Un nou proiect al Revistei de Cultură „Nord Literar”, Cenaclul „Rivulus Dominarum”, se va concretiza în curând.
În 19 februarie 2025, începând cu ora 18:00, împreună cu scriitori, oameni de cultură și artiști consacrați vom pune piatra de temelie a cenaclului, la Shura Bistro Caffe Baia Mare (str. 1 Mai, nr. 25).

Vom asculta „Balade mici și mijlocii” interpretate de Daniel Mircea Pop, solistul grupului „Trei parale”.

Amfitrioni vor fi Dana Buzura-Gagniuc și Ștefan Florian.

Cenaclul se dorește un spațiu al dialogului, fundamentat pe exigență, calitate și preocupare reală pentru cultură.

Intrarea este liberă. Locurile sunt limitate, iar pentru rezervări se poate suna la 078904069.

Comunicat de presă

A apărut numărul dublu, pe noiembrie-decembrie 2024, al revistei de cultură „Nord Literar”, cu același cuprins bogat și variat ca de fiecare dată.

Irina Petraș abordează un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris mult: soarta revistelor literare, afirmând că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”.

Ion Papuc aduce în atenție personalitatea lui Adrian Marino, eminentul istoric literar și fost deținut politic.

Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a treia a cronicii dedicate romanului lui Octavian Soviany „Casa din Strada Sirenelor”, iar Ovidiu Pecican cu partea a treia a eseului „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.

„Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna?” – se întreabă Adrian Alui Gheorghe într-un splendid eseu publicat în paginile revistei.

Universitarul sibian Ion Dur scrie  „Despre un alt Eminescu”, pornind de la recentul său volum „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu «metod științific»”, apărut la Editura Junimea.

A fost o perioadă bogată în evenimente culturale, în premii obținute de scriitorii maramureșeni la prestigioase concursuri naționale. Toate acestea se regăsesc în paginile de actualitate culturală realizate de Dana Buzura-Gagniuc.

Două cronici semnează Delia Muntean în acest număr dublu: cea dedicată volumului „Proba focului” al academicianului Ion Pop, cel care „duce mai departe valori intelectuale și de caracter autentic”, și o interpretare critică a poeziei lui Vasile Trif, autorul volumului bilingv „Pescuirea minunată/La pêche miraculeuse”.

Gheorghe Pârja oferă cititorilor două pagini de restituiri emoționante. Astfel, continuă seria dedicată scriitorilor din Cernăuți cu portretul cărturarului Ștefan Hoștiuc și conturează atmosfera din anul Unirii, prin readucerea în actualitate a unui interviu cu Gheorghe Pop-Chitru, unul dintre maramureșenii care au fost atunci la Alba Iulia.

Referindu-se la volumul „Prin fereastra timpului”, Daniela Sitar-Tăut îl consideră pe Petru Istrate un „autentic scriitor ce trebuie să intre în atenția lumii literare”.

Universitarul clujean Mircea Popa vine cu „Documente întregitoare la biografia lui Octavian Goga”, iar Horia Bădescu îi dedică un text aniversar lui Adrian Dinu Rachieru la 75 de ani.

„Littera Nova”, o excelentă revistă de cultură românească, prin care sunt promovate valorile românești în lume, grație implicării poetului-preot Vasile Eugen Barz, este prezentată pe larg de Raluca Hășmășan.

Un interesant material, „Inelul cinetic «In Bunten Bildern» și lumea digitală”, propune antropologul Cristina Irian.

Pagina dedicată prozei conține un fragment din romanul „Biserica cireșelor amare” al lui Cristian Meleșteu.

Despre volumul lui Menuț Maximinan „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, apărut de curând la Editura Caiete Silvane, scrie Mihai Vintilă, iar Menuț Maximinian reînvie câteva colinde și urări inedite, culese de el de pe Valea Țibleșului.

