Un nou număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de la tipar, ca o ofertă de lectură pentru cititorii noștri. Revista poate fi achiziționată de la o parte din chioșcurile de ziare din Baia Mare, de la librăriile Cărturești din întreaga țară, precum și de la librăriile Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla.

Abordând tema corectitudinii politice, Irina Petraș spune: „Recunosc și îmi asum riscul acestei mărturisiri că nu mi-a fost niciodată prea simpatic conceptul”.

Gheorghe Pârja vine cu trei subiecte în acest număr: povestea „Serilor de Poezie de la Desești”, un gând la aniversarea a 145 de ani ai revistei „Contemporanul” și un altul pentru poetul Echim Vancea ajuns la 75 de ani. Un gând frățesc întru poezie îi transmite și Gheorghe Mihai Bârlea. De altfel, pagina „Orfeu” și parodia lui Lucian Perța îi sunt dedicate poetului Echim Vancea.

În urmă cu puțin timp, a plecat dintre noi Vasile Muste, unul dintre poeții importanți ai Maramureșului. Două pagini îi sunt dedicate: cronica Deliei Muntean la volumul „Inima Luanei” și evocările lui Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu, pornind de la recupararea poeziilor sale de debut în volumul „Ziua când îngerii au rămas flămânzi”.

Eseul lui Gheorghe Glodeanu despre             maeștrii fantasticului în literatură are ca punct de pornire volumul „Les maîtres du fantastique en littérature”.

Volumul „Aducerea acasă a lui Brânuși – 150 de ani de la naștere” reunește diversitatea vocilor care au definit conferința cu același titlu, organizată la Baia Mare. Daniela Sitar-Tăut oferă informații despre acesta în cronica sa.

„AI și teama de AI” este eseul în care Laura Poantă ne provoacă să punem în balanță beneficiile și problemele care apar urmare a proliferării AI.

În reportajul său, Dana Buzura-Gagniuc oferă o perspectivă personală asupra zilelor petrecute la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

Continuă seria materialelor din ciclul „Cuvinte din exil” semnate de Mihaela Albu, de data aceasta cu „Recuperări necesare: din nou despre «dezbinarea» exilului românesc”.

Mircea Popa îi dedică un eseu lui Nicolae Breban, cel care „a știut să ocolească toate tezele și poncifele unei literaturi aservite.

Volumul lui Ion Simuț, intitulat „Liviu Rebreanu dincolo de realism”, este analizat critic în paginile revistei, iar Florian Copcea se oprește asupra volumului lui Carmen Firan, „Cuvinte locuite”.

Două recenzii în acest număr: Mircea Teculescu despre „În cădere, becurile se aprind” de Savu Popa și Antoaneta Turda despre „Prima aventură europeană a românilor 1918-1940: ideea europeană ca proiect și acțiune politică în memorialistica elitelor românești interbelice”.

Iubitorii de proză pot citi textul Anei Ludușan, „Cu frigul în spate”, cei de poezie, versuri de Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și Otilia-Vanda Ciuban, iar cei de aforisme, creații de George Vigdor.

Un interesant eseu, „Muzica – spațiu spiritual al ecleziei”, propune Dan Anghelescu.

Poemul lunii aparține lui Vasile Trif.

Pagina dedicată traducerilor cuprinde versuri din creația poetei italiene Antonella Rizzo, traduse de Maria și Valeriu Stancu.

Acest număr este ilustrat cu imagini din Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației, iar Ana Blandiana punctează în paginile revistei importanța fotografiilor și rolul autorului lor.

Comunicat de presă

Finalul verii vine cu un număr dublu al revistei de cultură „Nord Literar”. Un număr consistent, cu nume relevante ale literaturii române și, totodată, o ofertă la lectură de calitate. Cititorii ne pot găsi în chioșcurile de ziare din Baia Mare, precum și în Librăriile Cărturești din întreaga țară.

„Ce-aș alege să salvez dintr-o bibliotecă în flăcări?” – se întreabă Irina Petraș în eseul „Cărți și vremuri”.

În editorialul „Între liniște și neliniște”, Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Caietele FestLit Cluj 2026. Memorie culturală vs Amnezie culturală”.

