Marți, 26 aprilie 2022, de la ora 13:00, suntem invitați la Muzeul Satului Maramureșan „Mihai Dăncuș” din Sighet la un program de sărbătoare:

Ora 13:00 – moment religios oficiat de Protopopiatul Ortodox Sighet
Ora 13:30 – Satele Maramureșului își prezintă tradițiile, obiceiurile și bucatele în gospodăriile din Muzeul Satului
Ora 16:00 – Regal folcloric inedit ce va antrena publicul în atmosfera de sărbătoare a satului maramureșan

Spectacolul folcloric va fi susținut de Ansamblul Mugurelul, Ansamblul folcloric Mara, Măriuca Verdeș, Vasile Boiciuc Rogneanu, Maria Mihali, Ioan Sas, Ileana Matus, Anghelina Timiș Lungu, Laura Olteanu, Lavinia Goste și Marius Zorilă, Cristian Pomohaci.

Prezentator și momente vesele Ioan Seleși.

Organizatorii evenimentului: Consiliul Județean Maramureș, Primăria municipiului Sighetu Marmației, Muzeul Maramureșean, Centrul Cultural Sighetu Marmației, visitMaramures.ro, Universitatea Babeș – Bolyai Facultatea de Geografie Extensia Sighet.

Salut, Sighet!

Într-o lume suficient de secătuită de evenimente generoase, care dau sens valorii, care pun lumină în suflete, este remarcabilă luciditatea unor semeni pentru aprecierea muncii aproapelui. Spun asta pe propria răspundere, deoarece constat că nu prea stăm bine cu recunoștința față de cei care au vocația zidirii. Iar fără zidire, lumea nu urcă, nu are răsfrângeri din inteligența omului. Demni de toată aprecierea sunt cei care lasă urme adânci, săpate cu propria lor viață în lumea în care trăiesc. Cred că fapta este nobilă atunci când truda ta nu îți mai aparține. Ea a devenit dar pentru cei mulți. Fapta rămâne bornă în timp, iar autorul ei model pentru cei ce vin. Aceste gânduri, și multe altele, m-au cutreierat joi, 23 decembrie, participând la o ceremonie în care s-a făcut o nobilă apreciere, pentru nobila datorie împlinită a unor oameni deosebiți, din prezentul în care viețuim.

