Armonie, muzică (adecvată), discursuri concise, deh, au fost -15 grade Celsius la Sighet!… la ora 11:00 fix a simbolicei zile de 24 ianuarie 2022. Spectatorii – puțini dar buni patrioți! – au reușit să reziste aproape 30 de minute la primul punct din programul propus de Centrul Cultural Sighet!

Pe Pietonală am suportat eroic gradele în minus (din păcate!) și am marcat cu stoicism Mica Unire. Ne-au încălzit, chiar la propriu, vocile grupurilor folclorice (Școala de Artă și Ansamblul Mara) de la Centrul Cultural și în special interpretările înflăcărate ale Ilenei Matus și Ghiță Ștețca.

Hora Unirii de la final a mai dezghețat (cu cel puțin un grad) atmosfera și ne-a convins că… unde-i unul nu-i putere!

Cred că dacă ar fi fost mai mulți consilieri locali prezenți la eveniment (am văzut consilieri doar de la PSD și PNL) ar fi crescut și mai mult „gradele” de pe Pietonală!

Fără multă vorbărie (în ton cu „minusurile” din țară) vă propun să ne bucurăm de frumoasele voci care ne-au dezghețat ziua la aniversarea Micii Uniri!

Sper, îmi doresc să văd că (re)începem cu pași mici să ne (re)unim gândurile și faptele bune (pentru comunitate)!

Foto & video & text: Ion Mariș

Azi, 14 decembrie 2021 (în jurul orei 12:40), am trecut întâmplător prin zona centrală a minunatului nostru oraș și, atenția mi-a fost atrasă de un mic grup care se ocupa de securizarea unei porțiuni de la intrarea în clădirea unde se află Cinematograful „Mara” (fosta clădire „Reduta”). Acolo se afla viceprimarul municipiului d-na Daniela Onița – Ivașcu și reprezentanți ai Poliției Locale, care fuseseră avertizați cu puțin timp înainte că, în loc să cadă zăpada în municipiul nostru, cădeau băcăți de tencuială din tavanul clădirii (de patrimoniu), de la intrarea în cinematograful Mara.

Partea bună este că n-a căzut tencuiala în capul nimănui (deocamdată) și, mai ales că sighetenii au alte preocupări și sunt atenți la filmul… vieții.  Dacă facem un tur (neghidat) al orașului vom observa – fără surprindere – că Sighetul se află într-o perfectă stare de conservare: clădirile sunt încă la locul lor. De mâine voi încerca să evit centrul, poate că (uneori) este mai sigur  de circulat pe străzile laterale.

Cred că după Sărbători voi suna la „Ambulanța pentru Monumente” poate vor găsi fonduri să ne ajute și să (ne) mai tragă o „feșteală” (peste monumente, nu peste noi!).

Ion Mariș

De Ziua Națională a României, Sighetul invită copiii și juniorii, legitimați sau nelegitimați, la…. ȘAH,  Doritorii să „exerseze” sportul minții chiar de 01 Decembrie, pentru a dovedi că țara dispune de suficientă inteligență, sunt așteptați cu încredere!

Competiția se va deschide oficial la ora 10:00 cu o lecție „blitz” de istorie susținută de prof. Gheorghe Todincă.

Locul de desfășurare al „Cupei 1 Decembrie” este Liceul Tehnologic Forestier Sighet (str. Dragoș – Vodă, nr. 43), organizatori fiind primarul Vasile Moldovan, Consiliul Local Sighet și Clubul Sportiv Municipal Sighet.

Antrenorul – arbitru Ioan Costiuc se va ocupa de bunul mers al „Cupei” și de asigurarea condițiilor de joc.

Baftă participanților!
La mulți ani, România și la cât mai multe… Cupe!!!!

Salut, Sighet!