Poezie multă și în acest număr. Pagina „Orfeu” conține creații din lirica poetului Marcel Mureșeanu, dimpreună cu parodia lui Lucian Perța. Alte versuri poartă semnăturile poeților: Brandy Barasch, Liviu Mircea, Adela Conciu, George Vigdor, Andreea Mara David (elevă din Bistrița) .

Fiind decembrie, luna în care Nichita Stănescu a plecat dintre noi, poemul lunii este ales din creația sa.

În pagina dedicată artei, Dalina Bădescu readuce în atenție fenomenul arhitecturii memoriale românești, exprimate prin operele lui Vida Gheza.

Traducerile sunt asigurate în acest număr de Lucia Ileana Pop, care propune versuri din creația poetei italiene Eugenia Serafini.

Acest număr este ilustrat cu fotografii din Colecția Fotoetnografica a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”, Maramureș.

Comunicat de presă

Vineri, 29 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a avut loc lansarea cărții „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc, directorul Revistei de Cultură „Nord Literar”. Apărută luna trecută la Editura Școala Ardeleană Cluj, cartea oferă o perspectivă nouă asupra biografiei academicianului Augustin Buzura, unul dintre cei mai mari prozatori români ai secolului trecut. În paginile ei se regăsesc povești inedite din copilăria și din adolescența prozatorului, așa cum au fost ele spuse de mama scriitorului, de sora sa ori de oamenii din sat. Toate acestea sunt trecute prin filtrul emoțional al autoarei, care este fiica surorii lui Augustin Buzura. Satul natal Berința, Coasta Popii, ulița Dâmburilor, pădurea Mânânțușului, popa Gheorghe, Onița lui Ciupei, Mirizoiul, Valea Cursă, Uray, lelea Leontina din Coastă, cumătra Măria Rujii și multe alte personaje care populează spațiul și timpul copilăriei lui Augustin Buzura sunt aduse în actualitate de autoare și corelate cu locurile și eroii operelor sale.

Un spațiu amplu al cărții este dedicat scrisorilor pe care Augustin Buzura le trimite părinților săi în perioada studenției sale la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Această corespondență relevă zbaterile tânărului pentru a supraviețui într-o perioadă de austeritate extremă, când combină cursurile la Facultatea de Medicină cu lectura și cu preocuparea pentru carte.

La evenimentul de la Cluj, în prezența fiicei academicianului, Anamaria Maior-Buzura, au vorbit despre carte amfitrioana Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, precum și critici literari și scriitori importanți ai momentului: Delia Muntean, Vasile Igna, Gheorghe Glodeanu, Olimpiu Nușfelean, Horia Bădescu, Adrian Popescu, Ion Mureșan, Vasile George Dâncu. Lansarea a fost parte a Reuniunii de iarnă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Înainte cu două zile de prima lansare, în 27 noiembrie 2024, cartea a obținut „Premiul pentru secțiunea proză/ eseu” la cea de-a 42-a ediție a Festivalului Național de Proză „Saloanele Liviu Rebreanu” de la Bistrița.

De asemenea, reviste ale Uniunii Scriitorilor din România, precum „România literară” și „Apostrof” au publicat deja cronici dedicate acestui volum, semnate de prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, respectiv prof. dr. Delia Muntean. Un editorial dedicat cărții și prieteniei sale speciale cu Augustin Buzura a publicat scriitorul și jurnalistul Gheorghe Pârja în cotidianul „Graiul Maramureșului” de joi 28 noiembrie 2024.

Comunicat de presă

În săptămâna care urmează, Revista de Cultură „Nord Literar” vă propune două evenimente sub semnul dialogului cultural, derulate în zilele de 14 și 15 noiembrie 2024, având ca parteneri Școala Doctorală de Științe Umaniste a Centrului Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism a Centrului Universitar Nord Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și Reprezentanța Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Un prim moment va fi cel desfășurat în 14 noiembrie 2024, zi în care se împlinesc 80 de ani de la nașterea lui Augustin Cozmuța, scriitor, jurnalist și membru fondator al Revistei de Cultură „Nord Literar”. Personalitatea sa va fi evocată în cadrul unei întâlniri cu colegi, prieteni, oameni de cultură. Evenimentul va avea loc la biblioteca Centrului Universitar Nord Baia Mare, la ora 11:00, cu participarea studenților de la specializările Jurnalism și Comunicare, unde, cu ani în urmă, Augustin Cozmuța a predat ca profesor asociat.

