Timp de trei zile, în Baia Mare va fi un regal de conferințe pe teme literare și filosofice, desfășurate în amfiteatrul și în holul Facultății de Litere a Centrului Universitare Nord Baia Mare. Zeci de prezentări de carte și de autori, precum descinderi pentru dialoguri cu elevii de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” și Colegiul Național „Mihai Eminescu” vor completa efervescența acestor zile.

Aceasta este o ediție-pilot organizată de Revista de Cultură „Nord Literar”. În acest demers ne-am luat ca parteneri Facultatea de Litere a CNUBM și Editura Eikon.

Vom începe miercuri 21 octombrie la ora 12:00 și vom pune punct vineri seara în 23 octombrie.

În fiecare moment din cele trei după-amiezi veți avea ceva de văzut, de ascultat, de învățat, de citit la Facultatea de Litere, unde în hol va fi amenajat și un târg de carte.

Atenție! Editura Eikon promite reduceri substanțiale de prețuri pentru elevi și studenți!

Editurile din Baia Mare – Casa Cărților, Actaeon Books, Editura Etnologica – își vor prezenta oferta de carte, iar colegii de la instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș ne vor fi alături, pentru a prezenta volumele personale sau cele apărute sub egida instituției pe care o conduc.

Conferințele vor fi susținute de:

1. Vianu Mureșan – Universul fără ieșire al lui Ioan Es Pop
2. Dan Tomuleț – Erns Mach si criza adevărului
3. Sorin Borza – Configurarea rețelelor de autoritate intelectuală în era digitală
4. Dorin Ștefănescu – Despre începutul cunoașterii în „Prelegerile” lui Schelling de la Erlangen
5. Nicolae Turcan – Adevărul creștinismului în fenomenologia lui Michel Henry
6. Oleg Garaz – Despre muzica clasică: tautologie, reziduu, metaforă și anacronism
7. Valentin Ajder – Glorioase destine
8. Vlad Mureșan – Teologia politică a utopiei
9. Alexandru Buican – Constantin Brâncuși – 150 de ani de la naștere
10. Nicolae Weisz – Paseistul bine temperat

Echipa „Nord Literar” vă va prezenta noua sa editură, precum și cele mai proaspete cărți ale redactorilor săi.

Vom prezenta cărțile unor autori maramureșeni precum: Ligia Tomoioagă, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu și vom dedica un moment lui Marian Ilea și volumelor sale apărute la Editura Etnologica.

Nu vor lipsi recitalurile poetice ale unor autori precum: Gheorghe Pârja, Gheorghe Mihai Bârlea, Elena Cărăușan, Camelia Pop, Mihaela Ienuțaș, Camelia Nistor, Florina Meghișan-Juncu, Loredana A. Știrbu.

Ne vor fi alături cu momente muzicale: trupa „Încotro” a elevilor de la Cenacul „Voci eminesciene” și copiii de la clasa de canto muzică ușoară din cadrul Școlii Populare de Artă de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, coordonați de profesoara Codruța Lupșa.

În fiecare zi vom reveni cu detalii despre invitați, despre ce puteți asculta și învăța de la „Salonului de carte Bookstage Baia Mare 2026”.

Organizatorii

Ediția aniversară a competiției a „direcționat” alergătorii (peste 170 înscriși) pe traseele din jurul orașului nostru, sâmbătă, 12 septembrie 2026, o ediție specială a competiției Sighet Run, organizată în contextul aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară a municipiului.

Evenimentul Sighet Run 700 a propus patru probe de alergare, de la cursa de 5 kilometri până la maratonul de 42 de kilometri, pe lângă sport, participanții s-au „bucurat” (în funcție de efortul depus) și de peisajele zonei și istoria locală.

Startul și punctul central al competiției au fost stabilite în Parcul Grădina Morii. Traseele au inclus porțiuni din zona urbană, drumuri neamenajate, poteci, malul Izei și sectoare de pădure, iar Dealul Solovan a reprezentat unul dintre reperele principale ale curselor.

Sighet Run 700 a fost conceput ca parte a contextului aniversar Sighet 700. În 2026, municipiul marchează șapte secole de la prima sa atestare documentară, iar organizatorii au legat evenimentul sportiv de identitatea istorică și culturală a orașului.