Două săptămâni s-au scurs între conferința de presă a primarului Sighetului – av. Vasile Moldovan și cea a viceprimarului orașului nostru, av. Daniela Onița – Ivașcu. Am participat la ambele conferințe (fiecare a durat aprox. două ore – ca noroc că unii dintre noi dispun de timp berechet!) și am ascultat cu mare atenție rapoartele de activitate prezentate. Evident că presa sigheteană – restrânsă cum este la ora actuală – a fost prezentă, conștiincioasă și a „cerut” diverse informații punctuale dar nu s-a avântat (probabil din motive comunitare) în… profunzimi investigaționale. Cel puțin noi suntem…. pașnici! :))

A trecut un an din viața noastră și din viața tăcută a orașului, am participat la multe ședințe ale Consiliului Local și am audiat (făcând abstracție de nu foarte puținele derapaje) dezbateri foarte înfocate, aparent pe viață și pe moarte uneori; am asistat la lupte ideologice și nu numai, acuze și… scuze iar acum, la rapoartele ce-au analizat anul scurs din mandat, am constatat că s-au realizat chiar foarte multe lucruri (bune, evident) și că a fost „în principiu” un an bun. Puținele nerealizări țin de cauze „externe”!

Domnul primar a avut un raport generos pe care l-a primit și presa (peste 60 de pagini) iar doamna viceprimar a avut de asemenea un bogat conținut scris al activității și, ascultându-i, am avut impresia că totul a funcționat până acum – din punctul fiecăruia de vedere – acceptabil. Suntem oare pe… drumuri bune? (Nota bene: s-au asfaltat frumos străzile Rodnei și Avram Iancu, păcat că nu sunt mai multe!… deh, bugetul).

Revenind la conferințe și făcând abstracție de relația (încă) tensionată primar – viceprimar (pe care am perceput-o mai voalat și în prezentări) se pare că în rest totul a decurs rezonabil și toate partidele – mici și mari – sunt mulțumite. Ascultându-l – separat – pe fiecare edil ne vine să credem că orașul nostru chiar „rezistă” bine. În schimb sighetenii, cetățenii „ordinari”, au o cu totul altă părere, sunt chiar dezamăgiți, așa cum am intuit eu din discuțiile informale cu unii dintre aceștia.

Așa cum am reținut dintr-un expozeu, din 134 proiecte de hotărâri înainte spre discuții și vot în CL, doar 10 (zece) au fost respinse. Asta înseamnă că lucrurile au mers bine pe toate palierele adminstrației locale iar noi – cetățenii – suntem…. mulțumiți. Exagerez evident și, se pare că au fost destule derapaje pe care nu vreau eu să le analizez acum, pentru a nu părea prea… subiectiv. Nu sunt pentru proferarea de jigniri, accept ca argumente cifrele și lucrurile concrete, nu discursurile și apelul la ideologii de aceea am decis – și mă bucur că am primit răspuns afirmativ – să pregătesc un interviu, compus dintr-un set de 15 – 16 întrebări, pe care-l voi transmite Primarului și Viceprimarului și – după primirea răspunsurilor – le vom publica succesiv pe site-ul nostru, pentru edificarea dumneavoastră, cititorii noștri.
Așadar, întrebările vor fi identice și după primirea răspunsurilor concrete – la o dată stabilită de comun acord – în câteva zile le veți cunoaște și dumneavoastră. Prin urmare, veți putea citi interviurile „paralele” și veți putea trage concluziile adecvate, fără să fie trecute prin „filtrul” jurnalistului. Cred că este mai bine să vedem răspunsurile – negru pe alb – și să le putem compara, fără parti-pris-uri, având instrumente adecvate de analiză.

Să avem un pic de răbdare și să așteptăm răspunsurile din cele două zone „fierbinți” pentru a încerca să previzionăm cum se vor derula următorii trei ani din mandatul edililor noștri.

S-auzim numai de bine!

Ion Mariș

Azi, 30 septembrie 2021, va avea loc ședința lunară a Consiliului Local Sighet. Deși nu întotdeauna ni se dezvăluie imaginea foarte „plăcută” a orgoliilor ce domnesc în CL Sighet, participarea la o ședință este mai mult decât o experiență publică, este – uneori – o repriză de divertisment. Azi o să particip pentru a mă convinge de bunele intenții ale consilierilor locali vizavi de bugetarea participativă. Suma, relativ mică, care a fost repartizată din bugetul municipiului competiției proiectelor ONG-urilor (Atenție: pentru cei care nu știu ce înseamnă ONG-urile, acestea sunt organizații apolitice, fără scop lucrativ!) așteaptă cuminte să fie uitată că, de, nu merită atâta agitație „băgăreții” ăștia… nealiniați.