În 15 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, vorbim „Despre un alt Eminescu”, în cadrul lansării volumului universitarului sibian Ion Dur, „M. EMINESCU. Gânditor privat și gazetar cu «metod științific»”, apărut în acest an la Editura Junimea din Iași. Vor comenta volumul, prof. univ. dr. Petru Dunca, conf. univ. dr. Florian Roatiș, prof. dr. Delia Muntean.

Ambele evenimente vor fi moderate de Dana Buzura-Gagniuc, manager al Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Comunicat de presă

A fost un eveniment cu oameni rari, cu momente speciale, cu târg de carte și cu Muzeul Autografelor la Baia Mare, la aniversarea a 21 de ani ai Revistei de Cultură „Nord Literar”. De fapt, au fost două zile intense, în care cultura s-a întâlnit cu publicul, iar dialogul a fost la cel mai înalt nivel, în cadrul unor evenimente dedicate cărții, autorilor ei, presei culturale, poeziei și muzicii de cea mai bună calitate.

În prima zi,  în cadrul momentului de deschidere, s-au acordat cinci premii ale Revistei de Cultură „Nord Literar” unor personalități care, prin activitatea lor editorială și publicistică au marcat viața culturală a acestui spațiu. Astfel, au primit premiu pentru întreaga activitate: Ion Cristofor, Adrian Popescu, Ion Papuc, Ana Olos, Florian Roatiș – colaboratori și prieteni apropiați ai revistei, nume de referință ale poeziei, ale criticii și ale eseisticii românești.

Dezbaterea „Cultură și presă”, la care au participat, alături de invitați, studenți și cadre didactice ale Centrului Universitar Nord, Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj Napoca, a adus pe tapet principalele probleme cu care se confruntă presa culturală și presa în general, ca oglindă a societății. Au avut intervenții: prof. univ. dr.  Elena Abrudan, prof. univ. dr.  Petru Dunca, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfelean, Mircea Petean, Cornel Cotuțiu, Gheorghe Mihai Bârlea.

Târgul de carte, desfășurat în 24 mai, în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, a reunit zece edituri din Cluj, Sălaj și Maramureș, alături de standurile de carte ale instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Maramureș. Desfășurat sub sloganul „Cumpără o carte! Într-o zi, ea te va citi”, târgul a reușit să concentreze un maraton al lansărilor și al prezentărilor de carte și de reviste de cultură. Au fost alături de „Nord Literar” edituri precum: Școala Ardeleană – Cluj, Casa Cărții de Știință – Cluj, Limes – Cluj, Cuantic –  Cluj, Caiete Silvane – Sălaj, Memoria Ethnologica – Maramureș, Cartemma – Maramureș, Marist – Maramureș, Cetatea Romei – Maramureș, Casa Cărții – Maramureș. Nume de rezonanță ale culturii românești, precum: Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Popa, Ion Mureșan, Ion Cristofor, Ion Papuc, Radu Ulmeanu, Daniel Săuca, Delia Muntean, Mircea Petean, Vasile George Dâncu, Ana Olos, Daniela Sitar-Tăut au avut un cuvânt de spus fie pentru a prezenta Muzeul Autografelor expus în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, fie pentru a prezenta carte de cea mai bună calitate. În cele câteva ore de târg, s-a vândut multă carte, s-au epuizat titluri și autori, acest fapt fiind un semnal că există un orizont de așteptare al publicului pe segmentul respectiv.