Un element distinctiv al ediției l-a reprezentat implicarea Clubului de Istorie GEMINA (coord. prof. Marius Voinaghi) și a Clubului TechX (mentor, prof. Cornelia Hotea) din cadrul Colegiului Național „Dragoș Vodă” Sighet (acesta din urmă fiind și beneficiarul evenimentului). Voluntarii, coordonați de profesorul de istorie Marius Voinaghi, au fost implicați într-un demers de readucere în atenția publicului a Turnului Belvedere de pe Solovan, un reper asociat zonei traversate de trasee.

Prin această componentă, alergarea a căpătat și o dimensiune de promovare a patrimoniului local. Participanții au descoperit un cadru natural legat de istoria orașului, iar publicul a avut ocazia să urmărească o competiție desfășurată într-un spațiu cu valoare peisagistică și culturală.

Rezultatele ediției Sighet Run 2026 și clasamentele oficiale sunt disponibile pe platforma My Run, pe pagina dedicată competiției: https://my-run.ro/sighet-run-2026-rezultate/

Printre participanții la Sighet Run 700 s-au numărat Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației și deputata Brigitta Zahoranszki, care au luat parte la traseul de 5 km respectiv 10 km.

Succesul evenimentului a fost asigurat și de organizatorii și sprijinul local: Colegiul Național „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației – prin Clubul de Robotică Tech-X; IPA – Regiunea 2 Maramureș, în colaborare cu Asociația Club Sportiv Tisa din cadrul ITPF Sighetu Marmației (au participat și 26 de ofițeri din cadrul Frontex, the European Border and Coast Guard Agency din 10 țări, fapt care a transformat competiția într-un eveniment internațional), Primăria municipiului Sighetu Marmației; Consiliul Județean Maramureș; Serviciul Public Salvamont Maramureș; Crucea Roșie – Subfiliala Sighetu Marmației; Serviciul de Ajutor Maltez din România – Sucursala Sighetu Marmației.

Felicitări organizatorilor și participanților la Sighet Run 700!!

Prof. Brîndușa Oanță

Sighetu Marmației devine, la finalul lunii mai 2026, capitala folclorului pentru copii și tineret. Festivalul Național cu Participare Internațională „Am fost, s-om fi”, ajuns la ediția a XXVII-a, se desfășoară în perioada 30 mai 2026 – 1 iunie 2026, în Parcul Grădina Morii.

Evenimentul reunește ansambluri și artiști din județele Bihor, Bistrița, Brăila, Hunedoara, Olt, Prahova, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și București, dar și invitați din Republica Moldova și Ucraina.

Festivalul debutează sâmbătă, 30 mai 2026, la ora 11:00, cu vernisajul unei expoziții de pictură organizate la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” (str. Bogdan Vodă, nr. 1).

Deschiderea oficială are loc în aceeași zi, la ora 12:00, pe scena din Parcul Grădina Morii, urmată de concursul ansamblurilor folclorice și al soliștilor vocali și instrumentali.

Duminică, 31 mai 2026, programul continuă cu Concursul de pictură (ora 10:00, Clubul Copiilor, str. Gh. Doja, nr. 46), întâlnirea conducătorilor de formații cu oficialitățile la Primăria Sighetu Marmației (ora 12:00), Parada portului popular (ora 12:30 – de pe Aleea Pietonală până în Parcul Grădina Morii) și Gala Laureaților (ora 13:00, Parcul Grădina Morii).

Luni, 1 iunie 2026, de Ziua Internațională a Copilului, participanții și publicul sunt invitați la un spectacol folcloric și la ateliere dedicate copiilor.

Festivalul se desfășoară cu suportul financiar al Consiliului Județean Maramureș, Primăriei Sighetu Marmației, Inspectoratului Școlar Județean Maramureș și Ministerului Educației și Cercetării cu sprijinul Centrului Cultural Sighet, Muzeului Maramureșan Sighet și Școala Gimnazială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa – structura Școala Gimnazială cu Program Suplimentar de Muzică și Arte Plastice Sighet.
Evenimentul face parte din Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară Naționale finanțate de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2025 – 2026, pentru elevii din învățământul secundar.

