V-ați întrebat (și-am fost „prietenește” întrebat) ce caracteristici, ce profil și ce atuu-uri trebuie să aibă un locuitor al unei „cetăți” (sigur, în cazul nostru este vorba despre Sighet) pentru a fi propus și a fi onorat cu titlul de „Cetățean de Onoare”. Atenție, este „doar” un titlu onorific!…

Oare cum trebuie să fie un „cetățean de onoare” în comparație cu ceilalți locuitori ai urbei?… Care sunt diferențierile semnificative ce te pot face să intri în categoria… onorabililor? Răspunsul nu-i chiar atât de complicat, în primul rând – și nu-i puțin lucru – să ai onoare. Și pentru a avea onoare trebuie să-ți onorezi concitadinii cu evadarea din „obișnuit”. Să muncești și pentru tine dar și pentru ceilalți, pentru comunitate, mai mult decât programul „agreat” în contractul de muncă. Să-ți sacrifici timpul liber nu pentru… vorbe goale ci pentru fapte concrete. Să dăruiești mai mult decât ți se cere și să nu te complaci în confortul unui grup și/ sau job fără dorințe/ ținte îndrăznețe. Să te implici în proiecte care pot aduce un plus de performanță/ vizibilitate muncii și profesiei tale dar mai ales… cetății. Să faci totul cu pasiune și să nu abdici de la idealurile în care crezi! Și nu în ultimul rând: să iubești Sighetul!

Pasiune, Modestie, Implicare, Sacrificiu, Demnitate, Credibilitate, Efort suplimentar, Muncă intensă… Onoare…. și puteți completa cum doriți profilul cetățeanului de onoare… dar rezultatul/ rezultatele trebuie să conducă la… performanță/ performanțe!
Nu oricine este dispus să se sacrifice „suplimentar” pentru ceilalți, să muncească mai mult decât „scrie” în „codul” muncii sau să-și asume neabandonarea unor principii nobile. Și, mai ales – cât de mult contează! – să-ți păstrezi… Verticalitatea!

Cei trei „Cetățeni de onoare” votați de către consilierii prezenți Joi, 29 septembrie 2022 la ședința Consiliului Local Sighet sunt (în ordine alfabetică): Petru CODREA, Zoltán CSILLIK și Eugen MIHALJEK.

Petru CODREA, a împlinit în februarie a.c. 91 de ani și, la 17 ani, fiind elev al Liceului „Dragoș – Vodă” a fost arestat împreună cu membrii și leader-ul cunoscutului „grup Vișovan”. A făcut pușcărie grea dar n-a abdicat de la niște principii pe care le-a îmbrățișat – necondiționat – împreună cu ceilalți dragoșiști, niște tineri elevi care au văzut pericolul pe care-l reprezenta „cizma roșie” ce acapara nedemocratic țara. I-a fost distrusă tinerețea și deturnat grosolan viitorul. Câți oare își pot păstra demnitatea sub amenințări, agresiune fizică, psihică și nu-și abandonează principiile în care cred și luptă?… Domnul Codrea a suferit în tăcere, a trăit discret și-a crezut în… libertate (de conștiință, de exprimare etc)!
Zoltán CSILLIK este un cunoscut profesor de sport. Dar nu un simplu profesor, este un „devorator” de sport și, cel mai important aspect, este cel care a descoperit-o și antrenat-o la începutul carierei pe binecunoscuta Monica Iagăr (săritura în înălțime – campioană națională de juniori, record național la seniori, 23 de titluri de Campioană Națională la seniori, de două ori Campioană europeană, Campioană mondială universitară, participantă de două ori la Olimpiadă – 2004 și 2008, 10 participări la Campionatele Mondiale etc.). A mai obținut rezultate excelente cu Hiriț Erica (suliță – titluri naționale, campioană balcanică, componentă a Lotului național), Trifoi Celia (atletism – campioană națională în sală și aer liber, campioană balcanică), David Patricia – Daria (pentatlon, săritura în lungine, triplusalt – campioană națională, componentă a lotului României la Festivalul Olimpic al Tineretului European) și cu mulți alți sigheteni.
Eugen MIHALJEK este un alt performer sighetean, absolvant al IEFS București (cu specializarea în tenis de câmp). Foștii lui elevi sunt jucători și antrenori de tenis apreciați în toată Europa: Michael Fudulache (Paris), Pop Emil (Londra), Marius Balea (Viena), Zsolt Molnar (Budapesta), Raluca Ghinda (Krefeld – Germania) etc. O altă jucătoare talentată, Carmen Truș, după ce a trecut pe la celebra Academie de tenis a lui Nikola Pilić din München (alături de un alt sighetean, Vlad Onița) joacă acum în SUA. A dat Lotului Național al României 8 tenismeni, echipa de fete Under 18 ani a fost vicecampioană națională (2012), echipa de băieți și fete CSS Sighet – Phoenix a activat în Divizia A de seniori și senioare. Și mai ales, fără niciun ajutor „oficial”, profesorul Mihaljek a ridicat și întreținut o minibază sportivă de tenis, de care au beneficiat atât tinerii sigheteni cât și reprezentanții segmentului… „old-boys”.

La fiecare „proaspăt” cetățean de onoare – dintre cei trei – am prezentat doar câteva dintre calitățile, rezultatele și performanțele pe care le-a atins de-a lungul timpului. Cu posibilitățile actuale de-a obține informații diverse și complete puteți să dați „search-uri” și să vă edificați asupra profilului acestor sigheteni. Cred că orice ar face și oricât ar „analiza” (mai mult sau mai puțin obiectiv) vreun suspicios, nu cred că poate argumenta cineva credibil în defavoarea celor trei „Cetățeni de Onoare”.

