Ieri, într-un cadru festiv, la Colonia Pictorilor din Baia Mare, a avut loc lansarea primei cărți a Editurii „Nord Literar”. Este vorba de volumul de versuri „Dializa luminii” al poetului-artist Vasile Trif, o carte-obiect, ilustrată de autor, cu o prefață de Delia Muntean.

Spațiul generos de la Colonia Pictorilor s-a dovedit neîncăpător pentru numărul mare de oameni de cultură, prieteni de-ai autorului și de-ai revistei, care ne-au fost alături la acest început de drum.

Originar din Baia Mare, licențiat în teologie, filosofie și asistență socială, Vasile Trif locuiește acum în Canada, dar păstrează legătura cu lumea literară din Maramureș. Este prezent în numeroase antologii și reviste literare din țară și din străinătate și, de asemenea, expune icoane pe sticlă și lucrări în tehnică mixtă în expoziții personale și de grup. Acesta este cel de-al treilea volum de poezii, după „Fiul în risipire”, apărut în 2002 la Editura Risoprint și „Pescuirea minunată/La Pêché miraculeuse”, volum bilingv publicat în 2024 la Editura Școala Ardeleană.

Evenimentul de ieri a fost moderat de dr. Dana Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”, iar alături de autor au fost prof. dr. Delia Muntean – redactor-șef al revistei, artistul plastic dr. Aurel Cucu și poetul Nicolae Scheianu.

„Sunt convinsă că niciun cititor nu va ieși din carte cu mâna goală. La Vasile Trif, în pofida vremelniciei, a fragilității cu care e mereu amenințată, lumina – în clipa de respirație ce-i este hărăzită – poate înfăptui minuni. O face cu discreție. În liniște. Ea separă, aproape nebăgată în seamă, înviind și pierind, excesele și impuritățile de orice fel ca să permită scoaterea din ascundere a miezului, a esenței”. (Delia Muntean)

Dacă Aurel Cucu a insistat în cuvântul său asupra felului în care poezia și arta plastică se potențează reciproc, accentuând rolul albului, al luminii în cromatica lucrărilor lui Vasile Trif, Nicolae Scheianu a făcut apel la amintiri prețioase din perioada în care s-a cunoscut cu autorul cărții.

„Momentul acesta este o emoție de-a mea și o izbândă de-a noastră. Pentru că este nu doar o lansare de carte, o întâlnire cu autorul ei, ci este practic o bornă, un început de drum. Este primul volum apărut la editura Revistei de Cultură „Nord Literar”, o carte cu un titlu imbatabil: «Dializa luminii». Ce este lumina? Este cuvântul de început. Așadar, nu cred în coincidențe, dar cred în simbolistica acestui început de drum”. (Dana Buzura-Gagniuc)

Comunicat de presă

Fundația Culturală Augustin Buzura derulează proiectul „Locuri de poveste”, pornind pe urmele operelor a zece mari scriitori români, pentru a descoperi spațiul, oamenii și poveștile care au stat la baza marilor lor opere.

În această săptămână, echipa Fundației Culturale Augustin Buzura, în parteneriat cu Revista de Cultură „Nord Literar” a documentat și a filmat în Baia Mare, Berința, Cărbunari, Copalnic-Mănăștur și Groși pentru a realiza materialul dedicat prozatorului maramureșean. Accentul a fost pus pe romanul „Vocile nopții”, în care similitudinile cu lumea Berinței și cu mediul muncitoresc al Nordului sunt evidente. S-a filmat pe ulița Dâmburilor, pe Valea Cursă, la ruinele bisericii de piatră unde preotul Gheorghe Gheție, care i-a marcat profund copilăria lui Augustin Buzura, făcea exorcizări.

Revista de Cultură „Nord Literar” în activitățile pe care le-a făcut de-a lungul timpului, prin numărul mare de parteneriate realizate, a promovat în rândul tinerilor și al cititorilor valorile în care Augustin Buzura a crezut atât de mult: rolul culturii și al educației, importanța perpetuării tradițiilor românești, curajul de a spune adevărul.