Salut, Sighet!

Joi, 14 mai 2026, la Sighet, cu prilejul aniversării celor 700 de ani de existență a orașului nostru, a avut loc Ședința festivă a Consiliului Local Sighet (în clădirea Curtea Veche),

Foarte multe persoanlități din țară și din străinătate, ministrul culturii – András Demeter, senatori și deputați, conducători de instituții locale, județene și naționale, reprezentanții cultelor din Maramureș și din Sighet, oameni de cultură, reprezentanții ONG-urilor, invitați din România dar și din alte țări (Germania, Japonia, Polonia, Spania etc.), alături de primarul Sighetului, Vasile Moldovan și membrii Consiliului Local Sighet au participat la ședința solemnă.
Peste trei ore a durat ședința solemnă în care s-a evidențiat frumusețea conviețuirii în orașul care a „împlinit” 700 de ani. S-au rostit discursuri și s-au acordat multe distincții aniversare.

O parte din ședința solemnă o puteți urmări în VIDEO-ul următor:

Foto & Video: dr. Sorin Markus

În inima Maramureșului Voievodal, acolo unde tradiția se trăiește și se transmite din generație în generație, municipiul Sighetu Marmației va găzdui, în data de 27 decembrie 2025, cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA”, unul dintre cele mai longevive și reprezentative evenimente dedicate tradițiilor de iarnă din România, un eveniment emblematic al spiritualității și identității românești.

Festivalul „MARMAȚIA” aduce împreună cete de colindători, ansambluri folclorice, grupuri de mascați și păstrători ai obiceiurilor străvechi, într-un spectacol viu al iernii maramureșene. Jocul, colindul, portul popular autentic și ritualurile ancestrale vor transforma orașul într-o adevărată scenă a tradiției, unde trecutul și prezentul se întâlnesc sub semnul bucuriei și al comunității.

La ediția din acest an sunt așteptați participanți din toate zonele etnografice ale Maramureșului, precum și invitați din alte regiuni ale țării, oferind publicului larg un spectacol de o mare valoare artistică și spirituală. Festivalul reprezintă un prilej de întâlnire între generații și o reafirmare a importanței păstrării tradițiilor românești autentice.

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „MARMAȚIA” rămâne un simbol al continuității, al demnității culturale și al spiritului voievodal care definește Maramureșul.

Organizatori: Primăria și Consiliul Local Sighet, Centrul Cultural Sighet, Muzeul Maramureșean, Consiliul Județean Maramureș (sprijin financiar).

Centrul Cultural Sighet

COMUNICAT DE PRESĂ

Carta Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România a fost semnată oficial în cadrul unui eveniment găzduit de Comisia Națională a României pentru UNESCO (București, 03 decembrie 2025), marcând un moment esențial în consolidarea Rețelei Naționale a Geoparcurilor și alinierea acesteia la standardele Rețelei Internaționale a Geoparcurilor.

Documentul definește, pentru prima dată într-un cadru comun, rolurile, responsabilitățile și etapele de dezvoltare ale unui geoparc, de la inițiativă locală până la statutul de geoparc internațional UNESCO. Carta este rezultatul unui proces colaborativ ce a durat aproape un an, la care au contribuit geoparcurile internaționale UNESCO, proiectele aspirante, Forumul Național al Geoparcurilor, Rețeaua Geoparcurilor din România și Comisia Națională a României pentru UNESCO.

Pentru Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Carta oferă un ghid esențial pentru toți actorii implicați: „Această Cartă este un instrument prin care înțelegem cu toții mai bine ce este un geoparc, care sunt etapele de dezvoltare și ce responsabilități are fiecare structură. A fost un proces consultativ extrem de incluziv și democratic, iar documentul ne ajută să comunicăm clar autorităților, finanțatorilor și publicului larg cum contribuie geoparcurile la dezvoltarea comunităților și a întregii țări”.

Potrivit lui Alexandru Andrășanu, președinte al Forumului Național al Geoparcurilor, semnarea Cartei reprezintă un moment-cheie în maturizarea programului la nivel național. „Este cel mai important moment pentru Programul UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale în România. Documentul stabilește foarte clar statutul fiecărui tip de proiect, de la idee la geoparc aspirant și apoi geoparc UNESCO, și reglementează modul de lucru la nivel național. În felul acesta evităm interpretările diferite, câștigăm timp și oferim proiectelor aflate în dezvoltare o direcție precisă, aliniată practicilor internaționale”.