Adică în termeni de redută oficială, în Holul Mare al Consiliului Județean, a avut loc Decernarea Titlului de Cetățean de Onoare al județului Maramureș. Fiind în Ajunul Sfântului Crăciun, Ansamblul Național Transilvania a prefațat ceremonia cu un concert de colinde. O ceremonie simplă și solemnă. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, a acordat titlurile domnilor dr. Teodor Ardelean, fondatorul și managerul Bibliotecii județene Petre Dulfu, din Baia Mare, prof. Săluc Horvat, fondatorul revistei de cultură „Nord Literar,” economistului Vasile Godja, directorul Plimob S.A. Sighetul Marmației, și scriitorului Echim Vancea, fost director al Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” din Sighetul Marmației. S-au mai acordat trei titluri de Cetățean de Onoare post-mortem inginerilor Nicolae Dicu, Ioan Dulf și Cornel Grama, repere ale mineritului maramureșean și național.
Domniile lor fac parte din repertoriul biografiei mele, prieteni și minunați interpreți ai înțelepciunii maramureșene. Și mai au un numitor comun: au vocația de fondatori! Tocmai ce spuneam la începutul acestui text, sunt autori de fapte nobile, care au lăsat fâșii luminoase, preschimbate în durată. O biruință vrednică în prezent, care este sortită istoriei. Nobil Cuvântul, nobil, l-a lansat la ceremonie Teodor Ardelean, și nu m-am sfiit să-i dau dreptate. Și să-i dau drumul în lume. Că i se potrivește. Numai cine nu cunoaște energia pe care o degajă această Catedrală a Cărții, cu sediul în Baia Mare, poate avea îndoieli. Eu, care mă legitimez cu iubirea de carte, depun mărturie că Teodor Ardelean se oglindește și în spiritul de Dreptate și Frăție întru înalta cinstire a Cuvântului printr-o măreață construcție, fără ziduri, cu menirea de a bucura viitorul. Și mai spunea laureatul zăpezii că cea mai importantă funcție a oricărui om este apropierea de valori, iar „acest titlu poate fi asemănat cu acordarea unui titlu de nobil de Maramureș.”
Nobil al propriilor fapte este și economistul Vasile Godja, directorul Plimob S.A. din Sighetul Marmației, unitate etalon în industria mobilei românești, cu recunoaștere europeană. Numai o minte isteață a putut să intuiască, în 1990, care va fi sensul lumii de afaceri. A calculat cu inteligență echilibrul dintre jertfă și risc. Și a câștigat luând în seamă importanți parteneri de afaceri, cum este IKEA. Este un sprijinitor al comunității locale pe multe planuri. Este un lider, un om bun, corect și generos. Ne știm de la începutul devenirii noastre sighetene. Profesorul Săluc Horvat a contribuit în mod esențial la nașterea vieții universitare băimărene. Dar a avut și ideea de a împlini un vis și o zbatere a intelectualilor maramureșeni, pentru a avea o revistă de cultură. Când visul criticului și istoricului literar Săluc Horvat a devenit realitate, în urmă cu două decenii, revista literară a Maramureșului a început călătoria prin țară și străinătate, ajungând până în America. O nobilă trăire fondatoare pentru profesorul Horvat!
Cu scriitorul Echim Vancea începe o nouă lume lirică în Marmația. Care a fost dăruită țării. A știut că un lucru început și care nu este consolidat este sortit ruinei. De aceea a pus câteva cărămizi la temeinicia Ansamblului Mara și mult mai multe la gloria Festivalului Internațional de Poezie. Ca director al Bibliotecii Municipale sighetene a avut și fericita inspirație de a boteza Instituția Cărții cu numele mentorului nostru, criticul literar Laurențiu Ulici, cu rădăcini paterne în Nord. Dar opera lirică a lui Echim Vancea va rămâne într-o istorie adevărată a poeziei române, cum îi prevestea un editor. Cum ziceam, cei patru au o trăsătură comună: au vocație de fondatori! Am asistat la o nobilă apreciere pentru o nobilă datorie.
Cei trei ingineri, fiind plecați prin poienile raiului, au fost reprezentați de membri ai familiei. Fiecare a lăsat zestre de necontestat Maramureșului și țării, tocmai sigiliul nobilei datorii împlinite. Da, cum spunea un laureat al zăpezii: Maramureșul, înainte de toate și întâi în toate!

Gheorghe PÂRJA

NR: Editorial preluat, cu acordul autorului, din cotidianul „Graiul Maramureșului” (27 decembrie 2021)

Foto: Ion Mariș

Joi, 23 decembrie 2021, la Baia Mare, în holul Consiliului Județean, a avut loc ceremonia decernării titlurilor de „Cetățean de Onoare al Maramureșului”. S-au decernat șapte titluri, trei post-mortem pentru personalități care au trecut la cele veșnice și patru distincții unor oameni deosebiți care continuă să muncească, să fie prezenți și activi în „zona” economică și culturală: Teodor Ardelean, Vasile Godja, Săluc Horvath și Echim Vancea.
Și, lucrul cel mai important de subliniat, dintre cei patru, după cum ați putut observa (și citi într-un articol anterior apărut pe site-ul nostru), doi sunt sigheteni: Vasile Godja și Echim Vancea.

După un scurt concert de colinde, susținut de Ansamblul Transilvania, a urmat ceremonia propriu-zisă prin care, președintele Consiliului Județean Maramureș, dl. Ionel Bogdan, a acordat cele șapte tiluri (cele trei post – mortem au fost preluate de către reprezentanții familiilor).

La final, au rostit emoționante alocuțiuni și cei onorați cu distincția județului Maramureș, ceremonia – simplă dar solemnă – încheindu-se cu discuțiile și urările individuale – personalizate – de rigoare.

Le dorim cetățenilor noștri de onoare să fie sănătoși, alături de toți cetățenii onorabili ai județului nostru, să continue să muncească și să ne mai dăruiască, mulți, mulți ani, „produsele”/rezultatele muncii lor.