Ca urmare, în acest proiect, în prima zi, sub stejarul secular de la Casa Preluca din Muzeul Satului din Baia Mare, am adus alături de noi, colaboratori și oameni care au lucruri de spus: prof. dr. Monica D. Cândea – coordonatorul Cenaclului „Voci eminesciene”, tânăra poetă Roxana Marc, poetul și editorul Flaviu Claudiu Mihali. Poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja a evocat cei zece ani în care Augustin Buzura a organizat la Baia Mare, Cursurile de Cultură și Civilizație Română, unul dintre cele mai relevante modele de diplomație culturală, de promovare a culturii române în întreaga lume. În acești zece ani, Gheorghe Pârja a fost implicat în acest fenomen cultural unic la nivel național.

Un moment special a fost ziua petrecută la Berința, unde sora sa, Maria Buzura și nepoata Dana Buzura-Gagniuc au adus la lumină momente rare din copilăria și din tinerețea scriitorului. S-a gătit tradițional, s-au adus pe tapet ritualurile și obiceiurile satului arhaic. Au participat cu mâncare tradițională, făcută în direct sub obiectivul aparatului de filmat, ori cu gânduri frumoase: Livia Șovre, Aurica Șovre, Zorica Micle.

Ziua a treia a fost o evocare a personalității scriitorului din perspectiva unei vechi prietenii intelectuale, un dialog încărcat de culoare și de informații inedite în atelierul artistului plastic Mircea Bochiș.

Proiectul „Locuri de poveste” este finanțat prin AFCN și are ca termen de finalizare toamna acestui an, când publicul va putea viziona filmele documentare dedicate celor zece scriitori români.

Comunicat proiect FCAB

Joi, 25 iunie 2026, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România au fost lansate Caietele FestLit Cluj 2026 cu titlul „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, o antologie alcătuită de Irina Petraș, apărută la Editura Casa Cărții de Știință.

Idea realizării acestui volum s-a născut, după cum afirmă Irina Petraș în „Argument” din discuțiile stârnite de Programa pentru clasa a IX-a, care „au scos la iveală fragilitatea raportării noastre la trecut, la tradiție, la arhiva identitară. Abordările sunt diferite și, cum era de așteptat, uneori surprinzătoare. Ele pot constitui puncte de plecare pentru dezbateri viitoare”

În paginile acestui volum semnează: Horia Bădescu, Ioana Bot, Constantina Raveca Buleu, Dana Buzura-Gagniuc, Paul Cernat, Gabriel Chifu, Aurel Codoban, Gheorghe Glodeanu, Vasile Igna, Laura Lazăr Zăvăleanu, Menuț Maximinian, Angelo Mitchievici, Ioan T. Morar, Delia Muntean, Vianu Mureșan, Viorel Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Irina Petraș, Laura Poantă, Ioan-Aurel Pop, Ion Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Ion Simuț, Adrian Tudurachi, Varujan Vosganian.

Suntem onorați că trei din cei 29 de scriitori cuprinși în antologie sunt maramureșeni, membri ai redacției Revistei de Cultură „Nord Literar”: Delia Muntean, Dana Buzura-Gagniuc și Gheorghe Pârja.

Revista de Cultură „Nord Literar”

Joi, 25 iunie 2025, la sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România în cadrul FestLit Cluj 2026, au fost premiate cele mai bune creații literare ale anului 2025. Două dintre cele șase premii au ajuns la oamenii „Nordului”, la scriitori cu care instituția noastră are o colaborare îndelungată.