Prin adoptarea Cartei, România consolidează un cadru coerent și transparent de lucru, menit să susțină dezvoltarea durabilă bazată pe știință, conservarea patrimoniului, educație și turism sustenabil. Documentul întărește colaborarea dintre structurile naționale și rețelele internaționale UNESCO și oferă proiectelor aflate în curs un traseu clar, predictibil și aliniat standardelor globale.

La ceremonie au fost prezenți și opt voluntari pentru Geoparc, elevi ai Liceului „I. C. Brătianu” din Hațeg, care au asistat la semnarea documentului, subliniind rolul educației și al implicării tinerilor în programele UNESCO.

România are două teritorii cu statut de geoparc internațional UNESCO – Țara Hațegului și Ținutul Buzăului și alte 4 teritorii în diferite stadii de obținere a acestui prestigios statut internațional – Oltenia de sub Munte, Carpaterra, Dobrogea Chimerică și Gutâi-Maramureș.

* * *

Geoparcurile Internaționale UNESCO sunt teritorii cu un patrimoniu geologic, natural și cultural de valoare excepțională, gestionate printr-o abordare integrată care îmbină conservarea, educația și dezvoltarea durabilă. Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș, demarat oficial în octombrie 2024, cu o lansare publică în iunie 2025, se derulează în cadrul Acordului de Cooperare dintre Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Obiectivul final al proiectului este înființarea, până în anul 2027, a unui Geoparc Internațional UNESCO în zona munților vulcanici Gutâi, o zonă cu un patrimoniu geologic valoros, un îndelungat și fascinant trecut minier, biodiversitate impresionantă și o moștenire culturală bogată. Teritoriul vizat cuprinde atât localități urbane, cât și rurale, aparținând următoarelor 13 unități administrativ-teritoriale: municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Cavnic, Seini și Tăuții-Măgherăuș, comunele Băiuț, Botiza, Budești, Cicârlău, Desești, Poienile Izei, Ocna Șugatag și Șișești. Un Geoparc UNESCO este un proiect-punte între patrimoniu și viitor, rezultatul unui proces complex, care se derulează pe termen lung și care necesită colaborarea între administrație, instituții, universități și organizații, antreprenori, mass-media și simpli membri ai comunității.

Echipa de proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Coordonator – dr. geolog Marinel Kovacs
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM

O foarte interesantă competiție – care a ajuns la a cincea ediție – s-a desfășurat sâmbătă și duminică, 02 – 03 august 2025.
Cupa Mogoșa Everesting este organizată de Sebastian D. Butcovan cu sprijinul unor generoși sponsori din Maramureș, inclusiv Primăria Baia Sprie și Consiliul Județean Maramureș.

„Conceptul de Everesting este unul simplu dar brutal în același timp. E nevoie de o pantă pe care să o urci de atâtea ori până când atingi un total de 8848 de metri, altitudinea vârfului Everest.
Pârtia Șuior/Mogoșa urcata de 18 ori, până pe Vârful Mogoșa, a fost Everestul participanților, adică 76 km cu 8848 metri altitudine urcată și 8848 metri altitudine coborâtă.”

S-a acordat medalia de „finisher” celui care a urcat/coborât cel puțin o dată Vârful Mogoșa.
Clasamentul s-a făcut în funcție de numărul de urcări. La același număr de urcări diferențierea se face în funcție de timpul realizat.
Câștigătorii competiției și ai Cupei Mogoșa Everesting au fost toți cei care au reușit performanța de a urca/coborî Mogoșa de 18 ori, 8848 metri diferență de nivel, înălțimea Everest, într-un termen limită de 24 de ore.
Premiile din partea partenerilor și Cupa Mogoșa Everesting au fost acordate pentru toți concurenții care au reușit 18 ture, +8848m, 72 km.
Câștigătorii au fost cei care au reușit cele mai multe ture într-un timp cât mai scurt la categoriile: 18-29 ani; 30-39 ani; 40-49 ani; 50-59 ani; 60+ ani, la feminin respectiv masculin.