Revista de Cultură „Nord Literar” a editat, cu prilejul acestei aniversări, două suplimente sub formă de antologii. „Orfeu la «Nord Literar»” reunește poeme ale celor mai importanți autori români care s-au regăsit în paginile revistei, la rubrica „Orfeu”, reprezentând o oglindă a poeziei românești contemporane a ultimelor decenii. Al doilea supliment, „Pe muchia poemului”, adună în paginile sale o selecție de cronici, eseuri, studii critice publicate în timp în revistă de criticul literar Delia Muntean.

Muzeul Autografelor, un proiect inedit al scriitorului clujean Marcel Mureșeanu, vernisat vineri, 24 mai, în deschiderea Târgului de carte, rămâne în holul Palatului Administrativ din Baia Mare până în 10 iunie.

Serile celor două zile de sărbătoare s-au derulat sub genericul „Muzica și poezia la Palat”. În cadrul generos oferit de curtea și de clădirea Palatului Administrativ, poeții oaspeți, poeții maramureșeni și tinerele creatoare din Cenaclul „Voci eminesciene” au recitat din creațiile proprii. Iar muzica românească a completat emoția poeziei. Au recitat: Vasile Igna, Adrian Popescu, Ion Cristofor, Ana Herța, Alice Valeria Micu, Loredana Știrbu, Florina Juncu, Valeria Bilț, Menuț Maximinian, Gabriel Cojocaru, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, Liviu Coroiu, Flaviu Mihali. Au cântat: Ducu Hotima, „Focul Viu”, Florin Ștefan și grupul „Lira”, Alina Andreicuț și Sorina Gherman. Momente speciale au creat copiii de la Școala Populară de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, coordonați de profesoarele Codruța Lupșe și Ramona Darha.

Comunicat de presă

Un proiect inedit pentru Maramureș, o expoziție unică la nivel național – Muzeul Autografelor – va avea vernisajul vineri, 24 mai 2024, începând cu ora 10:00, la Consiliul Județean Maramureș, în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”.

Muzeul Autografelor, născut la inițiativa scriitorului Marcel Mureșeanu, se dorește „o pledoarie pentru cuvântul scris și împărtășit” și cuprinde 127 de manuscrise în original, înrămate, aparținând unor personalități de marcă ale culturii românești, precum și creații grafice semnate de artistul plastic Suzana Fântânariu.

Expoziția reprezintă totodată o expresie a purtării gândului în formă scrisă, o întoarcere la ideea de umanitate și va putea fi vizitată în holul Palatului Administrativ Baia Mare, unde va rămâne trei săptămâni.

„Chiar dacă generațiile viitoare nu se vor întoarce la scrisul de mână, trebuie și merită să conservăm dovezile acestuia, dovezile faptului că oamenii atât de multă vreme au pus pe hârtie frământările lor”. (Irina Petraș – președintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România)

Evenimentul de vineri, 24 mai 2024, este parte integrantă a manifestărilor organizate sub egida „Luna Maramureșului”.

Dana Buzura-Gagniuc
Manager „Nord Literar”

A apărut numărul pe iulie-august al Revistei de Cultură „Nord Literar”. Un număr dublu, cu 24 de pagini, cu un conținut bogat, ca o invitație sinceră la lectură pentru iubitorii de literatură, și nu numai.

La 80 de ani de la nașterea lui Alexandru Ivasiuc, Gheorghe Pârja dedică o pagină marelui scriitor născut în 12 iulie 1933 la Sighetu Marmației. Tot el aduce un omagiu memoriei poetei Ioana Ileana Ștețco, de la plecarea căreia a trecut un an.

În eseul „Ascunși în anonimat”, Ion Papuc încearcă un răspuns la întrebarea „Cărui resort psihologic îi corespunde actul creației artistice?”, iar Irina Petraș își începe cea de-a patra parte a eseului „Răspunsuri/ răspunderi” pornind de la întrebarea „Cum va fi viitorul?”.