Ce s-a întâmplat până acum? Blocaj instituțional! Au fost „anulate” toate deadline-urile pentru alocare, s-au consumat energiile în discuții sterile, total nepragmatice și, total previzibil, intrăm în ultimul trimestru al anului de grație 2021 fără nimic clar; cine știe poate suma va fi redirecționată… altora.

Să vedem ce se va întâmpla azi (pe această direcție)! Se vor da bani mulți pe o platformă/ aplicație pentru „evaluarea” on-line (nerelevantă!!) a proiectelor depuse de ONG-uri sau se va găsi soluția (de avarie) pentru accelerarea alocării banilor.
Am fost informat că există o propunerea pentru ca evaluarea să fie făcută de către comisia special numită pentru buna distribuire a banilor alocați. Cred că este o soluție mult mai corectă decât a lăsa votul la mâna „prietenilor” asociațiilor. Votul electronic pe platformă înseamnă loterie, votul prin intermediul comisiei – poate! – va conferi o mult mai corectă evaluare, în concordanță cu nivelul inteligenței (tehnice) și percepției comunitare a membrilor comisiei.

Oricum, nu se mai poate prelungi la nesfârșit (ne)alocarea bugetului „participativ”, este cazul să se mai țină și de cuvânt/ timing cei care ne conduc. Altfel, vom avea ocazia să observăm că nici de implementarea unui buget minimalist (cam cât o motocicletă cu… ataș) nu se prea țin aleșii, ca să nu mai vorbim despre idei creative, așteptări revoluționare din partea celor care au ajuns, mai mult sau mai puțin întâmplător, în Consiliul Local Sighet.

Ion Mariș

Ce preferințe au sighetenii? Este întrebarea pe care și-a pus-o Comisia pentru activități științifice, învățământ, cultură, sănătate, protecție socială, sportivă, de agrement, tineret și femei din cadrul Consiliului Local al municipiului Sighetu Marmației și de aici s-a ivit necesitatea realizării unui sondaj de opinie în rândul populației locale.

Tinerii voluntari de la Serviciul de Ajutor Maltez, sucursala Sighet, au avut același imbold și, în perioada 2-4 iunie a.c., au cutreierat străzile, au stat de vorbă cu zeci de persoane de toate vârstele. Iată concluziile lor.
La întrebarea Ce fel de activități propuneți să aibă loc în orașul nostru? pe primul loc în preferințele sighetenilor s-a aflat promovarea oamenilor de cultură și a antreprenorilor locali. Sighetenii își doresc mai multe activități culturale, sportive și caritabile, festivaluri cu artiști consacrați, concursuri/ concerte de promovare a artiștilor tineri. De asemenea, se așteaptă la o mai bună diseminare a informațiilor cu privire la aceste activități.
Respondenții au considerat că tinerii, și nu numai, au nevoie de amenajarea unor locuri de agrement precum piscine, patinoare, piste pentru biciclete, parcuri pentru copii, zonă de promenadă, skate parc, alocarea unei săli sau a unui teren în aer liber pentru jocuri diverse, o sală de expoziții, zonă pentru canotaj.
Întrebați ce propuneri au pentru a îmbunătăți imaginea orașului, sighetenii, dar și turiștii aflați în zonă au estimat ca fiind primordială realizarea infrastructurii orașului, a clădirilor de patrimoniu, cu respectarea planurilor arhitecturale, a parcărilor, apoi amenajarea spațiilor publice (parcul dendrologic, fântâna arteziană din centru) și a spațiilor libere din parcul central pentru producătorii locali. Printre priorități s-a aflat și îmbunătățirea calității turismului local. Unii au considerat necesară existența toaletelor publice.

Să recunoaștem, pandemia a avut și ea o parte de vină în anularea evenimentelor culturale, artistice sau sportive, dar unele, precum reprezentațiile de teatru ale Centrului Cultural, încetaseră cu ceva timp înainte din lipsa unui spațiu adecvat.