Le doresc sănătate celor trei Domni, iar celor doi profesori să-și mențină la cote maxime forma sportivă (chiar și după pensionare) și – de ce nu? – le doresc și alte rezultate de excepție!

Ion Mariș

Grupul Producătorilor Maramureșeni „Traista cu bunătăți” organizează Duminică 2 octombrie 2022 – Ziua Recoltei.
Manifestarea va avea loc în Parcul Central din centrul oraşului cu începere de la ora 10:00.
Vor fi expoziţii cu vânzare de fructe şi legume, vinuri, produse tradiţionale româneşti și un program artistic de la ora 15:00.

Vă aşteptăm cu drag!

Grupul Producătorilor Maramureșeni „Traista cu bunătăți”

Am publicat zilele trecute articolul „Consilerii PNL din Sighetu Marmaţiei s-au integrat perfect azi în marea deziluzie locală″. Cititorii au comentat, situându-se în cele trei posibile tabere: PSD, PNL sau a nemulţumiţilor (printre care mă număr ṣi eu) care n-au nicio treabă cu cele două partide.

E nevoie să fac acum niṣte precizări, pentru a nu (mai) lăsa loc la interpretări care ţintesc doar o parte a adevărului.

Mi-am imaginat, pe data de 16 septembrie a.c., în aṣteptarea sensibilului grup al PNL care nu suportă ca cineva din el să fie atacat (fie pe drept, fie pe nedrept – subiect pe care-l voi dezvolta mai departe), ca primarul, sau purtătorul de cuvânt, sau cineva însărcinat cu citirea materialului incriminatoriu la adresa viceprimarului Daniela Oniţa Ivaṣcu ne va citi un pomelnic întreg de nerealizări, puse toate în spatele doamnei avocat.

Nu s-a întâmplat aṣa. După trecerea a 45 de minute după ora 13, ni s-a comunicat că s-a terminat ceea ce nici n-a început.

Viceprimarul unei localităţi nu poate fi demis pe criterii subiective: nu place unora, nu le convine că se pozează mai cu oricare personalitate care trece prin urbe, că i-a propulsat pe unii în funcţii ṣi alţii n-au avut niciun avantaj în urma pozei de grup din campania electorală cu mapele alea goale de conţinut. Singurul criteriu pentru demitere trebuie să rămână faptele. Mai bine spus lipsa faptelor. Sarcinile de serviciu trecute în fiṣa postului ṣi neîndeplinite.

Pagina perpetuu incompletă de internet a Primăriei Sighet, chiar aṣa cum arată ea acum, mi-a fost de mare folos pentru a scrie cele ce urmează. Citez din sursa menţionată:

„HOTĂRÂREA NR. 4/2021 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului local al municipiului Sighetu Marmaţiei. Capitolul III. Organizarea consiliului local. Art. 11 Rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului. Secțiunea a 2-a. Viceprimarul municipiului Sighetu Marmaţiei
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută – 10 voturi -, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.
(4) Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
(6) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune.
Pentru exercitarea votului se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la alin. al prezentului articol. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local″.

Îmi pun întrebarea, citind aliniatul (2), când au avut revelaţia primarul sau/ṣi consilierii că doamna Oniţa Ivaṣcu nu-i bună de viceprimar? N-ar fi trebuit să fie cu un pas înaintea trecătorilor sigheteni (care, mergând prin Sighet, nu ṣtiu unde să se uite mai întâi, în sus, la tencuiala ṣi cărămizile căzânde, sau în jos, la denivelările din trotuare), ṣi să-ṣi dea seama că altcineva ar trebui să fie viceprimarul Sighetului ?
Când au aleas-o viceprimar, consilierii locali n-au avut nicio vină?
Realitatea este că doamna viceprimar n-a avut cum să demonstreze ce ar putea face. Nu i s-a dat această ocazie. Indiferent că ne place sau nu de persoana doamnei avocat, acesta-i adevărul! Dacă adevărul este altul, sighetenii trebuie să ṣtie!!!

Îmi pun întrebarea (citind aliniatul (4) – ṣtiind că un răspuns oficial nu voi primi – care e propunerea temeinic motivată pentru demiterea viceprimarului? Chiar dacă n-a fost ṣedinţă pe 16 septembrie, nu se putea citi lista de acuzaţii, astfel încât audienţa să rămână perplexă la auzirea listei cu fărădelegile comise ṣi dintr-o dată comunicate? Noi ṣtim doar că doamna viceprimar a fost responsabilă cu strunirea firmei care adună gunoiul ṣi cu oficierea căsătoriilor. Ce trebuia să facă având aceste două grozav(?) de mari responsabilităţi? Să-ṣi pună niṣte mănuṣi de cauciuc ṣi să participe la inutila ṣi anuala acţiune de strângere a gunoiului aruncat de unii care nu păţesc nimic pentru fapta lor ? Sau trebuia să oficieze căsătorii fără a avea toate actele care dovedesc că cei doi pot să-ṣi unească destinul?

Ce responsabilităţi a avut viceprimarul Sighetului până acum ṣi nu le-a îndeplinit? Ne spune ṣi nouă cineva, dacă are ceva de spus? Ne spune ṣi nouă cineva de ce nu s-a dezvoltat oraṣul, că doar grupul PNL din Consiliu nu deţine majoritatea. Presupunem că toţi PNL-iṣtii sunt rău intenţionaţi. Grupul BUN unde e???

„Dreptate, ochii plânṣi cer să te vadă″ – scria într-un ziar la începutul anului 1990. La Sighet, în 2022, am putea spune „Dreptate, ochii doritori de adevăr cer să te vadă″!

Reiau acum un fragment din aliniatul (6) al Hotărârii nr. 4 din 2021. „Pentru exercitarea votului se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la alin. al prezentului articol″.