Poetul Echim Vancea, membru al Reprezentanței Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al revistei de cultură „Nord Literar” a primit Premiul „A. E. Baconsky” pentru poezie pentru volumul „La marginea nicăieriului”, apărut la Editura Mantaua lui Gogol. Nefiind prezent la eveniment, premiul său a fost ridicat de Dana Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Profesorului Gheorghe Glodeanu, membru fondator și membru al consiliului consultativ al revistei, i-a fost acordat Premiul „Ioana Em. Petrescu” pentru istorie literară/ eseu (ex aequo) pentru volumul „Prolegomene la o istorie a diarismului românesc”, apărută la Editura Eikon. Reamintim că Gheorghe Glodeanu semnează o pagină de critică literară în fiecare număr al revistei.

Acordarea premiilor a fost precedată de dezbaterea „Memorie culturală vs Amnezie culturală” la care au susținut conferințe academicienii Ioan-Aurel Pop și Aurel Codoban, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, directorul revistei „România literară”, Gabriel Chifu, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, cercetător Adrian Tudurachi.

Amfitrion al acestui elegant eveniment a fost Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Comunicat de presă
Revista de cultură „Nord Literar”

Noul număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de curând de sub tipar și poate fi achiziționat de cititorii noștri de la chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile din rețeaua Cărturești.

În eseul „Clujul, locul meu de mijloc”, Irina Petraș vine cu o evocare a Clujului, locul care „are câte ceva” din cei pe care i-a cunoscut, care te „impregnează pentru totdeauna”.

„Literatura nu poate și nu trebuie să fie de nișă” afirmă Dana Buzura-Gagniuc în editorialul său.

Poemul lunii aparține lui Adrian Popescu, iar pentru ilustrarea revistei s-au folosit lucrări ale unor pictori aparținând Școlii de Pictură Baia Mare, despre care oferă informații Alina Petrescu.

„Opera lui Vintilă Ivănceanu – o expresie a avangardei”, carte semnată de Cristina Nedelcu, readuce în actualitate opera unuia dintre principalii reprezentanți ai onirismului estetic, după cum relevă Gheorghe Glodeanu în cronica sa.

Delia Muntean zăbovește asupra volumului lui Ion Pop, „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, iar Daniela Sitar-Tăut vine cu o cronică de întâmpinare la volumul „The Castle of Alienation” (Castelul Alienării) al lui Daniel Bozga. Gheorghe Pârja pornește de la titlul cărții „Poate poezia salva lumea? 36 de interviuri cu Ana Blandiana” și face un excurs critic și sentimental al întâlnirilor cu poeta. Cronica lui Florian Copcea analizează discursul liric al Gabrielei Gheorghișor din „Văduva plătește dublu”, evidențiind un eu liric „acaparat de miraje și revelații”.

Pentru pagina „Orfeu”, Nicolae Silade propune cinci „poeseuri”, iar Lucian Perța vine cu replica parodică.

Mircea Popa recomandă spre lectură două volume: „Pasărea cerului” de Eugan Uricaru și „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.

Flaviu Mihali radiografiază evenimentele culturale din capitala Moldovei unde, la Zilele Revistei „Convorbiri literare”, „Nord Literar” a primit Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară. O onoare pentru Maramureș și o datorie pentru echipă în a menține flacăra culturii la același nivel.

Pagina dedicată „cuvintelor din exil”, semnată de Mihaela Albu, ni-l aduce în prim-plan pe  Mircea Eliade, cel care „iubește cărțile mai mult decât pe zei”, după cum spunea prietenul său Emil Cioran.

Cititorii noștri se pot delecta cu un fragment din romanul în pregătire „Cușca” al Hannei Bota, precum și cu versuri din creația maramureșenilor Radu Bogiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară.

Versurile lui Liviu Mircea din volumul „Vei ieși din vis și vei umbla” sunt construite „sub forma unor revelații discrete și a introspecției profunde”, afirmă Raluca Hășmășan în cronica sa.