Faptul că unele dintre dorințele sighetenilor au fost împlinite, ca să amintim doar de succesul târgului producătorilor locali, includerea în circuitul spațiilor destinate activităților artistice a „Casei Pălărierului” sau reușita ediției a IX-a a Festivalului Național „Floare de Colț” care, într-o formă inedită, a avut și o secțiune de concurs, nu poate decât să ne bucure. Așteptăm ca și celelalte să figureze în agenda comisiei și să fie implementate cu succes, iar cele deja existente să îmbrace o haină nouă, atractivă pentru localnici și pentru vizitatori. În definitiv, propunerile sighetenilor sunt cât se poate de firești pentru un oraș de talia capitalei Maramureșului istoric și, dacă e să credem vorba unui consilier local, pentru cultură se găsesc mereu bani!

Luminița Colopelnic

De ce delăsare? Pentru că de asta suferim toţi locuitorii multisecularei urbe. Pentru că vorba românească „lasă-mă să te las″ are un corolar: <<dacă mă laşi în pace, te las şi eu>>.

Bugetarea participativă s-a transformat, sub ochii noştri închişi, în delăsare participativă. Consiliul local trebuie privit ca un organism întreg. Când se ia o hotărâre bună, pentru mine întregul Consiliu merită aprecieri. Când decizia are evidente strâmbăciuni, întregul Consiliu local trebuie arătat cu degetul.

Am aşteptat cu interes propunerile sighetenilor pentru proiectele propuse la „Bugetare participativă″. Pe https://sighet.decid.ro/regulament/ scrie aşa: „ANEXA NR. 1 Regulamentul privind modul de desfăşurare a proiectului cu titlul „Bugetare participativă în Municipiul Sighetu Marmaţiei
Art. 14 Calendarul campaniei se hotărâşte de către aparatul executiv al Primăriei Sighetu Marmaţiei şi cuprinde: 1. b) perioada în care Comisia de evaluare a proiectelor analizează proiectele şi solicită, dacă consideră necesar, clarificări în vederea validării proiectelor, care nu poate depăşi data de 31 iulie. 2.c) data publicării/afişării listei provizorii a proiectelor eligibile şi a listei proiectelor respinse, care nu poate depăşi data de 31 iulie″.

Ba poate! 5 august 2021. Niciun cuvânt despre proiectele depuse pe site-ul mai sus menţionat. Să mă mir? Să ne mirăm? Probabil că, dimpotrivă, dacă pe 31 iulie a.c. am fi văzut măcar titlurile proiectelor – pentru că sigheteanul îşi iubeşte oraşul şi-i dorește mai mult decât binele! – normalitatea desfăşurării unor etape la care am fost chemaţi să participăm ne-ar fi mirat.

Da, sunt mai multe mandate ale administraţiei locale de când anormalitatea a devenit ceva obişnuit, iar firescul unor lucruri (reabilitarea unor străzi, de exemplu) a devenit eveniment demn de consemnat pe toate căile mijloacelor moderne de comunicare.

Nu pot tăcea şi să nu întreb, dacă tot am deschis discuţia despre străzi reabilitate, de ce strada Rodnei a fost transformată în străduţa Rodnei, având în vedere noua ei îngustime. Desigur, ştiu că-i proiectată să fie cu sens unic. Dar tot nu pot pricepe de ce trebuia trotuar pe partea cu cimitirul, de ce străduţa are atâtea borduri, de ce trotuarul de la cimitir spre gară e atât de lat? Câţi oameni circulă pe-acolo? Locuri de parcare? Nici vorbă! Borduri, doamnelor şi domnilor. Borduri, borduri. Pe unde vrei şi pe unde nu vrei.

Ştie cineva să-mi spună când va fi gata reconstrucţia noului site al Primăriei Sighetu Marmaţiei? În continuare, pe pagina de internet a Primăriei scrie: „Acest site este în curs de reconstrucție (martie – iunie 2021). Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de utilizarea site-ului. 16.04.2021”.