Care aliniat ? Că nu se precizează !!! Scriu cu majuscule, ca să se vadă că… nu se vede! „PROCEDURA PREVĂZUTĂ LA ALIN. AL PREZENTULUI ARTICOL″.

Din moment ce se redactează astfel documentele după care funcţionează Primăria, cum se poate vota schimbarea viceprimarului? Conform cărui temei legal? După „alin. al prezentului articol″?

Pe acelaṣi site al Primăriei apare că ultima dispoziţie a primarului e din 21.08.2019, dată de Horia Scubli. Desigur că primarul actual, Vasile Moldovan, trebuie să fi dat multe dispoziţii de când este în funcţie. Ochii sighetenilor au dreptul să le citească. Unde???

Daţi actualei doamne viceprimar treburi serioase de dus la îndeplinire. De exemplu, puneţi-o responsabilă cu coordonarea Cabinetului care întocmeṣte proiecte europene pentru dezvoltarea oraṣului.

Horia Picu

P.S. Ochii triṣti ai sighetenilor aṣteaptă să citească o explicaţie a grupului de consilieri PNL pentru neprezentarea la ṣedinţa Consiliului local din 16.09.2022. I-o fi ţinut cineva de mânuţă?

16 septembrie 2022, ora 13:00. În sala mare de ṣedinţe a Primăriei Sighet câteva persoane aṣteaptă începerea ṣedinţei pentru (s-o iau mai pe ocolite puţin…) alegerea unui nou viceprimar, pentru că cel actual se pare că nu-i bun.

Credeam că s-a atins maximul de penibilitate în Consiliul local Sighetu Marmaţiei, din moment ce acelaṣi Consiliu a votat-o pe doamna Daniela Oniţa Ivaṣcu să fie mâna dreaptă a primarului Vasile Moldovan, iar acum acelaṣi Consiliu vrea s-o schimbe din funcţie.

Nu, azi s-a demonstrat că penibilul din politica sigheteană nu are limite. Dar îmbracă forma concretă a aleṣilor locali, pe care acum, vâzând ce nu s-a întâmplat azi, îmi permit să-i întreb, în numele celor care ṣi-au pus un dram de speranţă în acţiunile lor pentru binele localităţii prea mult împovărate de certuri ṣi interese mărunte.

Când v-aţi trezit, stimaţi consileri locali? Dacă ṣtiaţi că nu va face ce trebuie de făcut, de ce-aţi ales-o? Aţi făcut ceva doar ca să fie făcut? Votăm ṣi mergem repede acasă că ni s-a făcut foame sau ne-am plictisit la ṣedinţa de alegere a viceprimarului? Până când să mai suportăm noi, alegătorii întristaţi, interesele mărunte de partid ale domniilor voastre?

Cititorii îṣi aduc cu siguranţă aminte că pentru alegerea viceprimarului Sighetului s-au făcut mai multe încercări. Până la urmă, din plictiseală, din compromis politic sau mai ṣtiu eu din ce cauză a foast aleasă doamna Oniţa Ivaṣcu.

În loc de bună colaborare cu primarul, la care speram toţi pentru revigorarea cenuṣiului oraṣ ṣi creṣterea mândriei patriotice locale de a locui în el, viceprimarul în sfârṣit ales s-a ales doar cu dreptul de a oficia căsătorii ṣi de a supraveghea activitatea firmei care adună gunoiul.

Cam prea puţin… Cam prea bătaie de joc…

Vechea „prietenie″ dintre PSD ṣi PNL se manifestă ṣi la Sighetu Marmaţiei, la fel ca la Bucureṣti. Acum, preṣedintele tuturor românilor nu mai zice nimic de Pee-See-Dee, pentru că n-are încotro. Ehe… să fi avut PNL posibilitatea unei majorităţi lejere în Parlament, ce răi ṣi infami ar fi fost pesediṣtii…

Azi peneliṣtii din Consiliul local Sighetu Marmaţiei ne-au arătat solidaritatea de nezdruncinat în jurul conducătorului lor local ṣi dispreţul de neîngăduit faţă de votanţii care ṣi-au pus speranţa în prestaţiile lor.

La partidele actuale, indiferent despre care ar fi vorba, jocul de culise, grupuleţele de interese ṣi obedienţa manifestată la modul absolut josnic faţă de cei care-i pot ajuta să-ṣi vadă de propria prosperitate economică au devenit faţeta normală de manifestare pe tărâm politic. De ce-ar fi PNL-ul altcumva ?

Şi acum revin la crunta constatare de azi, 16 septembrie 2022, ora 13:45. Şedinţa Consilului local Sighetu Marmaţiei s-a încheiat fără să fi început. N-a fost cu cine. Reprezentanţii PNL nu s-au prezentat, deci organigrama Primăriei locale rămâne tot aṣa.

Să numim ziua de azi o victorie a PNL-ului local? Poate, doar că cine a câṣtigat azi prin… neprezentare sigur va pierde mâine, la vot.

Mâine, ṣi posibil pentru foarte mult timp! Fapta de azi va atârna greu pe viitor…

Horia Picu

Mergi cu trenul ṣi imediat vezi noul morman de gunoi aṣezat peste cel acoperit cu mare fast de alte ocârmuiri locale, perindate pe la administraţia suferindei urbe numită de secole Sighetu Marmaţiei.

Hârtii, cartoane, sticle de tot felul, obiecte de uz casnic, tot ce vrei ṣi nu vrei, tot ce-ti poti imagina ṣi tot ce trece dincolo de ea se pot vedea din… lentoarea trenului străvechi, rulând tacticos pe aceeaṣi cale ferată dintotdeauna nebăgată în seamă de autorităţile judeţului sau ale ţăriṣoarei. Toate au reapărut pe vechea groapă de gunoi reîncărcată a oraṣului.