Trebuie să remarcăm că la această ediție au participat patru sigheteni: Mezö Attila, categoria de vârstă 40-49 ani a făcut 2 urcări; Oprișan Adalbert, categoria 50 – 59 de ani a făcut 7 urcări; JÓNA Bálint Erik (16 ani, elev în clasa a-XI-a, Liceul Leöwey Klára), categoria junior, 10 urcări – LOCUL I și.. JÓNA Bálint, categoria de vârstā 50-59 ani, finisher, 18 urcări  (a „cucerit” Everestul, Cupa Mogoșa) cu excelentul timp de 22 de ore – LOCUL I.

Felicitări temerarilor sigheteni, câștigătorilor  și organizatorilor acestei competiții. 

Salut, Sighet!

Iubitorii de literatură, și nu doar ei, pot găsi noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” la o parte dintre chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Un cuprins bogat ca de fiecare dată, în care se regăsesc eseuri, cronici și recenzii, proză, poezie, restituiri și traduceri.

În eseul „Generații poetice”, Irina Petraș declară că nu crede în rupturi. Ion Papuc redă un episod tulburător care stă la baza înființării Facultății de Arte din cadrul Institutului Pedagogic din București.

Gheorghe Glodeanu aduce pe tapet preocuparea Ligiei Duruș pentru literatura inspirată de epoca totalitarismului românesc.

„Stăm pe adevăr și pe rătăcire” spune Delia Muntean, analizând critic romanul lui Dumitru Oprișor, „Singurătatea ajunge la toți”.

Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra unui nou demers restitutiv, „Divorțul doamnei Dudu” de Camil Petrescu, afirmând că „puțini știu că spiritul său neliniștit a gravitat intens în jurul celei de-a șaptea arte”.

La pagina „Orfeu”, George Vulturescu vine cu un grupaj de poezii din cel mai nou volum al său, „Pinul lui Nietzsche”.

Ovidiu Pecican continuă, la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

O figură marcantă a istoriei și a filosofiei românești, Vasile Pârvan, care a legat o frumoasă prietenie cu ieudeanul Vasile Chindriș, la Berlin, este adusă în actualitate de Gheorghe Pârja. Stă mărturie corespondența celor doi, prezentată de autor în acest important material de restituiri. Într-un al doilea material, Gheorghe Pârja îl evocă pe Lucian Blaga din perspectiva influenței pe care Elena Daniello a avut-o asupra poetului.

Dana Buzura-Gagniuc prezintă actualitatea culturală, cuprinzând dialoguri cu studenții, lansări de carte și donație de carte și de reviste, iar Flaviu Claudiu Mihali punctează impresii de la Festivalul Internațional „Poezia la Iași”.

Doina Uricariu propune o consistentă cronică literară la volumul „Decalogul timpului meu” al Deliei Muntean, relevând „un echilibru nedezmințit al autoarei față de abordările postmoderne deformate de corectitudinea politică”.

Cel mai recent volum al lui Gheorghe Glodeanu, „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, este prezentat de Mircea Popa.

Recenziile acestui număr aparțin lui Constantin Cubleșan, cu referire la cartea Cleopatrei Lorințiu  intitulată „Anii scurți”, și Ralucăi Hășmășan cu referire la volumul de versuri „Alte vremuri” de Gavril Ciuban.

În acest număr, se pot citi proză de Adrian Munteanu, poezie de Elena Ilash, Valeria Bilț, Gelu Dragoș, parodia lui Lucian Perța la poezia lui George Vulturescu și poemul lunii semnat de Elena Cărăușan.

Florica Bud prezintă activitatea Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în materialul „Un cenaclu cu nume de județ”, iar Cristina Irian vorbește despre „Poezia tehnologică: o nouă estetică în era digitală”.

La pagina destinată traducerilor, Mariana și Valeriu Stancu ne prezintă un tânăr poet din Peru, Elí Urbina.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări din creația artistei plastice Mihaela Ganța.

Comunicat apariție nr. 264

Miercuri, 11 iunie 2025, începând cu ora 17:00, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare va avea loc evenimentul de lansare publică a proiectului „Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș”. Demarat în 2024, proiectul se desfășoară în cadrul Acordului de cooperare dintre Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest și beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Ce urmărim?