Recenzii și interpretări numeroase în acest număr: Theodor Damian la volumul lui Iuliu Marius Morariu, „Povești americane”, Flaviu Mihali la „Matrioșka nu are voie” de Florina Juncu, Nicolae Scheianu la cartea lui Echim Vancea, „La marginea nicăieriului”, Gheorghe Pârja despre antologia gândită de Irina Petraș – „Poemele Transilvaniei” și Gavril Ciuban despre „Tentația certitudinii” al lui Nicolae Scheianu.

Volumul bilingv al lui Eugen Barz „36 de trepte / 36 peldaños”, cuprinzând poezii cu profunde esențe liturgice, este prezentat cititorilor de Elena Ruxandra Petre.

De puțin timp, au plecat dintre noi poeții Marcel Mureșeanu și Lotica Vaida, cărora „Nord Literar” le dedică o pagină.

Versuri din creația lui Horia Bădescu, scrise în limba franceză, traduse de autor în limba română, pot fi citite pe ultima pagină a revistei, unde sunt prezentate și câteva dintre noile apariții editoriale primite la redacție.

Comunicat de presă

Timp de trei zile, cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” de la Drobeta-Turnu Severin a reunit în orașul de pe malul Dunării un număr mare de scriitori și oameni de cultură din țară și din străinătate. În cadrul manifestării, organizate de Fundația Culturală „Lumina”, Episcopia Severinului și a Strehaiei, Primăria și Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin și Palatul Culturii „Teodor Costescu”, au avut loc numeroase prezentări de carte și de reviste, dialoguri culturale, spectacole de muzică și poezie, depuneri de coroane. De asemenea, au fost acordate trofeele/medaliile „Mihai Eminescu” și premiile „Hyperion”.  Președintele juriului a fost academicianul Mihai Cimpoi din Republica Moldova.

Două din cele patru trofee „Mihai Eminescu” au venit în Maramureș, fiind obținute de scriitoarele Dana Buzura-Gagniuc, pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, și Delia Muntean, pentru volumul „De veghe la hotarul limbii române”.

Premiul „Mihai Eminescu” a fost acordat deopotrivă Revistei de Cultură „Nord Literar” în semn de apreciere pentru promovarea literaturii române. De altfel, prezentarea publicației a constituit un punct important în programul manifestării. Managerul, Dana Buzura-Gagniuc, a vorbit despre proiectele revistei, despre pătrunderea acesteia pe piața națională prin rețeaua Cărturești, despre noua editură și despre târgurile de carte realizate în ultimii ani, precum și despre deschiderea spre tânăra generație prin parteneriate cu instituțiile de învățământ, prin dialoguri culturale și cenacluri, precum și prin intensificarea prezenței revistei în mediul on-line. Redactorul-șef, Delia Muntean, a prezentat revista din perspectiva colaboratorilor, a rubricilor relevante și a valorilor promovate.

Participanții la eveniment au avut prilejul să afle lucruri inedite din biografia lui Mihai Eminescu, expuse de scriitorul Florian Copcea, organizatorul și sufletul manifestării, să asculte poezia eminesciană cântată de Corul „Kinonia” și să se bucure de cântecele grupului „Sânzienele Mehedințiului”.

Ziua de 15 ianuarie a fost dedicată în exclusivitate Poetului Național. Scriitori, reprezentanți ai administrațiilor locale, elevi, profesori, iubitori de cultură au luat parte la momente emoționante desfășurate la bustul poetului din Drobeta Turnu Severin, Băile Herculane și Orșova. Ultimul popas a însemnat parastasul și slujba de pomenire ținute la Mănăstirea „Sfânta Ana” (Orșova), ctitorită de Pamfil Șeicaru.

Comunicat de presă

Proaspăt ieșit de la tipar, numărul 269 al revistei de cultură „Nord Literar” vine, ca în fiecare lună, cu o ofertă generoasă pentru cititorii săi.

Textul Irinei Petraș e un decupaj savuros al atmosferei concediilor pe care scriitorii le făceau la Neptun în anii de dinainte de 1989.