Acum e liniṣte în Consiliul Local pe tema taxei de gunoi. Liniṣtea lor e, deocamdată ṣi liniṣtea noastră. Câtă vreme nu se măreṣte taxa de salubritate, tăcem cuminţi. „E bine aṣa cum e. Mai rău să nu fie…″.

Inevitabilul e ceva ce… nu poate fi evitat, deci se va întâmpla. Ce facem? Stăm ṣi ne bucurăm că azi e mai bine decât mâine ? Gunoiul Sighetului s-a tot plimbat prin alte judeţe, pe banii locuitorilor. Acum nu mai ṣtiu pe unde se duce, dar mă gândesc deja ce va fi dacă nu mai primeṣte nimeni mizeriile noastre. Şi-ar fi multe… de toate felurile…

Singura rezolvare a problemei ar fi selectarea gunoaielor pe categorii ṣi reciclarea, transformarea materialelor în obiecte necesare uzului casnic sau pentru unele sectoare ale industriei (aproape) nesemnificative din Sighetu Marmaţiei.

Sighetenii pun reciclabilele în tomberoanele (sau iglu-uri, putem să le spunem în mai multe feluri) oferite de firma care n-a găsit alt nume să-ṣi zică decât Herodot. Putea, fie vorba între noi, să găsească un nume de istoric neaoṣ românesc, dacă tot habar n-au ṣi nu contează pentru ei cum îṣi zic. Nu dau nume, nu vreau să dau idei pentru viitor, dar ideea de a schimba numele actual al firmei din Sighet n-o voi abandona niciodată când voi scrie ceva despre gunoaie.

Am găsit pe https://www.centrucolectaredeseuri.com/cautare numele unor firme care ar avea activitate în Sighetu Marmaţiei pentru colectarea selectivă a gunoaielor reciclabile sau care trebuie distruse în condiţii speciale. Pun aici lista pentru cei interesaţi și detalii aflate direct de la firmele menţionate mai jos.

BIO PAK SRL, Telefon: 0748.110.606, Categorii: Deșeuri Periculoase, Deșeuri Medicale, Deșeuri Industriale, Deșeuri Lemn, Deșeuri Construcţii.
– Nu răspunde nimeni la telefon.

Klintensiv, Telefon: 0749.550.143, Categorie: Dezinfectanți.

S.C. Pulsar Impex SRL, Telefon: 0722.353.844, Categorii: Deșeuri Electrice și Electronice, Deșeuri Acumulatori, Deșeuri Sticlă, Deșeuri Plastic, Deșeuri Feroase și Neferoase.
– Au sediul doar în Baia Mare. Sigheteni, luaţi-vă gândul…

S.C. Solivet Concept SRL, Telefon: 0727.329.708, Categorii: Ulei Alimentar Uzat, Deșeuri Petroliere, Deșeuri Apă Uzată, Deșeuri Veterinare, Deșeuri Cauciuc, Deșeuri Sncu, Deșeuri Alimente Expirate.
– Sigheteni, din nou puteţi să vă luaţi gândul. Sediul firmei nu-i în Maramureṣ. Partea „bună″ e că-i „aproape″. În judeţul Caraṣ-Severin!!! Firma se deplasează pe aici pe baza unui contract cu persoanele juridice. Persoanele fizice să se „descurce″ cum o fi…

A văzut cineva vreun anunţ că în data cutare, în locul cutare se adună uleiul alimentar uzat, sau deṣeuri SNCU (adică deṣeuri alimentare expirate), sau cauciuc(uri)? Cu sticlele de sticlă ce se face după ce se sparg, pe cale naturală, căzând de la înălţime peste cele aflate deja în aṣteptare în locul special destinat lor? Dar cartoanele ce soartă locală au? Sau… n-au ???

De multe ori eu însumi am fost forţat de prea-plinul tomberoanelor speciale să pun pe lângă. Degeaba se spune că sighetenii nu ṣtiu ce trebuie să facă ṣi aruncă gunoiul la întâmplare, pe unde s-o găsi un loc liber. Desigur, există ṣi insensibili la efortul mondial de a despovăra planeta de deṣeuri care până la urmă ne scurtează viaţa sau cel puţin ne-o urâţesc.

Îmi ṣi imaginez la toamnă o altă dezbatere furtunoasă în Consiliul Local pe tema noului preţ al gunoiului, pe tema că trebuie dus în afara atmosferei terestre (poate în afara sistemului solar, pentru că sunt destule gunoaie plutind, imponderabil, în jurul Pământului), că nimeni de pe Terra nu mai e dispus să se încarce cu gunoaiele Sighetului.

Nici noi nu mai suntem, de aceea aṣteptăm, cu bani pregătiţi pentru noua taxă de gunoi, să vină anul 2024.

Nu spun de ce! Pentru că ṣtie toată lumea!

Horia Picu

In perioada 17-19 iunie la Sighet se va desfășura RoCredit Beachvolleyball Open 2022 – o continuare a Marmația Beachvolleyball de anul trecut.

Cu sprijinul Primăriei Sighetu Marmației și al Consiliului local Sighetu Marmației, această a doua ediție a turneului de volei pe nisip va aduna pe cele două terenuri de la Gradina Morii o serie de echipe puternice din Romania, echipe care își doresc sa bifeze și prezența la acest turneu, care iată că încet-încet își face loc în calendarul competițional al Federației Române de Volei.