Obiectivul final al proiectului este înființarea, până în anul 2027, a unui Geoparc Internațional UNESCO în zona munților vulcanici Gutâi, o zonă cu un patrimoniu geologic valoros, un îndelungat și fascinant trecut minier, biodiversitate impresionantă și o moștenire culturală bogată. Teritoriul vizat cuprinde atât localități urbane, cât și rurale, aparținând următoarelor 13 unități administrativ-teritoriale: municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Cavnic, Seini și Tăuții-Măgherăuș, comunele Băiuț, Botiza, Budești, Cicârlău, Desești, Poienile Izei, Ocna Șugatag și Șișești.

Despre Geoparcurile Internaționale UNESCO

Potrivit UNESCO, geoparcurile internaționale sunt „zone geografice unitare, în care situri şi peisaje de importanță geologică internațională sunt administrate printr-un concept holistic de conservare, educație şi dezvoltare durabilă.”(www.unesco.org) Geoparcul este, în esență, o apreciere a patrimoniului unui teritoriu, în ansamblul său. Un Geoparc UNESCO nu este o arie protejată și nu impune restricții, el creează un cadru de cooperare între actorii locali, dezvoltă parteneriate, propune proiecte comune şi urmărește să fie un motor al dezvoltării teritoriului. În lume, există azi 229 de astfel de geoparcuri, răspândite în 50 de țări de pe toate continentele. În România, avem două geoparcuri recunoscute de UNESCO: Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, iar Maramureșul dorește să se alăture acestei rețele:

„Înființarea unui Geoparc UNESCO în zona vulcanică din Maramureș este un vis mai vechi de-al meu, inspirat de cei 50 de ani de cercetare geologică desfășurată exclusiv aici. Mi-aș dori ca acest proiect să fie o încununare concretă a unei pasiuni de o viață și o contribuție reală la protejarea și punerea în valoare a acestor locuri”, mărturisește dr. geolog Marinel Kovacs, inițiatorul, sufletul și coordonatorul proiectului.

Un rol cheie în demersul nostru este deținut de Alexandru Andrășanu, de la Universitatea din București, expert UNESCO și partener în proiect, care subliniază că: „Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș propune cel mai bun model de cooperare pentru utilizarea inteligentă a patrimoniului geologic și minier excepțional al zonei și transformarea lui într-o resursă economică, socială și educațională pentru generațiile de azi și cele viitoare”.

Așadar, un Geoparc UNESCO este un proiect-punte între patrimoniu și viitor, rezultatul unui proces complex, care se derulează pe termen lung și care necesită colaborarea între administrație, instituții, universități și organizații, antreprenori, oameni de presă și simpli membri ai comunității. Evenimentul care va avea loc în data de 11 iunie 2025, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, își propune să aducă acești actori laolaltă, să ofere informații despre etapele, provocările și așteptările proiectului. Ne dorim ca fiecare participant să plece cu o înțelegere mai clară a ceea ce înseamnă un Geoparc UNESCO și cu sentimentul că face parte dintr-un demers colectiv cu sens și impact.

Vă mulțumim și vă așteptăm!

Echipa de proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
[email protected]
www.facebook.com/geoparcM

Întâmplarea, numită de Alexandre Dumas-tatăl „Soluția de rezervă a lui Dumnezeu”, a făcut ca, în urmă cu câteva zile, să stau la aceeași masă cu Ion M. Botoș (român de pe malul drept al Tisei), Ioan Ardeleanu-Pruncu, Ion Mariș și Vasile Timur Chiș, iar amabilul și expeditivul muzeograf sighetean (mă rog, așa cum îl știu de ani și ani), ne-a dăruit fiecăruia câte un exemplar din elegantul ghid Poienile Izei.