„Viața mea intelectuală a fost cea a descoperirii continue a adevărului în răspăr cu tezele politice oficiale” – afirmă Ion Papuc în eseul „Despre mine”.

Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a doua a cronicii dedicate volumului „Bestiaire des monstres féminins”, având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

„Pentru poet, scrisul e pândă, prigoană. Ardere de tot” – avertizează Delia Muntean la începutul cronicii volumului „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.

Daniela Sitar-Tăut propune o cronică dramatică la spectacolul „Eminul meu iubit”, o producție multimedia, care „melanjează fericit emoția pură cu tehnologia modernă”.

Ovidiu Pecican vine cu ultima parte a eseului „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

Raluca Hășmășan prezintă evenimentul dedicat lansării volumului Deliei Muntean, „De veghe la hotarul limbii române”, desfășurat la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Gheorghe Pârja se apleacă asupra volumului lui Ioan Ardeleanu-Pruncu, „Victor Mihaly de Apșa și lumea în care a trăit”, precum și asupra revistei „Lumină Lină”, publicație apărută sub egida Institutului Român de Spiritualitate Ortodoxă întemeiat de preotul Theodor Damian și de soția sa.

La pagina „Orfeu” sunt publicate poezii de Marcel Mureșeanu, însoțite de parodia lui Lucian Perța.

Dana Buzura-Gagniuc ne ancorează în realitatea culturală, prezentând câștigătorii concursului „Cărțile Anului”, precum și numeroasele evenimente culturale ale lunii. O perioadă pe cât de austeră financiar, pe atât de bogată în manifestări de înaltă ținută, așa cum se poate vedea din paginile dedicate actualității culturale. În aceeași manieră, Flaviu Mihali prezintă atmosfera evenimentului cultural dedicat lansării la Muzeul Românilor din dreapta Tisei a volumului lui Gheorghe Moiș, „Timpul învins”.

Volumul lui Angelo Mitchievici, „Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere în câteva lecturi”, reprezintă subiectul cronicii propuse de Florian Copcea.

Scriitorul Nicolae Suciu vine cu o perspectivă critică asupra volumului „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc.

Mircea Popa îl consideră pe profesorul și poetul Valeriu Stancu drept „un iluzionist al cuvântului”, conturându-i portretul într-un consistent eseu.

Proză de Savu Popa și poezii de Benone Păsărin, Carmen Tania Grigore și Anca Iulia Beidac pot fi citite în paginile revistei.

Viorel Igna readuce în atenție spectaculosul roman al lui José Saramago, „Eseu despre orbire”, iar Liviu Apetroaie, volumul „Așteptări” al Alexandrinei Tulics.

Sunt publicate, de asemenea, alte două texte premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

Versuri de Daniel Montoly, din Republica Dominicană, traduse de Elisabeta Boțan sunt publicate în acest număr.

Poemul lunii aparține lui Echim Vancea, iar, pentru ilustrare, s-au folosit imagini cu sculpturi monumentale din colecția Muzeului „Florean”.

Comunicat de presă

Miercuri, 25 iunie 2025, în cadrul festivității organizate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”, a fost distinsă cu Premiul „Marian Papahagi”, pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată”, publicat la Editura Școala Ardeleană în toamna anului 2024.

Premiul a fost acordat ex aequo (alături de Ioana Pavel, „Canonul (im)perfecțiunilor”, Casa Cărții de Știință) în cadrul secțiunii Cartea anului – Debut, iar această recunoaștere prestigioasă oferă autoarei dreptul de a deveni membră a Uniunii Scriitorilor din România, fără a mai fi necesare etapele preliminare de selecție.

Volumul „Buzura la Berința”, o lucrare cu profundă încărcătură afectivă și literară, a fost remarcat de critica de specialitate încă de la apariție și a mai fost recompensat, în noiembrie 2024, cu Premiul pentru Proză la cea de-a 42-a ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu”.