Destinul poetic al lui Ștefan Augustin Doinaș, „o voce distinctă de înaltă și elevată profesionalitate culturală, de un civism exemplar”, este conturat de prof. Alexandru Ruja, într-un amplu eseu.

Cronica Deliei Muntean, „Epitafuri în cod QR”, oferă o perspectivă critică aspra poemelor Marilenei B. Matei, publicate în volumul „Moartea are cod QR”.

Criticul Daniela Sitar-Tăut se oprește asupra volumului Anei Olos, „Autori canadieni cu sau fără cratimă”, apărut de curând.

Poezia lui Ioan Es. Pop poate fi citită la pagina „Orfeu”. De altfel, segmentul de poezie este bine reprezentat în paginile acestui număr și prin versurile poeților Paul Romaniuc, Balaci Pascu, Liviu Coroiu și Dan Rotaru.

Ovidiu Pecican, în pagina „Avalon” aduce în atenția cititorului romanele „Portocale pentru vinovați” și „Semințele dimineții” ale lui Florin Bănescu.

Mircea Popa interpretează „Jurnalul unui poet leneș” al autorului clujean Victor Felea, de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în luna mai.

Despre ornamente și țesături tradiționale, ca tematică a operei lui Al. Tzigara Samurcaș, scrie universitarul clujean Mircea Muthu.

În acest număr sunt publicate o primă parte a unui eseu dedicat de Doina Uricariu volumului lui Bogdan Crețu, „Cornul inorogului”, precum și partea a doua a eseului lui Nichita Danilov, „Lecții despre perfecțiune”, care pornește de la „câteva amintiri” legate de Nichita Stănescu.

Despre poezia eminesciană din perspectiva unei „pregnante funcții instaurative nu doar de edificii, ci de ambienturi, de istorie și de mituri, de întâmplări și de personaje emblematice”, scrie Terezia Filip în eseul „Farmec poetic eminescian. Arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii și a guvernării”.

Trei pagini de recenzii îmbogățesc conținutul acestui număr al revistei: „Un ultim romantic” îl numește Raluca Hășmășan pe Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului de versuri „Gânduri sfâșiate de timp”; „Călătorind cu inima” spune Christian Crăciun, citind însemnările din volumul Adrianei Ungureanu, „Calabria, tărâm cu suflet de femeie”, în timp ce Iuliana-Andrea Pop  poposește asupra poeziei Mirunei Mureșan din „Timpul nostalgiei. Poeme pentru M.”. Sonia Elvireanu prezintă volumul de convorbiri pe tărâmul ideilor, „Pușa Roth în dialog cu Christian Tămaș”, iar Daniel Marian pe cel al lui Gabriel Gherbăluță, „Poeme pentru Lara”.

O sinteză a dezbaterii „Local și național în presa culturală”, desfășurate în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”, (realizată de Dana Buzura-Gagniuc), relevă provocările cărora presa culturală e nevoită să le facă față în acest prezent dominat de digitalizare, de robotizare, de dinamism și de răstălmăciri periculoase ale sistemelor de valori.

Întâlnirea dintre matematică și poezie este evidențiată în interviul pe care Elena Liliana Popescu îl acordă lui András Bandi.

În eseul „Palatul Dolmabahçe sau despre Europa made in Turkey”, Dalina Bădescu prezintă  imaginea „pe cât de amețitoare vizual, pe atât de dezamăgitoare cultural” a acestui edificiu.

Versurile poetului portughez José Manuel de Vasconcelos (traduceri: de Mariana și Valeriu Stancu), sunt publicate pe pagina destinată traducerilor.

Poemul lunii îi aparține lui Ștefan Jurcă, iar Lucian Perța parodiază poemul lui Ioan Es. Pop, „dacă n-aș fi fost silit să vorbesc”.

În acest număr, ilustrațiile reprezintă case și porți tradiționale maramureșene, existente la Muzeul Satului din Baia Mare.

