sediul la Luxemburg mai include: Culture and Media Agency Europe (Belgia), Imascono Art S.L. şi partenerii locali: Patronat Call deGirona (Spania), Tacka Kommukacije (Serbia), Fundaţia Tarbut Sighet (România), Fundaţia Bente Kahan (Polonia) şi Israeli House (Georgia).

Comunicat de presă, Fundația Tarbut Sighet

În aceste zile, evreii sărbătoresc Hanuka, sărbătoarea luminii şi a permanenţei iudaice. La Sighet, Hanuka a fost celebrată în această seară. (05.12.2018)

Urăm și noi concetățenilor noștri, Sărbători Fericite!

Autor (foto & video), Sorin MARKUS

În comunitatea evreilor din Sighet, ziua de 22 aprilie 2018, a fost dedicată Mezuzei, acea cutie protectoare de la ușile evreilor ce conține un pergament sfânt. Urmărind această filmare, vă veți face o idee despre ce reprezintă pentru poporul evreu acest simbol.

Text & video, dr. Sorin Markus