Vor fi prezente la fileu un număr de 12 echipe de băieți și 9 echipe de fete de la diferite cluburi din țară, cum ar fi: CSU Oradea, CSU ASE București, Westar Arad, Fan Arad, U Cluj, Provolei Arad, CSUV Timișoara și CSS – CSM Sighet.
Dintre jucători îi amintim pe Cătălin Lelea, un veteran al voleiului și multiplu campion național la volei pe plajă, Lucian Badiceanu, Valentin Hupoiu, Robert Vîrlan, iar la fete Ioana Ordean, Adina Stanciu, Roxana Haidu (sigheteanca, dar jucătoare la CSU ORADEA), Catalina Bosuioc, Andreea Maxim, Alexia Bradatan și sighetencele Alexandra „Ale” Keresztesi, Timeea Holczer, Sorana „Soso” Geng și sătmăreanca „adoptată” de sighetenii iubitori de volei, Bianca „Bibi” Culda.

Meciurile vor debuta vineri de la orele 10 și se vor încheia duminică după-amiază.
Iubitorii de volei și nu numai sunt așteptați la acest sfârșit de săptămână să urmărească un spectacol la fileu in cadrul RoCredit Beachvolleyball Sighetu Marmației 2022 Open!

Comunicat de presă – CSM Sighet

Foto: Adi Oros

Festivalul Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Am fost, ș-om fi” s-a desfășurat la Sighet și… Baia Mare (o zi). „Baza” a fost la Sighet și, deși ediția a XXIV-a a fost fixată pentru intervalul 9 – 13 iunie 2022, Festivalul a început „extra” – s-a întins pe o săptămână (dă probabil mai bine la… exterior) – chiar de luni, 06 iunie 2022. Nu-i de rău să vii cu „supliment”, are greutate, uneori. Chiar de rău a fost modul de promovare a acestui (potențial) important festival. Deși organizatorii au fost nume grele ale județului și țării (Consiliul Județean Maramureș, Inspectoratul Județean Maramureș, Ministerul Educației, Palatul Copiilor, etc.) o parte din mass media n-a fost inclusă în campania de „promovare” a acestui eveniment. De fapt nici nu a fost „produs” (așa cum se obișnuiește) un comunicat de presă, în care să apară diverse detalii organizatorice, nu au fost furnizate informații din timp cu privire la oaspeții din afara țării etc.

Am urmărit (sâmbătă, 11 iunie 2022) evoluția unor ansambluri, grupuri vocale, soliști, instrumentiști (majoritatea din România, din câteva zone folclorice importante din țară și din… București, plus oaspeți din Serbia și Ivano – Frankivsk – Ucraina) și am putut remarca frumusețea costumelor populare și calitatea programelor pe care le-au prezentat. Păcat că la un asemenea eveniment (mult redus la secțiunea internațională față de anii precedenți) publicul, „poporul”, a cam lipsit (să nu dăm vina pe vreme sau pe sărbătoarea… Rusaliilor!). Pur și simplu nu s-a știut de eveniment (am făcut un mic sondaj printre câțiva cetățeni ai orașului prezenți întâmplător în zonă și-am constatat că nu auziseră de programarea Festivalului), probabil se dorea doar să fie bifat și „ajutați” cei care aveau nevoie (vorba unui coleg din presă!) de diplome pentru viitorul dosar pentru… gradație de merit (la unii profesori).
Turiști nu prea sunt, localnicii află târziu (sau deloc) despre evenimentele programate și-n acest caz… pentru cine se fac „festivalele” (vorba unui… „specialist”!)?

Iar duminică, 12 iunie 2022, ziua premierei (deși pe afiș apare că Festivalul se încheie în 13 iunie 2022?!), Parcul Central a fost cam… pustiu. Spectatori aproape deloc, multe formații participante plecaseră deja spre casă și… s-au împărțit cu larghețe diplome. Sigur, asta nu-i rău dar, din păcate, chiar și locul I a primit un mic trofeu fără alte (firești) suveniruri din zonă. Mă gândesc mai ales la cele două formații din Serbia și Ucraina care au plecat fără un mic „cadou” suplimentar, fără mici amintiri, obiecte locale de artizanat etc. Probabil n-au ajuns banii! (Apropo, care a fost bugetul „internaționalului” de anul ăsta? Așteptăm răspuns de la C.J. Maramureș!) Și dacă tot este internațional acest festival – care ar putea fi unul de referință! – am remarcat că premierea s-a făcut – din patriotism?! – doar în limba română! Oare nu era firesc să fie și o traducere – paralelă – în engleză? Spre nedumerirea mea singura „traducere” pentru străini au fost două cuvinte, rostite oficial: Wellcome Serbia!
Cât despre prezența organizatorilor la premiere (inclusiv „sprijinitorii” locali – Consiliul Local Sighet, Primăria etc) au cam lipsit cu… nonșalanță!

Copiii, tinerii, formațiile prezente au fost toți extraordinari, s-au prezentat cu încredere și au evoluat cu pasiune și dragoste pentru folclor, merită toate felicitările locale, naționale și… internaționale!
În schimb… organizarea/ promovarea a fost în ton cu trendul actual… merge și așa!… merge oricum!…

Avem la Sighet – pe agenda anuală – câteva evenimente culturale de referință, cu o istorie suficient de consistentă, demarate cu mulți ani în urmă de oameni care-și iubeau/ iubesc profesia, evenimente care – din păcate – se degradează vizibil în zilele noastre. În loc să crească în amploare, să-și diversifice structura, să accepte/ insereze mai multă creativitate, „reperele” cultural – turistice nu sunt puse modern și unitar în valoare. Sunt de multe ori… fade, neatractive!
Cine-i de vină?… De obicei… poporul!….

Dar, vorba maramureșanului: „Am fost, ș-om si” sau… „We were and we’ll still be”!

Foto & text: Ion Mariș

PS: Scena a fost „împachetată” duminică (12 iunie 2022), Festivalul a continuat (pe hârtie = afiș) până luni (13 iunie 2022). S-a mai dus (ducă-se!) încă o ediție de… povestit!