Comunicat apariție nr. 243

Cu un conținut variat, ca de fiecare dată, numărul 241 al Revistei de Cultură „Nord Literar”, de curând ieșit de la tipar, poate fi găsit la chioșcuri începând de marți, 4 iulie.

Spicuim câte ceva din paginile publicației.

O chestiune care preocupă dintotdeauna breasla scriitorilor e lămurită de Irina Petraș în partea a treia a eseului cu titlul „Răspunsuri”/„Răspunderi”: „Numărul de cititori adevărați e proporțional același sub toate vremurile”. Așadar, nu ne revoltăm, nu ne amăgim. Fiecare publicație – periodică ori editorială – își are cititorii ei. Pe aceștia contăm! Iar de se vor înmulți, avem cu toții de câștigat.

Istoricul literar Mircea Popa analizează însemnările diaristice ale lui Gavril Moldovan, profesor, poet și gazetar bistrițean care, în opinia sa, reprezintă „jurnalul acestor trepte ale coborârii omului în singurătate, obligat de forțele răului zilnic”. În aceeași pagină dedicată opiniilor, Ion Papuc descrie întâlnirea sa cu Gheorghe Chivu, „ultimul poet premiat de Fundațiile Regale”.

„Universul Gretei”, romanul lui Vlad K. Levitt, în care naratorul-personaj „învață să se acomodeze cu sine și cu lumea în care trăiește”, este prezentat de criticul Delia Muntean.

Despre „Umbra zidului meu”, cel mai recent volum al Elenei Cărăușan, „o poetă exigentă cu sine”, vorbește Daniela Sitar-Tăut în cronica intitulată „Et in creatia ego”.

Câteva selecțiuni din lirica poeților Adrian Munteanu și Alice Valeria Micu își întâmpină cititorii la pagina „Orfeu”. Alte grupaje de poezie oferă autorii Gelu Dragoș, Gheorghe Pop și Ion C. Pena.

Ovidiu Pecican aduce pe tapet romanul „Portocale pentru vinovați” al lui Florin Bănescu, prezentându-l dintr-o largă varietate de perspective critice.

O trecere în revistă a evenimentelor dedicate aniversării a două decenii de la întemeierea Revistei de Cultură „Nord Literar”, precum și a emoțiilor organizării pentru prima oară a unui târg de carte se regăsesc în pagina realizată de Dana Buzura-Gagniuc. La rândul său, Gheorghe Pârja realizează o incursiune în cei douăzeci de ani ai revistei, amintind deopotrivă încercările anterioare de a edita o publicație de cultură în Maramureș.

În pagina de „Interpretări”, Mircea Muthu ne propune o întoarcere necesară la activitatea și opera lui Nicolae Florescu – jurnalist, editor, istoric și critic literar.

În pagina de recenzii, Gheorghe Pârja se oprește asupra ultimei cărți a universitarei băimărene Carmen Dărăbuș, „Literatura în interdisciplinaritate”, iar Raluca Hășmășan analizează volumul lui Radu Chiorean „Pasărea legată la ochi”, considerând că parcursul poetic al acestuia se anunță promițător.

Reflecții cu miez despre rolul lui Nichita Stănescu în schimbarea percepției asupra actului creației și a limbajului poetic ne propune Nichita Danilov în eseul „Lecții despre perfecțiune”.

Doi autori: Adrian Szarvadi și Alexandru Jurcan pot fi citiți în pagina de proză.

Corespondența dintre profesoara Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și fiica sa, Monica Lovinescu –  peste 2500 de scrisori, publicate în două volume de către Editura Humanitas – e prezentată de Terezia Filip.

Din eseul intitulat „Involuția: generația telecomenzii”, lucrare ce ridică un semnal de alarmă asupra cauzelor disoluției sentimentului de apartenență la grup, ne propune un fragment Șerban Dinger.