Premiul primit o așază pe Dana Buzura-Gagniuc într-o companie literară de elită, alături de alți mari scriitori maramureșeni premiați, de-a lungul timpului, pentru debut: Ioan Es. Pop, Ioan Burnar, Gheorghe Pârja, Adrian Oțoiu și Tatiana Dragomir.

Evenimentul de la Cluj a celebrat și alte voci importante ale literaturii române actuale. Printre laureați se numără:

• Ruxandra Cesereanu, premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză;
• Florentin Popa și Olimpiu Nușfelean, premiul „A.E. Baconsky” pentru poezie (ex aequo);
• Andrei Doboș, premiul „Liviu Petrescu” pentru eseu și critică literară;
• Roxana-Ema Dreve, premiul „Virgil Stanciu” pentru traducere;
• Tar Károly, premiul „Bálint Tibor” pentru literatură în limba maghiară.

Juriul, format din critici și scriitori consacrați – Constantina Raveca Buleu (președinte), Victor Cubleșan, Menuț Maximinian, Horea Poenar, Balázs Imre József și Karácsonyi Zsolt – a selectat cărțile care s-au remarcat prin originalitate, profunzime și stil literar autentic.

Premierea confirmă încă o dată rolul activ și prestigios al Revistei „Nord Literar” în peisajul cultural al Maramureșului și al literaturii române contemporane.

Brîndușa OANȚA

Semestrul I al anului universitar 2024-2025 a fost unul plin de evenimente pentru Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) – Centrul Universitar Nord din Baia Mare (CUNBM). La fel de bogată se anunță și primăvara anului 2025, în care vom avea susținerea publică a patru teze de doctorat (27-28 martie), Concursul de Eseu Filosofic pentru Liceeni „Emil Cioran (în aprilie), sesiunea internațională de comunicări științifice studențești „Nord – perspective interdisciplinare” (în mai), lansări de carte, dar și conferințele unor personalități culturale și universitare de renume în domeniul filosofiei, care vor fi invitate la Baia Mare.

La începutul toamnei 2024 au avut loc susținerile publice a două teze de doctorat în domeniul Filosofiei: „Fundamentarea ideii de unitate națională la românii din Transilvania, din perspectiva Filosofiei istoriei”, susținută de doamna Monica Mare, sub coordonarea prof. Petru Dunca, și „Perspective antropologice asupra eticii politicii românești”, susținută de doamna Dana Buzura-Gagniuc, lucrare coordonată de prof. Teodor Vidam. Cele două laborioase teze de doctorat au fost foarte bine apreciat de comisiile naționale de evaluare, constituite de personalități reprezentative ale filosofiei românești: prof. Petru Bejan, prof. Gabriel Hasmațuchi, prof. Ion Dur, prof. Teodor Vidam și prof. Gheorghe Clitan. Cele două comisii au fost prezidate de prof. Daiana Felecan, coordonatoare Departament Științe Umaniste, Școala Doctorală – Domeniul Filologie, din cadrul UTCN-CUNBM și de prof. Ion Dur, membru reputat al Școlii Doctorale – Domeniul Filosofie, din cadrul UTCN-CUNBM. Ordinul de ministru privitor acordării titlului de doctor în filosofie doamnei Monica Mare și doamnei Dana Buzura-Gagniuc a fost semnat de ministrul Educației, prof. Daniel David, la începutul anului 2025. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

La începutul lunii octombrie 2024 a avut loc examenul de presusținere a patru teze de doctorat în domeniul Filosofiei: drd. Ioana Grad, „Între Utopie și Realitate: idealurile politice și sociale în opera lui John Stuart Mill și Karl Marx. Influența lor asupra societății romanești (1918 – 1989)”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Adrian Toporan, „Fundamentele epistemice ale cunoașterii apofatice”, coord. științific prof. Dan Gabriel Sîmbotin; drd. Anișoara Maria Țiplea, „Constante filosofice în spiritualitatea tradițională romanească”, coord. științific prof. Petru Dunca; drd. Paul Gheorghe Szaniszlo, „Argumentare și comunicare în Retorica Discursului politic romanesc”, coord. științific prof. Petru Dunca. Cele pentru teze de doctorat vor fi susținute public în datele de 27 și 28 martie 2025.