Sighetul și-a îmbogățit azi galeria „Cetățenilor de Onoare” cu două nume importante, două personalități valoroase: Vasile Godja și Echim Vancea.
Avem două profile diferite: Vasile Godja – un performant om de afaceri și Echim Vancea – un valoros și important poet, prozator, publicist, editor.
Domnii Vasile Godja și Echim Vancea au în schimb și câteva importante puncte comune: sunt absolvenți ai Liceului „Dragoș – Vodă”, au vârste frumoase (70 de ani împliniți), se mândresc cu zeci de ani de muncă (doar în orașul nostru) și, mai ales, sunt atașați sentimental, irevocabil, de… Sighet!
După ce în decembrie 2021 li s-a acordat titlul de „Cetățean de Onoare al Maramureșului”, a venit rândul decidenților din orașul nostru să… acționeze. Consiliul Local, pornind de la o propunere liberală, și-a asumat, cu o susținere (aproape) totală (exprimată prin vot secret în ședința de joi, 28 aprilie 2022), să-i onoreze cu distincția „Cetățean de Onoare al Sighetului” pe cei doi Domni.

Câteva date sumare despre ei, puteți citi în rândurile de mai jos:

Vasile GODJA are, în „istoric”, peste 50 de ani de muncă intensă, sănătoasă, este omul faptelor și mai puțin al „vorbelor”; este sigheteanul care nu și-a părăsit orașul natal, a rămas în Sighetul pe care-l iubește și pe care și-l dorește… altfel, adaptat secolului XXI.
Vasile Godja este o personalitate „susținută” de o implicare – progresivă și progresistă – de peste jumătate de veac doar în industria mobilei românești și care continuă să… managerizeze eficient!
Este absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă”, a muncit, a studiat, a parcurs toate palierele în carieră și, în anul 1990 a pus bazele PLIMOB S.A.- cel mai mare producător de scaune din lemn din Europa, firmă care a crescut an de an. Este omul care are – azi – în mâini soarta a 1300 de oameni – angajații firmei sale – și, implicit, familiile acestora. Sigur, nu este singur, se bazează cu încredere pe colaboratorii și partenerii de afaceri (să nu uităm cel mai important nume – IKEA).
A încercat să se implice – apolitic – în bunul mers al Sighetului, fiind consilier independent în Consiliul Local Sighetu Marmației, în legislatura 2004 – 2008, renunțând ulterior și la alte „încercări” dezamăgit de ineficiența structurilor administrative locale.
PLIMOB SA este, de asemenea, principalul „alimentator” de taxe și impozite la bugetul local dar și la cel național.
Vasile Godja a fost și este un finanțator al sportului sighetean, echipa de fotbal pentru copii, având secțiuni pe mai multe categorii de vârstă, are rezultate excelente în competițiile interne.
Și, nu în ultimul rând, diverse familii, având probleme financiare sau cu anumite situații urgente de sănătate apelează la dl. Godja pentru ajutor iar acesta n-a refuzat pe nimeni niciodată, atunci când a fost cazul. N-a refuzat nici ajutorul – foarte consistent – pentru Spitalul Municipal, școli, licee, etc. din comunitatea noastră
Tot pe latura caritabilă a activității domnului Godja trebuie remarcată implicarea în activitatea rotariană, fiind fondator (2001) al Fundației Rotary Sighet (Clubul Rotary Sighet) și președinte (2003 – 2004) dar și fondator al Asociației Valea Verde (2003) – organizație cu scop ecologic și cultural.
Directorul general al societății PLIMOB SA, este perceput ca un cetățean total implicat în comunitatea locală, fiind un lider de succes și un exemplu de moralitate și corectitudine. Activitatea d-lui Vasile Godja continua!…

Echim VANCEA este poet, prozator, eseist, editor, publicist, un nume important în cultura și literatura română.
Este absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet și, foarte important, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1998.
Are un „istoric” cultural – artistic de aproape 50 de ani. A publicat versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii în ziare, reviste și antologii literare din țară și străinătate. A publicat peste 30 (treizeci) de volume de versuri.
Între 1978-1995 a fost iniţiator şi organizator al Festivalului Internaţional de Poezie Sighetul Marmaţiei (împreună cu Ioan Ardeleanu Pruncu, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja; președinte fiind cunoscutul critic literar Laurențiu Ulici) şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii (alături de scriitorul Gheorghe Pârja) Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti (1979-1995).
A debutat editorial cu volumul de versuri „Fotografie după un original pierdut” (Editura „Litera”, București, 1990; ediția a II-a, Editura „eLiteratura”, București, 2015) și… după alte și alte volume, publicate aproape an de an, recent i-a apărut „Paranteză temporară” (poezie, Editura Limes, 2021). De fapt, Echim Vancea continuă – cu sau fără „paranteză” – să scrie pentru el și pentru noi!
A coordonat câteva volume colective și a îngrijit volumul postum „Nepermisele iubiri” (Balade și poeme) al poetului de expresie ucraineană Mihai Nebeleac (RCR Editorial, București, 2018).
A fost nominalizat pentru premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1997), este inclus în culegeri și antologii de poezie și proză din țară și străinătate, în lucrări de referință: Dicţionarul Biografic al Literaturii Române de Aurel Sasu, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2006; Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. 7 «Ţ-Z», coordonator general Eugen Simion, Academia Română şi Editura „Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 2009.
I-au fost traduse și publicate versurile în limba franceză, spaniolă, maghiară, engleză, germană, ucraineană, coreeană, italiană, albaneză.
A părăsit Sighetul după pensionare (anul 2016), locuind în prezent în comuna Câmpulung la Tisa (Maramureș) dar, sufletește, este mereu acasă și-n Sighet și-n tot Maramureșul.