Foto & text: Ion Mariș

Joi, 16 decembrie 2021, a fost o zi interesantă dar și provocatoare pentru mine. Doi dintre prietenii mei (cred că mă consideră prietenul lor!), două caractere frumoase și puternice, au trecut cu brio peste votul Consiliului Județean Maramureș și au devenit… Cetățeni de Onoare ai Maramureșului. Cred că nu a fost foarte greu să „conving” membrii CJ Maramureș că domnii Echim Vancea (născut la 19 octombrie 1951) și Vasile Godja (născut la 02 decembrie 1951), la doar câteva săptămâni după ce au împlinit 70 de ani, sunt „eligibili” să primească acest titlu județean. Cei doi onorabili sigheteni sunt cunoscuți nu doar la nivelul orașului ci și peste Gutin și, poate, ba nu, sigur!… chiar mai departe. Mă bucur că „județul” apreciază oamenii de valoare, mă bucur că am fost spijinit pentru parcurgerea etapelor legale de către doi consilieri județeni care foarte eficient m-au… consiliat! Și, da, titlul de „Cetățean de Onoare al Maramureșului” este foarte adecvat pentru ei! Știți de ce? Sigur (marea majoritate) știți, nu mergem pe ghicite! Vă prezint, totuși, câteva date biografice – succinte – despre ei.

Vasile GODJA are, în „istoric”, peste 50 de ani de muncă intensă, sănătoasă; este sigheteanul care nu și-a părăsit orașul natal, a rămas în Sighetul pe care-l iubește și pe care și-l dorește… altfel, adaptat secolului XXI.
Vasile Godja este o personalitate „susținută” de o implicare – progresivă și progresistă – de peste jumătate de veac doar în industria mobilei românești și care continuă să… managerizeze eficient!
Este absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” (bun și stabil reper!), a muncit, a studiat, a parcurs toate palierele în carieră și, în anul 1990 a pus bazele PLIMOB S.A.- cel mai mare producător de scaune din lemn din Europa, firmă care a crescut an de an. Este omul care are – azi – în mâini soarta a 1300 de oameni – angajații firmei sale – și, implicit, familiile acestora. Sigur, nu este singur, se bazează onest pe colaboratorii și partenerii de afaceri (să nu uităm cel mai important nume – IKEA).
A încercat să se implice – apolitic – în bunul mers al Sighetului, fiind consilier independent în Consiliul Local Sighetu Marmației, în legislatura 2004 – 2008, renunțând  ulterior și la alte „încercări” dezamăgit de ineficiența structurilor administrative locale.
Să nu uităm că PLIMOB SA este, de asemenea, principalul „alimentator” de taxe și impozite la bugetul local dar și la cel național.
Vasile Godja a fost și este un finanțator al sportului sighetean, echipa de fotbal pentru copii, având secțiuni pe mai multe categorii de vârstă, are rezultate excelente în competițiile interne.
Și, nu în ultimul rând, diverse familii, având probleme financiare sau cu anumite situații urgente de sănătate apelează la dl. Godja pentru ajutor iar acesta n-a refuzat pe nimeni niciodată, atunci când a fost cazul. N-a refuzat nici ajutorul pentru Spitalul Municipal, școli, licee, etc.
Tot pe latura caritabilă a activității domnului Godja trebuie remarcată implicarea în activitatea rotariană, fiind fondator (2001) al Fundației Rotary Sighet (Clubul Rotary Sighet) și președinte (2003 – 2004) dar și fondator al Asociației Valea Verde (2003) – organizație cu scop ecologic și cultural.
Directorul general al societății PLIMOB SA, este perceput ca un cetățean total implicat în comunitatea locală, fiind un lider de succes și un exemplu de moralitate și corectitudine. Deocamdată mă opresc aici! Activitatea d-lui Vasile Godja continuă… vom mai vorbi și-n anii următori despre asta!