O altă scriere eseistică semnează Dalina Bădescu: „Despre cum se cultivă un artist”. „Calitatea artei contemporane oficiale a scăzut dramatic – remarcă autoarea –, fiind promovate forme disolutive și lipsite de valoare estetică ale unor artiști ideologizați”.

Pornind de la materialul exegetului clujean Mircea Popa, intitulat „Critica păsărească” și cuprins în ediția din luna aprilie a „Nord(ului) Literar”, profesorul Mihai Petre scrie „Câteva considerații despre rolul și condiția criticii universitare”.

Parodiile lui Lucian Perța „descântă” poeziile semnate de Alice Valeria Micu și Adrian Munteanu (propuse în cadrul rubricii „Orfeu”).

Cu lirica universitarului francez Sylvestre Clancier avem ocazia să ne familiarizăm (în pagina dedicată traducerilor) grație prezentării și tălmăcirii lui Valeriu Stancu.

Numărul de acum mai cuprinde mesaje aniversare ale unor prieteni și colaboratori ai revistei, „poemul lunii” – aparținându-i autorului craiovean Constantin Preda, precum și câteva semnale editoriale, respectiv publicistice.

Revista este ilustrată cu imagini de la evenimentele dedicate aniversării a două decenii de activitate.

                        Comunicat apariție               

Vă informam – în urmă cu câteva zile – despre sărbătorirea celor 20 de ani de viață culturală a publicației „Nord Literar”. Ce s-a întâmplat în prima zi am relatat pe scurt (aici).

A doua zi a fost firesc alocată tot… cărții. A fost prima ediție (21 iunie 2023) a Târgului de Carte Baia Mare, o ediție „pilot” care validează percepția că nu dispare (complet) exercițiul cititului… clasic.

Au expus pe standurile amenajate în holul clădirii Consiliului Județean Maramureș 15 edituri din Bistrița, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj: Charmides, Școala Ardeleană, Caiete Silvane, Grinta, Mega Print, Solstițiu, Galaxia Gutenberg, Pleiade, Ethnologica, Proema, Eurotip, Cetatea Romei, Maria Montessori, Actaeon Books și – prin bunăvoința organizatorilor – Valea Verde.
Am văzut multe și interesante cărți, mulți intelectuali, scriitori și mult optimism. Pentru prima ediție a fost chiar bine… Continuarea acestui demers și-n anii viitori va face mai vizibilă lumea cărții și va aduce – sper – mulți, mulți cititori, deși cititul pe suport clasic pare desuet.

Revenind la Târgul de Carte, pot spune că densitatea scriitoricească din holul Consilului Județean Maramureș a îmbogățit imaginea unei instituții care – nota bene! – înțelege rolul culturii.

Echipa Nordului Literar a fost prezentă constant printre standuri și a contribuit la bunul mers al zilei dedicate cărții. Am avut timp pentru socializare, mi-am cumpărat câteva cărți, am întâlnit prieteni și am recepționat atent informații despre ultimele apariții editoriale. Vedetele târgului au fost în mod evident editurile Școala Ardeleană și Charmides. Școala Ardeleană și editorul Vasile George Dâncu au captat atenția publicului cu un volum impresionant și tentant de titluri, de autori, completând prezentarea cu o serie de poeme în lectura autorilor publicați de prestigioasa editură.

Farmecul zilei a fost completat prin „Introducere în POEZIE”, introducere intermediată de prietenul editor Gavril Țărmure, care l-a „deranjat” de la discreta masă cu volume Charmides pe cel care a fost numit de către academicianul Ioan V. Pop „unul dintre cei mai importanți poeți români contemporani”, un domn sobru purtând o pălărie vintage (sau să fie retro?!) și care părea… izgonit dintr-o fotografie. E clar la cine mă refer: poetul Ion Mureșan! L-am ascultat, aplaudat și filmat cu plăcere, vă invit să-l privim și să-l înțelegem vorbindu-ne-n versuri… antimahmureală.