Fiind pe picior de plecare, pe loc am apreciat nu numai suplețea cărții, care oferă date monografice, ci și expresivitatea pozelor (vreo 200, cum am constatat ulterior), precum și explicațiile grăbite ale autorului despre câteva picturi din altarul bisericii de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Curiozitatea fiindu-mi astfel stârnită, abia am așteptat să ajung acasă, ca să parcurg minimonografia în liniște și pe îndelete. Așa am aflat că ea a apărut în anul 2024 la Editura Muzeul Maramureșului, în colaborare cu mai multe entități (Primăria și Consiliul Local Poienile Izei, Asociația Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, Muzeul Maramureșean Sighetu Marmației), și că proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Apoi, după atenta citire a acestei lucrări, am fost atât de încântat de ea (totul fiind tratat simplu, științific și expresiv, în principal cu ajutorul fotografiilor, asta deoarece – ne asigură Confucius – imaginea valorează cât o mie de cuvinte!), încât, iată, consider că și-a atins în întregime scopul, nu doar pentru uzul turiștilor străini de țară și județ, ci și pentru cel al majorității maramureșenilor, astfel de „călăuze” meritând să fie elaborate despre fiecare localitate cu pretenții cultural-turistice.
Da, căci ghidul lui V. Timur Chiș începe cu așezarea geografică și localitățile înfrățite cu Poienile Izei (orașul francez Maxeville, din anul 2005), inclusiv toponimul (Satul Poiana) și legenda actualei comune; continuă cu istoria ei (prima atestare, sub numele de Polyana Ujfalu sau Satul Poiana, datează din vremea regelui Sigismund – 27 septembrie 1418), capitol în care sunt menționate toate recensămintele (de pildă, la cel din 1941 apar 1208 locuitori – 1057 români și 151 evrei, pe când la cel din 1956 sunt înregistrați 1171 locuitori, toți români), precum și eroii căzuți în cele două războaie mondiale, în memoria cărora, comunitatea a ridicat, în anul 2000, Crucea Monument, pentru ca în 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri, preotul Ioan Vădean să finanțeze Crucea Comemorativă a Eroilor, una din cele mai mari cruci metalice maramureșene (15 metri înălțime, 6 metri lățimea brațelor), închinată memoriei tatălui său, mort în închisorile comuniste; lucrarea continuă cu un istoric al credinței ortodoxe, al preoților ce-au slujit în această localitate și, îndeosebi, al bisericii de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva, edificată în anul 1632 și pictată în stil eclectic („combină reminiscențe tradiționale cu elemente specifice sfârșitului de secol XVIII”) de către zugravul Gheorghe Plohod, iar astăzi monument UNESCO, adică principala atracție turistică prin stilul ei gotic (acoperiș cu poală dublă/ etajat) și prin picturile interioare (îngeri, Sfânta Treime, ispita șarpelui, alungarea din Eden, Judecata de Apoi și cetele celor de altă confesiune – evrei, turci, tătari, arapi/ arabi, țigani); capitolul credinței este dezvoltat de autor atât cu poza noii și impozantei biserici Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (construită în perioada 1987-2003, sfințită în anul 2003), cât și cu imagini și atractive explicații despre/ din cimitirul ortodox (cruci de mormânt „ce imită crucea Cavalerilor de la Malta”, troițe mai vechi și mai noi, din lemn sau metal), ba chiar și din cel evreiesc; desigur, meticulosul și conștiinciosul autor nu uită să prezinte cititorilor și/ sau turiștilor portul popular femeiesc și bărbătesc (opinci de oargă/ din piele, obiele, strinci sau ciorapi croșetați, bilgăre sau cizme din piele tare, cămeșă, sumnă sau fustă creață, zadii, pieptar, sfeter sau pulovăr, pânzătură/ batic, lecric sau haină din pănură și gubă sau haină din lână albă, respectiv opinci, obiele, cămeșă, sfeter, cioareci, gatii sau pantaloni largi de vară, pieptar, lecric, gubă, cușmă, clop), activitățile economice (creșterea vitelor, exploatarea pământului, turismul), manifestările culturale (Horea Poienarilor), sărbătorile religioase (de ex. Viflaimul, cu ocazia sărbătorilor de iarnă), fauna și flora locului.

Nu întâmplător, scopul turistic al minimonografiei Poienile Izei este confirmat de harta turistică de la sfârșit, hartă pe care sunt marcate traseele turistice, instituțiile publice (primărie, poliție, școală muzeu etc.), locurile de popas (pensiuni, pescărie) și atracțiile turistice ale comunei (biserică, cimitir, cruci, troițe).

            George  PETROVAI