Echim VANCEA este poet, prozator, eseist, editor, publicist, un nume important în cultura și literatura română.
Este și el absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet (inevitabil reper, nu?) și, foarte important, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1998.
Are un „istoric” cultural – artistic de aproape 50 de ani. A publicat versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii în ziare, reviste și antologii literare din țară și străinătate. A publicat peste 30 (treizeci) de volume de versuri.
Între 1978-1995 a fost iniţiator şi organizator al Festivalului Internaţional de Poezie Sighetul Marmaţiei (împreună cu Ioan Ardeleanu Pruncu, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja; președinte fiind cunoscutul critic literar Laurențiu Ulici) şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii (alături de scriitorul Gheorghe Pârja) Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti (1979-1995).
A debutat editorial cu volumul de versuri „Fotografie după un original pierdut” (Editura „Litera”, București, 1990; ediția a II-a, Editura „eLiteratura”, București, 2015) și… după alte și alte volume, publicate aproape an de an, recent i-a apărut „Paranteză temporară” (poezie, Editura Limes, 2021). De fapt, Echim Vancea continuă – cu sau fără „paranteză” – să scrie pentru el și pentru noi!
A coordonat câteva volume colective și a îngrijit volumul postum „Nepermisele iubiri” (Balade și poeme) al poetului de expresie ucraineană Mihai Nebeleac (RCR Editorial, București, 2018).
A fost nominalizat pentru premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1997), este inclus în culegeri și antologii de poezie și proză din țară și străinătate, în lucrări de referință: Dicţionarul Biografic al Literaturii Române de Aurel Sasu, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2006; Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. 7 «Ţ-Z», coordonator general Eugen Simion, Academia Română şi Editura „Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 2009.
I-au fost traduse și publicate versurile în limba franceză, spaniolă, maghiară, engleză, germană, ucraineană, coreeană, italiană, albaneză.
A părăsit Sighetul după pensionare (anul 2016), locuind în prezent în comuna Câmpulung la Tisa (Maramureș) dar, sufletește, este mereu acasă și-n Sighet și-n tot Maramureșul.

Ion Mariș

Pe parcursul a patru zile (26 august – 29 august 2021) la Sighet s-a desfășurat a III-a ediție a Cupei/ Memorialului „Brătienii” la Șah. De la an la an numărul participanților a crescut, ajungând la această ediție la un total de 48 de competitori.

Competiția a fost inițiată de d-na Daniela Onița – Ivașcu (directorul turneului) și antrenorul Ioan Costiuc (CS SIG – MAR Sighet) fiind omologată de Federația Română de Șah și este destinată atât copiilor care iubesc șahul cât și adulților. Organizatorii ediției au fost CS SIG – MAR Sighetu Marmației având sprijinul material al Consiliului Județean Maramureș (care a alocat suma de 11000 lei pentru organizare și premii) și PNL Sighet.

În deschidere, participanții au avut parte și de o scurtă lecție de istorie și de un mesaj din partea Inspectoratului Școlar Maramueș (prin intermediul prof. Marius Voinaghi – inspector școlar pentru istorie și științe socio – umane). În program a fost inclusă si o vizită la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet.

Turneul de șah s-a desfășurat, în acest an, la Liceul Tehnologic Forestier. Copii și adulți din Sighet dar și din Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Cluj, Bistrița, Târgoviște, Marghita, București, Ploiești și chiar din Republica Moldova au participat la această ediție. La copii s-au decernat cupe și premii la 4 categorii: Sub 6 ani, Sub 8 ani, Sub 10 ani și Sub 12 ani. A existat și o categorie de jucători nelegitimați la care au participat 8 copii.
Au arbitrat Jurassa Andrei, Costiuc Ioan, Trifoi (Mih) Anca – Ileana, Salajan Mircea – Dumitru.
Festivitatea de închidere și premierea a avut loc duminică, 29 august 2021, la ora 18:00.

La adulți, cele mai multe puncte au obținut Vasile Sănduleac din Rep. Moldova, Mare Maestru Internațional, primul participant de acest nivel la Sighet, urmat de Muntean Ciprian – Sorin (ACS Napocensis Activ Cluj Napoca) și Titu Maiorescu Dorin (ACS Șah Chindia Târgoviște).

La copii au fost stabiliți câștigătorii la următoarele categorii:

Sub 6 ani:
1. Codrea Tudor – Ioan (CS SIG – MAR Sighet)
2. Muntean Cristian (CSM Satu Mare)
3. Socolan Luca – Ioan (LPS Satu Mare)

Sub 8 ani:
1. Pașca Alexandru – Daniel (ACS Tinerii Lei Baia Mare)
2. Pop Eduard – Mihai (CS Unio Satu Mare)
3. Gherman Gabriel – Vasile (LPS Satu Mare)

Sub 10 ani:
1. Covaci Miruna – Maria (ACS Tinerii Lei Baia Mare)
2. Năsui Andrei – Cătălin (ACS Tinerii Lei Baia Mare)
3. Zvenyak Johanna – Rita (LPS Satu Mare)

Sub 12 ani:
1. Jolopciuc Darius – Iustin (CS SIG – MAR Sighet)
2. Lenghel – Bologa Dragoș – George (CS SIG – MAR Sighet)
3. Gheorghe Giulia – Alexia (CS SIG – MAR Sighet)

Felicitări organizatorilor, felicitări câștigătorilor, felicitări tuturor celor implicați în Memorialul sighetean!