Ştie cineva de ce renumita stradă pietonală arată, în linii mari, ca înainte de marea „curăţare″ ? (Adică udare cu furtunul. Ploaia îmi pare a fi mult mai eficientă…)

Aleşii noştri se află azi în postura de consilieri locali pentru că sistemul electoral are mari deficienţe. Alegătorul e pus să aleagă din ce vede pe buletinul de vot. Dacă de pe lista partidului XYZ votantul ştie un gospodar valabil care-i pe locul 4, e nevoit să voteze toată lista partidului, chiar dacă pentru votant ocupanţii primelor trei locuri nu merită altceva decât dispreţ.

Tăcerea noastră înseamnă delăsare participativă. Iar pentru ei (ştiţi dvs. la cine mă refer…) aceeaşi tăcere e stimulentul necesar să continue să nu facă nimic.
Pe banii noştri!!!

Horia Picu

Mai mult sau mai puțin vizibilă, în data de 20 iulie 2021, ora 24:00, s-a încheiat perioada de depunere a proiectelor pentru „bugetarea participativă” asumată – unanim – și la Sighet. Inițiativa alocăriii sumei de 200.000 lei a fost aplaudată de toate partidele, toți reprezentanții administrației publice, primar, viceprimar, cu „mic” cu „mare”, au zâmbit cu subînțelesuri sectorului neguvernamental! Totul părea sustenabil, în grafic, până la ședința Consiliului Local Sighet, din data de 28 iulie 2021, când trebuia să fim părtașii unui succes, de fapt trebuia să ni se comunice bifarea implementării unei hotărâri anterioare a Consiliului Local, care stabilise niște pași preciși, o agendă, agreată de toți cei cu rol de decizie în bunul mers al Sighetului. Surpriză! La ședința CL de săptămâna trecută am auzit doar acuzații și s-au practicat contrele neamicale. Nu înțeleg (nu doar eu, dar nici alți sigheteni), până când va continua „colaborarea” dintre primar și viceprimar pe aceleași coordonate?…

Am aflat la ședința CL că au fost depuse 11 proiecte, un număr chiar mare ținând cont de neîncrederea ONG-urilor vizavi de „parteneriatul” cu administrația publică. La nedumeririle noastre și la întrebarea precisă dacă se vor derula pașii următori ai procedurii, am primit răspunsuri… absurd – evazive. Prima observație fără echivoc: calendarul depunerii proiectelor trebuia respectat și, făcând abstracție de pseudo-oficializarea aplicației/ platformei utilizate pentru depunerea proiectelor, lucrul acesta s-a întâmplat. Repet: 11 ONG-uri au depus proiecte, fără ca Primăria să anunțe – oficial – că platforma este „nelegală” sau prea…. gratuită! Concluzia noastră: depunerea proiectelor a fost validă! Cum spuneam, am plecat totuși nelămuriți de la ședința de consiliu (unde s-au vehiculat mai mult acuze!) fără să primim răspunsuri…. oficiale.

Pentru a finaliza la termen procedura (deadline – 31 iulie 2021), în următoarea zi, ultima zi de „lucru” (Vineri, 30 iulie 2021) trebuia să-și facă datoria Comisia de evaluare (formată din consilieri locali și reprezentanți ai compartimentelor de specialitate din cadrul Primăriei Sighet), care avea menirea să se pronunțe asupra îndepliniriii criteriilor de eligibilitate ale proiectelor, conform regulamentului adoptat pentru bugetarea participativă. În 31 iulie 2021 TREBUIAU afișate proiectele validate, care urmau să acceadă în runda finală – votul sighetenilor. Ce s-a întâmplat în 30 iulie 2021 la întrunirea Comisiei? Nimic! Proiectele – conform informațiilor primite – n-au fost „livrate” din „cutia de valori” a deținătorului principal, iar Comisia n-a avut ce analiza. De ce?… Sunt convins că nu vom primi un răspuns „politically correct”. Poate la următoarele alegeri?!…