 Ion Mariș

În urma discuției în direct de ieri, de pe Facebook, dintre domnul Ion Mariș și subsemnatul („Sighet – există soluții pentru actuala criză?”), am reținut câteva concluzii pe care le redau succint.

– Orașul este administrat foarte prost, nefiind în stare nici măcar să-și cheltuie banii alocați (au rămas 13 milioane lei necheltuiți de anul trecut, în schimb s-a cerut mărirea taxelor locale!).

– Sighetul are cele mai proaste drumuri dintre municipiile Transilvaniei (mai mult de jumătate din străzi sunt neasfaltate), dar nimeni nu caută și nu aduce soluții, astfel ca măcar lungile artere periferice (Iapa-Grui până la capăt, la fel și Valea Ungurească, Câmpu Negru, Valea Cufundoasă, Șugău, Mocăniței, Valea Mare, Lazu Șesului ș.a.) să aibă minimalul strat de asfalt; ce să mai zicem de craterele din asfalt ori de trotuarele impracticabile (îi rog pe aleși să parcurgă, pe jos!, strada A. Mureșanu); în schimb, aducem autobuze electrice…

– Lipsa de transparență e totală, nu știm nici ce bani publici se cheltuie, nici cum anume.

– Clădirile emblematice ale urbei se prăbușesc pe trecători, inclusiv cele proprietate a municipiului: Sala „Viorel Costin”, Casa „Ioan Mihalyi de Apșa”, Cinematograful „Mara” ș.a.

– Avem cel mai scump serviciu de salubritate din România (nicăieri nu mai costă 19 lei/pers.!), dar aproape toți aleșii locali au ținut partea Herodot SRL atunci când s-ar fi putut rezilia contractul și aduce un alt operator de salubritate.

– Aparatul public este supraîncărcat: șoferi la Primărie (deși toți edilii și angajații au permis de conducere), o armată de oameni la Urbana (dar asfaltările, pietruirile, întreținerea spațiilor verzi etc., sunt făcute de alte firme), Casă de Cultură municipală („ascunsă” în cadrul Centrului Cultural) – care nu-și poate justifica deloc activitatea, 7 restauratori la Muzeul Maramureșului (însă vedem lucrări de restaurare externalizate) ș.a. Nu mai vorbește nimeni nimic despre noile organigrame promise, obligatorii, pentru a debloca și „desprăfui” aceste instituții.

– Sighetul, cu un buget de 223 mil. lei, cheltuie 5,3 mil. pe Muzeu și Centru Cultural, în timp ce Baia Mare, cu un buget de 730 mil., cheltuie pe cultură 5,5 mil. lei. Da, ei nu au nici un fel de Centru Cultural, dar în schimb fac cultură!

– Festivalurile de Datini de Iarnă și de Poezie au ajuns o bătaie de joc, o simplă justificare a activității unora, fără anvergură, cheltuind doar bani publici fără a aduce nici notorietate, nici turiști.

– În ultimii 30 de ani, am identificat doar 5 (cinci) realizări majore sighetene:
A. învățământ – aducerea Extensiei UBB (datorită lui N. Hodor și cu susținerea lui A. Marga);
B. cultură/ notorietate – deschiderea Memorialului Victimelor Comunismului (datorat lui A. Blandiana și R. Rusan; dacă clădirea ar fi fost administrată de către muzeul din Sighet, azi probabil era o ruină în care ar fi plouat prin acoperiș și ni s-ar fi prezentat 3 plăci cu nume); acesta aduce 160 mii de turiști pe an, cu care nu știm ce să facem (doar 60 mii dintre ei mai ajung la Muzeul Maramureșului și sub 10% rămân să doarmă în oraș).
C. infrastructură: deschiderea Podului Istoric, așa prăpădit cum e el (datorat lui E. Godja, I. Bledea și Gh. M. Bârlea), care ne deschide spre nord, aduce certe beneficii economice etc.
D. calitatea vieții: aducțiunea gazului metan (datorată lui E. și P. Godja, I. Bledea și Gh. M. Bârlea); și acum, după 15 ani, suntem singura localitate din Maramureșul istoric racordată.
E. dezvoltare economică: societățile Plimob (înființată de V. Godja) și Aviva (N. Boaz), care oferă aprox. 3300 locuri de muncă.

Aleșii actuali au demonstrat ce pot.

Pentru a scoate Sighetul din criză, trebuie implicați oameni noi și exercitată continuu presiune pe aleși de către mediul de afaceri, societatea civilă și, mai ales, de către voi, cetățenii.

Indignați-vă!… Mergeți la ședințele de consiliu, opriți-i pe stradă, interpelați-i pe social media, scrieți-le, sunați-i și spuneți-le, cereți-le, presați-i să facă treabă, să cheltuie transparent și eficient bugetul, să muncească pentru comunitate!

Doar prin implicarea voastră se poate schimba ceva!

Înregistratea evenimentului de pe Facebook o puteți urmări aici.

Teofil Ivanciuc

Foto: Ion Mariș

Luni, 31 ianuarie, s-a încheiat prima lună a noului an 2022 – și pe „baricadele” administrației publice sighetene – cu o ședință a Consiliului Local Sighet care a avut pe ordinea de zi 10 (zece) proiecte de hotărâri. Lucrul cel mai important este că începând de luni, Consiliul Local „joacă” în formulă completă, dna dr. Alina Vida a fost validată să-și ocupe locul în cadrul autorității deliberative a orașului nostru (face parte din grupul PSD, înlocuindu-l pe dr. Vasile Ștefanca cel care a demisionat anul trecut).  Mult succes doamnei doctor în politica „insulară”!