Salut, Sighet!

Un proiect deosebit de interesant „Complex flood-control strategy on the Upper-Tisza catchment area (DIKEINSPECT)”, finanțat prin programul HUSKROUA, ENI Cross-border Cooperation Programme 2014-2020, application ID HUSKROUA/1901/8.1/0088, coordonat de University of Miskolc – Universitatea din Miskolc (Ungaria) și având parteneri – beneficiari din toate cele patru țări din zona programului în aria frontierei estice a Uniunii Europene a demarat de la începutul lunii iunie 2021. Partenerii Universității din Miskolc sunt: Tisza Regional Water Management Directorate – Direcția regională de management a apelor Tisei (Ungaria), Berehovo Interrayon Department of Water Management – Departamentul Inter-raional Berehovo a Managementului Apelor (Ucraina), Maramures County Council – Consiliul Județean Maramureș (România), Technical University of Košice – Universitatea Tehnică din Košice (Slovacia) și Green Valley Association – Asociația Valea Verde (Sighet – România).

Apariția frecventă a evenimentelor meteo extreme și imprevizibilul efectelor negative ale schimbărilor climatice sunt provocări dificile pentru experți în managementul apelor, autorități și factorii de decizie; de diferitele părți ale frontierei e nevoie de o abordare mai coerentă a efectelor inundațiilor. Cursurile de apă nu „cunosc” frontierele, Bazinul Tisei Superioare trebuie tratat și investigat ca o unitate complexă, ceea ce înseamnă că prevenirea eficientă a inundațiilor necesită cooperare transfrontalieră, gândire comună și activități armonizate. Cu toate că inspecția digurilor și a zonelor inundabile sunt sarcini actuale ale Direcțiilor și autorităților pentru Managementul Apei, fiecare țară folosește propria metodologie dar investigațiile tradiționale utilizate la fața locului nu produc informații adecvate.
Mai mult, noua metodă de teledetecție, metodele geofizice și mecanica solului sunt disponibile și pot produce rezultate mai precise, cu o eficiență mai mare a resurselor.
Deoarece Bazinul Tisei Superioare are caracteristici transfrontaliere, activitățile de gestionare și prevenire a inundațiilor trebuie îndeplinite într-un mod comun, în ideea dezvoltării unui sistem armonizat, abordare care se bazează pe noi metode și implementează cele mai bune practici la nivel național.
Proiectul DIKEINSPECT, se concentrează pe dezvoltarea unei metodologii armonizate care poate fi implementată și utilizată în toate cele 4 țări ENI. Acesta va fi implementat cu 6 parteneri din cele 4 țări. Utilizând această metodologie, secțiunile critice de dig și zonele inundabile vor fi identificate, fiind create planuri de acțiune pentru dezvoltări și strategii ulterioare destinate factorilor de decizie. Rezultatele proiectului vor fi împărtășite/ diseminate în cadrul celor 4 întâlniri transfrontaliere, 1 forum informativ și instruirile profesionale din fiecare țară participantă, pentru a prezenta/ recomanda profesioniștilor din managementul apelor cum să folosească cele mai inovatoare tehnici și pentru a prezenta publicului importanța prevenirii inundațiilor devastatoare.

     Obiectivul principal al proiectului:

Proiectul își propune să minimizeze riscul de inundații în bazinul Tisei Superioare prin cartografiere și analiza digurilor și secțiunilor critice ale zonelor inundabile. Prin aplicarea metodologiei care va fi dezvoltată pentru a atinge acest obiectiv, profesioniștii în controlul inundațiilor vor beneficia de informații valoroase în luarea deciziilor, iar această metodă nu numai că va reduce considerabil riscul, ci crește, de asemenea posibilitate prevenirii și controlul inundațiilor. Proiectul vizează siguranța împotriva inundațiilor, care este în interesul comun al celor 4 țări vecine.
Proiectul va contribui la consolidarea unei cooperări transfrontaliere între entități maghiare, slovace, românești și ucrainene și actori/ instituții interesate de regiunea bazinului Tisa Superioară, pentru reducerea riscului de inundații, pentru a reduce riscul de efecte adverse asupra sănătății umane și a vieții, a mediului înconjurător, a patrimoniului cultural, asupra activităților economice și a infrastructurii, furnizând măsuri de protecție mai eficiente.
Activitățile principale ale Asociației Valea Verde se focalizează pe pregătirea unui raport axat pe inter-relația dintre conservarea biodiversității și gestionarea apei, incluzând zonele inundabile și digurile, pe baza situației din regiunea Tisei Superioare și a afluenților. Se vor discuta și analiza aspectele privind integritatea digurilor în zone cu biodiversitate ridicată, evidențiindu-se necesitatea unei abordări ecologice integrate, bazată pe ideile incluse în Directiva-cadru Ape a Uniunii Europene. Pentru implementarea unor măsuri bine concepute de comunicare și vizibilitate în fiecare dintre cele 4 țări, va fi creat un videoclip de 8-10 minute, prezentarea activităților proiectului, interviuri cu unele dintre persoanele implicate în proiect și un videoclip mai lung care va prezenta proiectul unitar, evidențiind inter-relația dintre conservarea biodiversității și gestionarea apei.