La data de 15 noiembrie 2024, prof. dr. Ion Dur, de la Școala Doctorală de Filosofie Baia Mare, și-a lansat volumul „M.Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu <metod științific>”, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Gagniuc Buzura (managerul revistei „Nord Literar”) și au rostit prezentări prof. Petru Dunca, doamna dr. Delia Muntean (profesoară și critic literar), domnul conf. dr. Florian Roatiș (profesor și filosof) și domnul dr. Teodor Ardelean (directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare). Mai multe despre acest eveniment aflați accesând acest link.

În ziua de 20 noiembrie 2024, profesorului Petru Dunca i s-a acordat din partea Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca titlul onorific de „Profesor Emerit” pentru excelență didactică și prestigioase realizări în cercetare.

Vineri, 24 noiembrie 2024, în cadrul Școlii Doctorale de Filosofie a avut loc susținerea tezei de abilitiare „Hermeneutica filosofică și filosofia practică. Cercetări critice” de către conf. univ. dr Vasile Cătălin Bobb, responsabilul specializării Filosofie din cadrul UTCN-CUNBM. Acest titlu academic îi conferă abilitatea conf. Vasile Cătălin Bobb de a coordona teze de doctorat în domniul Filosofiei. Comisia națională a fost constituită din președintele comisiei, prof. Petru Dunca și membri: prof. Ion Copoeru (UBB Cluj), porf. Ioan Alexandru Tofan (UAIC Iași) Au participat din partea Instituției Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat din cadrul UTCN, Director Școala Doctorală Prof. univ. dr. ing. Petru Dobra și Cancelar doctorate Livia Filip. La eveniment au participat, cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenți. Mai multe informații aflația accesând acest link.

Pe 10 decembrie 2024, în sala de conferințe a Bibliotecii Centrului Universitar Nord din Baia Mare, avut loc lansarea cărții „Pâlpâiri ale ființei. Mihai Șora și problema omului” a conf. univ. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb. În fața unei numeroase audiențe formate din studenți, masteranzi, doctoranzi (în special din domeniul Filosofiei), evenimentul a fost moderat de lect. asoc. dr. Dan Siserman și au fost suținute prezentări de către prof. emerit. Petru Dunca și prof. dr. Daniela Dunca. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând acest link.

Pe 13 decembrie 2024, a avut loc Conferința Internațională Human Rights in the Digital Era (Drepturile Omului în Era Digitală). Evenimentul, organizat de prof. emerit dr. Petru Dunca, prof. dr. Daniela Dunca, conf. dr. Vasile Cătălin Bobb și lect. dr. Simion Belea, a reunit 16 prezentări pe diverse aspecte filosofice ale provocărilor cu cu care se confruntă drepturile omului în epoca digitală. Conferința a fost onorată de prezența prestigioșilor profesori din Italia: prof. Paulo De Stefani și prof. Carlotta Rosato de la Universitatea din Padova și prof. Maria d’Arienzo (Universitatea din Napoli) și prof. Stefano Testa Bappenhein (Universitatea din Camerino). Evenimentul a fost elogios reflectat într-un articol publicat în Revista „Centro di Ateneo per i Diritti Umani” al Universității din Padova. Mai multe detalii aflați accesând următorul link.

16 ianuarie 2025: în librăria Cărturești din Value Centre Baia Mare a avut loc evenimentul de lansare a cărții „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei (1919–1929)” de Wolfram Eilenberger (editura Trei), în prezența traducătorului în limba română, lect. asoc. dr. Dan Siserman. Evenimentul, desfășurat în fața unei vaste audiențe, a fost moderat de conf. dr. habil. Vasile Cătălin Bobb și a beneficiat de cuvântări ale prof. univ. dr. habil. Daniela Dunca și a prof. emerit dr. Petru Dunca, toți de la același domeniu al Filosofiei băimărene. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următorul link.