Din păcate, debutul anului 2022 este marcat și de amplificarea tensiunii dintre UE – NATO și Rusia, generată de un potențial război (nedorit și nejustificat!) în Ucraina vecină și, implicit, un potențial conflict imprevizibil la poarta de Est a Europei. Noi suntem foarte vulnerabili, nu neapărat pentru postura de „grăniceri” europeni cât mai ales din cauza situației socio – economice a orașului nostru (printre altele, avem cei mai mulți asistați social din județ!). Sunt semne că anul 2022 va fi un alt an de criză, un alt an pierdut pentru mult așteptata revigorare a Sighetului.
Și totuși, un „detaliu” bugetar din cadrul ședinței, ne sugerează că nu ne merge deloc rău! Sighetul a încheiat anul 2021 cu un excedent de 13.417.310,28 lei. Bravo, veți spune, „autoritatea” a făcut economii (o fi redus numărul șefilor în instituțiile subordonate?!), semne bune în debirocratizarea și digitalizarea administrației publice! Ei, nu-i chiar așa, nu vă grăbiți! De fapt nu s-au implementat (Doamne, ce cuvânt frumos!) proiectele de investiții din anul precedent și a rezultat excedentul. Dar cauzele obiective și/ sau subiective există, să nu judecăm greșit și nu le discut în acest articol!

Dacă tot am vorbit despre principalii actori ai lumii (UE, SUA, Rusia, probabil ordinea este alta) să nu uităm de o altă super-putere ce-și arogă un loc pe podium (chiar primul loc).
Ei bine, 01 februarie 2022, a fost și debutul Anului Nou Chinezesc, am intrat în anul Tigrului de Apă, anul în care (atenție!) jumătățile de măsură sunt excluse, va fi… totul sau nimic! Păi da, Tigrul (după spusele zodiacului) este caracterizat prin curaj, impulsivitate, inteligență și… risipă. Ați reținut cumva că anul 2022 poate fi unul al risipei?! Nu, n-aș crede!… din ce am văzut și auzit la ședința CL care – după cum v-ați dat seama – a prefațat, a fost un preambul la Anul Tigrului de Apă. (Haideți să clarific afirmația mea: glumesc, desigur! Risipa poate continua – din păcate – la Sighet!).
De ce am făcut trimitere și la zodiacul chinezesc? Simplu, pentru că – se pare – chinezii sunt un exemplu de „best practices”, modul lor de organizare statală (un fel de capitalism „controlat” pe baze marxiste) are influență – vrem nu vrem! – în întreaga lume. Mai ales la Sighet, sigur, sunt șanse ca Tigrul de Apă (apă avem destulă în jurul Sighetului!) să se plimbe pe coridoarele și „subteranele” administrației publice locale. Dar nu vă speriați, zodiacul chinezesc mai spune: Tigrul este risipitor DAR anul tigrului este unul al „schimbărilor masive, al introducerii ideilor noi și îndrăznețe, mai ales ale acelora foarte controversate”. Poate ne inspiră, zodiacal, China!… Hmm, aici nu comentez!…

Revenind în apele noastre, multe controverse s-au ivit în ședința de luni, din cele 10 (zece) proiecte de pe ordinea de zi au fost respinse 4 (patru), două fiind respinse din cauza unor aspecte strict tehnice (cadastrale) iar la celelalte două (vizând concursul pentru manager la Muzeul Maramureșean respectiv la Centrul Cultural) solicitându-se completări/ clarificări pentru a elimina orice suspiciune de… netransparență. S-au aruncat și vorbe mai puțin elegante, s-au făcut acuzații și de formă și de fond (organigramice – nu căutați cuvântul în DEX, nu există!), cert este că disputa dintre Primar și Consiliul Local Sighet continuă, fără să observ că s-ar dori „schimbări masive” (în bine, evident), așa cum își doresc sighetenii, toți sighetenii. Avea dreptate un domn consilier, cele două instiuții care-și caută managerul ideal sunt cam… prăfuite! Păi, în acest caz, organizarea concursului pentru postul de manager ar trebui să conțină toate detaliile logice și procedurale pentru… desprăfuirea instituțiilor respective. Apropo, oare de ce nu are Baia Mare (capitala județului nostru) Centru Cultural?…
Dacă se dorește pe bune antamarea (Doamne, ce neutru sună!) concursului și nu re_mix-uri politice atunci trebuie să colaboreze – sincer, corect – autoritățile administrației publice locale (deliberative și executive) și nu să se „disemineze” atribute/ concluzii pripite.
Sighetul nu arată deloc bine (ca să nu spun că arată rău!), lipsesc proiectele majore, structurale, acestea trebuie să fie prioritățile și NU numărul și (eventual) culoarea unor șefi (vremelnici) de instituții de… cultură.

Un mare savant, un om de geniu – Albert Einstein – a spus/ scris, cu muuult timp în urmă, niște „cuvinte memorabile”: „Încrederea prostească în autoritate este cel mai mare dușman al adevărului” (A. Einstein către Jost Winteler, 08 iulie 1901, Cuvinte memorabile, Ed. Humanitas, 2008).
Nota bene: Autoritatea (lumească) nu este… Dumnezeu!… Autoritatea poate greși și/ sau poate face lucruri excelente! Depinde ce fel de „tigru” sălășluiește în logica… autorității!

Ion Mariș

PS: Iar eu, în naivitatea mea, am anunțat public, la ședința de luni a CL (și nu mă dezic!) că voi „aplica” (dacă totuși se dorește „urgent” un manager acolo, deși eu zic că nu-i cazul până nu se face o nouă organigramă aprobată de CL) pentru postul acesta mult râvnit (la Centrul Cultural Sighet, mă refer). Unii prieteni mi-au spus că mi-e asigurat din start cel mult locul… II (doi), da’ eu zic că și o medalie de argint sau bronz – la Sighet – spune multe! 🙂