Azi, 03 august n-am văzut/ primit nicio informație, proiectele eligibile după etapa depunerii n-au fost publicate (conform agendei). Oare nu se mai ține cont de niște deadline-uri stabilite prin Hotărârea Consiliului Local? Oare nu mai contează așteptările ONG-iștilor? Oare în Sighet nu se poate trece peste nepăsarea… funcțională? Prin această situație Primăria, Consiliul Local Sighet și-au ocupat poziția de… neeligibilitate în respectarea unor decizii obligatorii, impuse de propriile instituții. 11 ONG-uri au avut încredere în administrația sigheteană, au depus proiecte, n-au fost împiedicate/ avertizate să n-o facă și s-au ales cu o tăcere…. absurdă (ca să nu zic… neprofesionistă!).

Oare și pe această direcție administrația locală/ primăria va bifa un… fiasco? Încă mai este (nu foarte mult) timp pentru așezarea lucrurilor/ procedurilor pe un drum normal, încă se mai pot face ajustări conciliabile din mers pentru ca societatea civilă să nu se „îndepărteze” definitiv de aleșii noștri iar proiectele depuse să nu intre în categoria… munca în zadar (ca la… stat!).

Se mai pot întâmpla minuni pe canicula asta neofertantă?… Clar, nu! În schimb, ONG – urile, în percepția unora, au timp pentru a aștepta vremuri mai… răcoroase!…

Foto & text: Ion Mariș

Marți, 27 iulie 2021 ora 12:00 a avut loc în Sala Transist a Primăriei Sighetu Marmației „conferința de presă” despre lansarea proiectulu ,,Cercetarea și păstrarea moștenirii culturale evreiești în zona de frontieră”- JCulture, finanțat prin ENI Cross-border Cooperation Programme 2014-2020 HUSKROUA.

La prezentarea proiectului, făcută de Alina Marincean, muzeograf la Muzeul Maramureșului Sighet, a participat Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighet, David Lieberman, președintele Comunității Evreiești din Sighet, Mirela Barz, managerul Muzeului Maramureșean, Peninah Zilberman, președinta Fundației Tarbut, reprezentanții presei locale, membrii ai comunității evreiești locale, invitați din Elveția, angajați ai Muzeului etc.

Prezentarea proiectului a surprins câteva informații generale. Am aflat astfel că obiectivul general al proiectului, care se va desfăşura pe o perioadă de 12 de luni, îl reprezintă creșterea competitivității în zona de frontieră a Uniunii Europene în apropierea orașelor Ivano-Frankivsk și Sighetu Marmației, pe principiile cooperării și bunei vecinătăți prin identificarea capitalizării comune a turismului, păstrării și promovării moștenirii culturale evreiești ca parte importantă din istoria locală, adică – în termeni specifici – obiectivul tematic al programului de finanțare fiind păstrarea și promovarea patrimoniului cultural local.

Rolul activităților proiectului este de-a crește gradul de conștientizare a locuitorilor, vizitatorilor și turiștilor cu privire la patrimoniul multicultural din zonă și a toleranței reciproce prin descoperirea, conservarea și promovarea patrimoniului evreiesc ca parte semnificativă a istoriei locale.

În cadrul proiectului două noi produse turistice – Casa Memorială Elie Wiesel – Muzeul culturii evreiești din Maramureș și Sinagoga din Ivano-Frankivsk vor fi renovate și îmbunătățite prin utilizarea tehnologiilor moderne. Promovarea culturii comune tangibile și intangibile, a patrimoniului prin crearea de festivaluri transfrontaliere, workshop-uri, schimburi de tururi, vizite locale etc, vor contribui la creșterea semnificativă a numărului de turiști care vizitează regiunea transfrontalieră.

Se dorește ca întreaga comunitatea transfrontalieră (autorități locale, instituții, ONG-uri care activează în domeniul culturiiși minorităților, minoritate evreiască, massmedia, agenți economici în domeniul ospitalității etc) să beneficieze de pe urma creării unui obiectiv turistic modern, atractiv și a unei oferte turistice îmbogățite printr-un tur evreiesc al orașului Sighetu Marmației și Ivano-Frankivsk semnalizat prin panouri stradale și printr-o aplicație online.