Pe 31 ianuarie 2025, avut loc conferința domnului prof. dr. Ion Copoeru (UBB Cluj), cu titlul „Întâlniri în sălbăticie. Un cadru conceptual pentru a investiga interacțiunile om-animal”. Conferința, o incitantă analiză fenomenologică a relației om-animal și, extrapolând, a relației om-natură, a fost moderată de prof. emerit dr. Petru Dunca și s-a bucurat de o consistentă audiență. Mai multe detalii despre eveniment aflați accesând următrul link.

Nu în ultimul rând, la finalul semestrului, în perioada 24-25 februarie 2025, au avut loc presusținerile doctoranzilor de la Școala Doctorală de Filosofie: Popovici Luminita, Cozma Ioan, Florin Ghiurgiu, Amalia Babici Man, Bonto Anca, Ivașcu Onita Daniela, Ardelean Giani, Ilie Georgică. Comisia de analiză a fost formata din prof. emerit Petru Dunca, prof. habil. dr. Ion Dur, prof. habil. dr. Dan Gabriel Sîmbotin, prof. habil. dr. Daniela Dunca, conf. habil. dr. Vasile Cătălin Bobb .

Specializarea Filosofie din cadrul Facultății de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, urează tuturor o primăvară rodnică și plină de înțelepciune!

Facultatea de litere – Filosofie

La Shura Bistro Caffe Baia Mare, într-o sală ticsită de lume bună, în care generațiile și-au împletit dialogul și ideile, miercuri 19 februarie 2025, s-a pus piatra de temelie a Cenaclului „Rivulus Dominarum” al Revistei de Cultură „Nord Literar”.

„Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, pe calitate și pe preocupare reală pentru cultură. Dorim să se nască aici idei, proiecte, cărți, antologii, să ne întâlnim cu scop, cu nerv, cu efect, să devenim o mișcare literară, o respirație culturală proaspătă a acestui spațiu. Vom promova literatura de bună calitate și pe autorii ei și nu vom ridica ode mediocrității. Vom fi deschiși sprijinirii tinerilor talentați. L-am numit «Rivulus Dominarum» pentru că s-a născut aici în inima cetății” – a afirmat Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Programul serii a fost o țesătură între poezie și muzică iar cele două ore s-au scurs mai repede decât ne-am fi dorit. Au recitat din creațiile proprii: Elena Cărăușan, Valeria Bilț, Terezia Filip, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Teodora Mugur, Flaviu Mihali, Florin Pop, Liviu Coroiu.

Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale” ne-a călătorit prin muzica lumii, interpretând cântece din culegerile lui Anton Pann, piese de-ale lui Bob Dylan traduse în limba română, precum și compoziții proprii. I-au fost alături Vlad Ciurdaș, la cobză și Sorina Gherman la orgă.
Casandra Hauși a oferit un original și emoționant moment de muzică și poezie, iar amfitrionul nostru Ștefan Florian a recitat spectaculos din poetul Ion Mureșan.

„Hrisovul întemeietor” al cenaclului a fost semnat de toți cei prezenți. Un document care va rămâne peste timp, o dovadă că, într-o seară înghețată de februarie, am aprins focul unui început. Cu toții au primit semne de carte care atestă faptul că au fost „Martori la întemeiere”.

În acest spațiu boem, cenaclul va avea întâlniri lunare, cu teme stabilite și anunțate dinainte, cu invitați speciali.

Nu există bucurie mai mare pentru organizatori decât să întrebe lumea la plecare: „Când va fi următoarea întâlnire?”. Va fi curând și va fi la fel.

Comunicat de presă