Echipa Asociației Valea Verde implicată în proiect a făcut deja primele descinderi în teren, extrăgând date din zonele vizate.
Proiectul are o valoare totală de 958.599,95 euro, iar Grantul (pentru toți partenerii din cele patru țări) este de 862.739,97 euro (10% fiind contribuția fiecărui partener), durata acestuia fiind de 24 de luni.

Săptămâna viitoare – în prima zi a lunii septembrie – va avea loc la Universitatea din Miskolc – Ungaria prima întâlnire transfrontalieră în cadrul proiectului DIKEINSPECT a celor șase parteneri (din cele patru țări) la care va participa și o echipă de la Asociația Valea Verde din Sighet.

Ion Mariș
(membru al Echipei de proiect)

Foto: Peter Lengyel (Manager proiect)

Duminică, 22 august 2021 va avea loc mult așteptatul Festival Interjudețean de Folclor „Hora la Prislop”, care anul acesta marchează cea de-a XLIX-a ediție.

Organizatorii acestei ediții sunt Consiliul Județean Maramureș prin Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, alături de Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, în parteneriat cu Primăria orașului Borșa.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, îi îndeamnă atât pe maramureșeni, cât și pe turiștii aflați în județ în această perioadă, să se alăture acestui eveniment cu tradiție: „Duminică, 22 august, va avea loc unul dintre cele mai frumoase festivaluri ale județului Maramureș, un eveniment care denotă dragostea și respectul nostru față de tradiția acestor locuri. Îi invit cu mare drag pe maramureșeni, dar și pe oaspeții dornici să ne descopere județul, să vină la „Hora la Prislop” pentru a se bucura de un program deosebit, care are ca scop promovarea tradițiilor, obiceiurilor, dansurilor, cântecului și portului popular.”

Astfel, duminică, 22 august, după oficierea slujbei religioase la Mănăstirea cu hramul „Schimbarea la Față” din Pasul Prislop, participanții vor asista la o spectaculoasă paradă a portului popular, urmată de o horă în care sunt invitați să se prindă toți cei prezenți.

Începând cu ora 12:30, toți ochii vor fi ațintiți asupra scenei pe care, după deschiderea oficială a festivalului vor performa ansambluri folclorice renumite din județele Maramureș și Suceava, dar și artiști consacrați precum: Gheorghe Zamfir, Cornelia și Lupu Rednic, Nicolae Furdui Iancu și Formația Crai Nou.

În cadrul evenimentului va fi organizat și un târg al meșterilor populari, unde păstrători extrem de talentați ai tradițiilor vă vor încânta cu adevărate lucrări de artă, făurite conform datinilor străbune.

Ca la orice moment de sărbătoare, participanții vor avea ocazia să deguste o varietate de produse și preparate tradiționale.

Vă așteptăm cu drag!

Comunicat CJ Maramureș

Vineri, 2 iulie 2021, pe platoul din fața Consiliului Județean Maramureș a avut loc festivitatea de premiere a șefilor de promoție – 2021 (clasa a VIII-a și clasa a XII-a), din unitățile de învățământ preuniversitar maramureșean.

Ghidați de logo-ul „Susținem excelența în educație!” un număr de 183 de elevi au fost premiați de către Consiliul Județean Maramureș, care le-a acordat diplome de excelență și premii în bani, în valoare de 545 lei pentru fiecare elev.