Acestea fiind scrise, mă grăbesc să vă invit să vă imaginați cum va arăta ediția viitoare a Târgului de Carte de la Baia Mare!

Video & text:  Ion Mariș

Marți, 20 iunie 2023, în Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș a fost gazda unui eveniment de maximă importanță pentru fenomenul cultural… Nordic. Scriitori, poeți, jurnaliști, critici literari, invitați, în două cuvinte… personalități importante, oameni frumoși, din Maramureș și din județele învecinate, s-au întâlnit pentru a marca vârsta maturității atinsă de o publicație devenită reper statornic în lumea literară. A fost o organizare amplă care a presupus resurse considerabile dar, în mod evident, resursa umană implicată s-a achitat cu succes. Am văzut „fosta” și actuala echipă a Nordului Literar la aceeași masă rotundă și… luminoasă.

Au fost rostite multe și justificate cuvinte frumoase, au fost dezvăluite eforturile începutului, greutățile și implicarea fondatorilor revistei (prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, Mircea Bochiș, Săluc Horvat), s-a făcut apel la amintiri, au fost evocați anii de început și de creștere dar s-a ajuns – cum era firesc – la provocările prezentului. După 20 de ani de muncă intensă așteptările sunt mari iar nivelul atins și imaginea creată cu efort trebuie cel puțin menținută. Masa rotundă a Nordului a fost  moderată elegant de actualul manager al publicației, doamna Dana Buzura – Gagniuc, care ne-a transmis semnale clare că viitorul Nordului Literar este pe mâini bune, pe mâini… feministe. Nu se putea ca echipa de redacție (Delia Muntean și Raluca Hășmășan – redactori) să nu includă și un domn (redactor șef), jurnalistul Gheorghe Pârja, care își continuă consecvent și dedicat activitatea.

Am asistat cu plăcere la fireasca omagiere și premiere a celor care au semnat și semnează la temelia și modelarea brandului „Nord Literar”.  Au fost acordate câteva premii speciale celor care au sprijinit scriind… Nordul:

Premiul pentru critică și istorie literară – prof. univ. dr. MIRCEA POPA,
Premiul pentru critică și eseu – prof. univ. dr. OVIDIU PECICAN,
Premiul pentru proză (romanul „Paragina”) – VASILE IGNA,
Premiul pentru critică literară – prof. dr. TEREZIA FILIP,
Premiul pentru întreaga activitate – ECHIM VANCEA,
Premiul pentru poezie (volumul „Umbra zidului meu”) – ELENA CĂRĂUȘAN.

Și pentru că Maramureșul are și un statut special nobiliar, organizatorii s-au gândit să acorde titlul de „Cavaler al Nordului” unor personalități demne de-a completa „panoplia” contemporană: academician Ion Pop, Ion Cristofor Filipaș, prof. univ. dr. Allexandru Ruja, Ioan Pintea, Cornel Cotuțiu, Olimpiu Nușfelean, Menuț Maximinian, Daniel Săuca, Lucian Perța, Ion Papuc, prof. univ. dr. Ana Olos, dr. Teodor Ardelean, prof. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, dr. Pamfil Bilțiu, dr. Delia Muntean, Gheorghe Pârja, Raluca Hășmășan. Scrisori de mulțumire au oferit organizatorii doamnei Ileana Cozmuța, și poeților Nicolae Scheianu, Ioan Baba (Serbia) și Vasile Barbu (Serbia).

Prima zi de sărbătoare a mai inclus expoziția tematică „De la «Nord Statornic» la «Nord Literar»” – documente puse la dispoziție de familia regretatului jurnalist și om de cultură Augustin Cozmuța dar și o provocatoare dezbatere, „Local și național în presa culturală”.

Cea de-a doua zi aniversară a Nordului Literar, 21 iunie 2023, s-a focalizat pe… carte. Am participat la prima ediție a Târgului de Carte Baia Mare, dar, cu acest subiect voi reveni într-un alt articol.

Ion Mariș