Suma totală investită este de 287,745.20 Euro din care grantul (contribuția europeană) este de 258,970.67 Euro.

Liderul de proiect este Departamentul de Investiții, Proiecte, Relații Internaționale Turism și Promovare a Consiliului Local Ivano-Frankivsk (Ucraina) iar partener este Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației (România).

Mult succes în implementarea proiectului și așteptăm să ne bucurăm – comunitatea sigheteană – de rezultatele previzionate!

Salut, Sighet!

Video: dr. Sorin Markus

Foto: Ion Mariș

Pagina de internet a Primăriei e şi acum nefinalizată. „Acest site este în curs de reconstrucție (martie – iunie 2021)″- aşa scrie acolo. Ne mai trece puţin din supărare pentru că pe acelaşi site ni se spune, politicos: „Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de utilizarea site-ului″.

Neplăcerile nu sunt deloc „eventuale″. Ele chiar există şi se concretizează acum în întrebarea: câţi încap într-un balansoar (a se citi într-o primărie) ? Doi, trei, sau mai mulţi?

Piesa de teatru a lui William Gibson „Doi pe un balansoar″, e una cu doi actori, el şi ea. Scuzată să-mi fie aparenta impoliteţe, dar am folosit ordinea importanţei administrativ – locale.

Ce-ar fi dacă balansoarul ar fi Primăria, iar în locul actorilor de pe scena teatrală ar fi primarul, administratorul de UAT Sighetu Marmaţiei, viceprimarul şi Consiliul local? Cam mare înghesuială pentru un singur balansoar…

Singura mea consolare e că avem o primărie destul de încăpătoare pentru toţi cei amintiţi, şi-i vedem întotdeauna preocupaţi de bunăstarea noastră, neştiind cum să rezolve mai repede „micile″ probleme ale oraşului pentru că… ce să vezi… în unele cazuri au aceleaşi atribuţii.

Astfel, la „Atribuţiile primarului (în baza OUG 57/2019 privind Codul Administrativ)
Articolul 155″, se precizează: „(1) Primarul îndeplineşte […]: c) atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;″

Cam acelaşi atribuţii le va avea şi atât de mult-aşteptatul manager de oraş mic şi găurit, dar cu primărie încăpătoare. În „Manualul administratorului public″, zice că: „4.1 Principalele atribuţii ale administratorilor publici din România sunt: exercitarea calităţii de ordonator principal de credite, coordonarea diferitelor servicii publice ([…] de gospodărire comunală, […] public comunitar pentru situaţii de urgenţă şi Pompieri, Poliţia comunitară, […] de pază şi ordine, […] de asistenţă socială, […] de evidenţă a populaţiei, […] învăţământ-sănătate-sport-cultură, […] public pentru finanţe publice locale, impozite şi taxe locale)″.

Totuşi, trebuie precizat că poate fi mai bine pentru viitorul administrator-şef peste toate: „Conform Legii nr. 286/2006, care modifică şi completează Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, administratorul public poate, în baza unui contract de management, să îndeplinească un număr variabil de atribuţii, de la exercitarea calităţii de ordonator de credite (delegată) la coordonarea aparatului de specialitate al primarului[…]″.

Un lucru e sigur. Managerul de oraş cu clădiri curgânde va avea mai mult de lucru decât viceprimarul, degrevat de atribuţiuni prin grija primarului. Viitorul administrator de localitate abia vizibilă pe harta României actuale şi absolut invizibilă pe harta Europei (am fost la o şedinţă pe 3 iunie a.c. şi ştiu ce vreau să spun cu asta) va avea un salariu pe măsura muncii pe care va trebui s-o desfăşoare, adică imens.

În aceste condiţii, ce-ar fi dacă acei consilieri care au votat existenţa postului de locţiitor al primarului şi-ar vărsa banii cuveniţi în urma inutilelor şedinţe din sala Transist într-o cotă parte a salariului celui care va avea grijă mare de oraş? Astfel, bugetul local va respira ceva mai bine, iar noi nu ne vom mai pune întrebarea câţi pot încăpea pe un balansoar.

Horia Picu

Foto: Ion Mariș