Și Colegiul Național „Dragoș – Vodă”, a avut nucleul eminent – șapte tineri!- de șefi de promoție: Florea Vasile Alexandru, Rareș Petrovan (clasa a VIII – a, diriginte, prof. Amalia Mihu) și Culac Daria, Lazăr Laurențiu, Lihet Cătălin, Opriș Adonis, Treista Georgiana (clasa a XII – a B, diriginte, prof. Loredana Bedeoan).

Felicitări tinerilor CNDV-iști, felicitări profesorilor, diriginților care i-au pregătit!
Succes pe mai departe, pe „culoarul” educației și-al excelenței!

Salut, Sighet!

În 9 iunie a.c., mai marii judeţului au împărţit peste 26 milioane de lei localităţilor. Fiecare sat, comună sau oraș a fost premiat sau „pedepsit”, în funcţie de orientarea politică a primarului. Dacă primarul e al PSD-ului, localitatea a primit bani puţini, dacă primarul e al PNL-ului sau face parte din partidele care au pierdut alegerile parlamentare dar, reunite, cotrocenesc destinul României, punguliţa judeţeană a fost mai darnică. Semnificativ mai darnică. Astfel a fost pedepsit electoratul că n-a votat cum trebuie.

Sighetu Marmaţiei are primar PSD, deci necorespunzător (după standardele CJMM) şi a primit 311.000 lei. Mai mulţi bani decât Sighetul au primit 48 de localităţi. Sursa de informare mi-a fost: https://ziarmm.ro/bani-de-la-cj-pentru-primariile-din-maramures-cat-a-primit-fiecare-localitate/. Toate acestea au populaţii mai mici sau chiar mult mai mici (de exemplu Băseşti în 2011 avea 1452 de locuitori, Coaş avea, tot în 2011, 1402 locuitori) decât are Sighetul, dar partidul ştie ce face. „Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră″- era un slogan în vremea maximei prietenii româno – sovietice. Acum, se pedepsesc primarii PSD, iar prin ei, localităţi unde alegerile au fost câştigate de cine nu trebuie (după gândirea partidului).

Bani mai mulţi au primit 29 de localităţi (cu primari PNL): Oraș BAIA SPRIE – 625.000 lei, Oraș CAVNIC – 545.000, BOGDAN VODĂ – 493.000 lei. BĂIUŢ – 417.000 lei, BĂSEŞTI – 433.000 lei, BISTRA – 495.000 lei , Oraș TÂRGU LĂPUŞ – 655.000 lei, Oraș TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ – 615.000 lei, Oraș VIŞEU DE SUS – 715.000 lei, BUDEŞTI – 472.000 lei, COPALNIC-MĂNĂŞTUR – 565.000 lei, COROIENI – 475.000 lei, DESEŞTI – 425.000 lei, DUMBRĂVIŢA – 525.000 lei, GIULEŞTI – 541.000 lei, GROŞI – 497.000 lei, GROŞII ŢIBLEŞULUI – 419.000 lei, LĂPUŞ – 498.000 lei, MIREŞU MARE – 509.000 lei, PETROVA – 415.000 lei, ROZAVLEA – 549.000 lei, RUSCOVA – 535.000 lei, ROZAVLEA – 549.000 lei, RUSCOVA – 535.000 lei, ŞIŞEŞTI – 515.000 lei, STRÂMTURA – 595.000 lei, VIŞEU DE JOS – 521.000 lei, ŞIŞEŞTI – 515.000 lei, STRÂMTURA – 595.000 lei.

Tot mai mulţi bani decât Sighetu Marmaţiei au primit alte 19 localităţi, cu primari PSD, USR, PMP, independenţi sau reprezentanţi ai minorităţilor maghiară şi ucraineană. Mai exact: Oraș BORŞA – 451.000 lei, Oraș ŞOMCUTA MARE – 323.000 lei, Oraș ULMENI – 505.000 lei , CĂLINEŞTI – 446.000 lei, CERNEŞTI – 435.000 lei, CICÂRLĂU – 503.000 lei, COAŞ – 347.000 lei (1402 locuitori in 2011), FĂRCAŞA – 800.000 lei, GÂRDANI – 389.000 lei LEORDINA – 415.000 lei, OCNA ŞUGATAG – 347.000 lei, POIENILE DE SUB MUNTE – 525.000 lei RONA DE SUS – 415.000 lei, RECEA – 398.000 lei, REMETEA CHIOARULUI – 353.000 lei, RONA DE SUS – 415.000 lei, SĂLSIG – 343.000 lei, SĂPÂNŢA – 507.000 lei, SARASĂU – 359.000 lei.

Bani mai puţini decât Sighetul au primit 32 de localităţi. Desigur, întâmplător (sau… nu?), 27 dintre acestea au primari PSD! Nu vreau să plictisesc cititorii cu numele localităţilor. O informare exactă oferă ziarmm.ro.

Sunt două concluzii pe care le supun atenţiei sighetenilor: 1. Finanţarea localităţilor maramureşene depinde esenţial de orientarea politică a primarilor. DE CE???; 2. Sunt 48 de localităţi care au primit mai mulţi bani decât cei daţi cu zgârcenie Sighetului. Nu cumva faptul acesta este din cauza lipsei proiectelor de dezvoltare locală? Pentru ce să dea Consiliul Judeţean bani? Nu cumva vinovaţii ar trebui căutaţi și pe la Primăria din Sighetu Marmaţiei?…

Horia Picu

Proiectul cultural-educativ „Din istoria Maramureșului”, derulat de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, continuă!

Dezbaterea va fi transmisă LIVE, pe Facebook, în data de 9 aprilie 2021. Vă așteptăm să ne fiți alături!

***

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ derulează în anul școlar 2020-2021, în parteneriat cu CONSILIUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ, proiectul cultural-educativ DIN ISTORIA MARAMUREȘULUI, sub coordonarea doamnei ISG, prof. dr. Costin-Hendea Anca-Minodora, ISGA, prof. Muntean Ioan și IS pentru istorie și științe socio-umane, prof. Voinaghi Marius.

Proiectul s-a născut din convingerea că, în Maramureş, există un valoros material istoric (documente, monumente de arhitectură, vestigii) de natură să satisfacă cerinţele unui curs opţional de istorie locală, în condiţiile în care manualele de istorie naţională nu oferă decât informaţii succinte. Mai mult, acest proiect a prins contur pornind de la două premise fundamentale. Pe de o parte, dorința profesorilor de istorie din județ de a-i stimula pe elevi să cunoască istoria locală, de a-i învăţa să preţuiască eforturile generaţiilor trecute, de a cunoaște importanţa documentelor istorice, iar pe de altă parte, de a-i implica în mod direct în realizarea de produse istorice, punând astfel accentul pe caracterul aplicativ al istoriei.

Considerăm că elevii trebuie învăţaţi să realizeze un produs istoric, să identifice, să conserve şi să valorizeze un izvor istoric, să intre în contact nemijlocit cu trecutul, inclusiv să salveze produsele istorice pe suport electronic şi să le mediatizeze.

Cercetarea de către elevi a istoriei Maramureşului, regiune cu numeroase minorităţi etnice şi confesionale, se validează dintr-o mare nevoie de educaţie interculturală pentru cunoaşterea trecutului, prezentului şi, nu în ultimul rând, a viitorului populaţiei din acest spaţiu comun care aparţine nu numai românilor şi religiei ortodoxe, ci, în egală măsură, maghiarilor, rutenilor (ucrainenilor), germanilor, evreilor etc. şi confesiunilor (greco- şi romano-catolică, reformată, mozaică etc.) împărtăşite de aceste etnii.

Cel mai important obiectiv al proiectului este punerea la dispoziția elevilor, și nu numai, a unui manual opțional de Istorie a Maramureșului, idee derivată din dorința firească de a valorifica documentele de istorie locală și de a pune în discuție sinele cultural și istoric al Maramureșului, iar aceasta înseamnă reașezarea pe noi baze conceptuale a identității locale, stabilirea reperelor ce alcătuiesc discursul identitar local, creionarea a ceea ce-l distinge de alte comunităţi locale, prezentarea modului specific maramureșean de ființare prin atitudine, fapte, religie, tradiţii, obiceiuri și valori.

Apreciem în mod deosebit susținerea financiară din partea Consiliului Județean Maramureș a lansării manualului opțional de Istoria Maramureșului, precum și a tuturor activităților gândite prin proiect (conferințe, masă rotundă, sesiune de comunicări științifice, expoziții și proiecții de film, dezbateri publice), în încercarea noastră de a valorifica și pune în lumină moștenirea trecutului, o datorie morală pe care o avem cu toții.

Echipa de proiect
Inspectoratul Școlar Județean Maramureș