O amplă cronică literară despre volumul Feliciei Mich, „Spații de margine în literatura română. Simbolistică și tipologie”, este realizată de Gheorghe Glodeanu.

În volumul „Horia Bădescu. Existență și creație”, Mircea Popa aduce la zi informațiile despre viața și preocupările culturale ale acestuia, după cum observă Delia Muntean.

Daniela Sitar-Tăut propune un interviu cu poetul și traducătorul Valery Dvoinikov, care a vizitat de curând Maramureșul.

Poetul clujean Ion Cristofor este prezent la pagina „Orfeu”, iar alături de el este parodia lui Lucian Perța.

Două pagini de poezie se pot regăsi în acest număr, cu versuri din creația poeților Camelia Radulian, Marilena B. Matei, Marin Mârza, Mihaela Meravei, Mihai Victor Afilom, Florina Juncu, Octavian Mihalcea și Mihaela Ungureanu, precum și o pagină de proză din creația lui Leo Butnaru.

Gheorghe Pârja evocă două personalități cu care și-a încrucișat drumurile în poezie și-n Maramureș: poetul Gheorghe Pituț și Vasile Deac-Moșu’.

„Empatia nu a dispărut, dar suferă” – spune Laura Poantă în eseul „Empatia de gradul Z sau despre suprasaturația emoțională”.

„Când uiți, înseamnă că n-ai înțeles” afirma Varujan Vosganian în cuvântul său din cadrul Simpozionului „Memorie culturală vs Amnezie culturală”, desfășurat în cadrul celei de-a 13-a ediții a FestLit Cluj. Întregul discurs poate fi citit în paginile revistei.

Mihaela Albu propune la „Cuvinte din exil” o temă incitantă: „Dorul – factor declanșator al literaturii”.

De curând, a apărut volumul lui Dan Anghelescu „Exilul versus Utopia. Reflecții în sijul unei Est/Etici a uitării”. Iulian Cătălui realizează o amplă prezentare a cărții.

Multe și consistente recenzii în acest număr al revistei: Mircea Popa prezintă volumul „Magnum Diarium Academicum Septentrionis” al lui Teodor Ardelean; Sandu Frunză vorbește despre „Comunicarea prin limbaj poetic. Strategii semiotice de persuasiune”, scrisă de Shanti Nilaya; Raluca Hășmășan face o incursiune în poezia Marilenei Apostu din volumul „Poeme leoparde”; Constantin Marafet zăbovește asupra cărții „Jurnalul albastrului de Voroneț” de Nicole Sere; Gavril Ciuban se apleacă asupra poeziei lui Daniel Marian din proaspătul volum „Tablou periodic al sentimentelor”; Flaviu Mihali dezleagă simbolistica poeziei din „miresele lui sigmund” de Henrieta Mirela Artimon; Victor Constantin Măruțoiu scrie despre poezia Iosefinei Schirger din „Iureșuri”; Nicolae Scheianu – despre sonetele Gabrielei Botici; Lucian Gruia propune o analiză a volumului lui Mircea Cucu „Poezii erotice pentru oameni simpli, nemuritori”, iar Dana Buzura-Gagniuc prezintă „Scrisorile lui Grigore Țiplea către soția sa Maria” cuprinse într-un volum îngrijit de Laurențiu Batin.

Într-un amplu eseu, Dorin Ștef îi trece în revistă pe oamenii de cultură din Maramureș care l-au cunoscut pe Nichita Stănescu.

Eseul „Robert Musil și criza adevărului” de Viorel Igna poate fi citit în acest număr.

Cititorii pot zăbovi asupra reportajului propus de Ana-Cristina Irian „Parcul bucureștean Titan (I. O. R.) ca loc al memoriei, non-loc și arhivă afectivă” și asupra celui semnat de Dana Buzura-Gagniuc „La pas prin țară, pe urmele a zece mari scriitori români”.

În pagina dedicată autorilor străini, Horia Bădescu vine cu traduceri din lirica lui Jean-Luc Wauthier.

Poemul lunii aparține lui Ion Pop, iar ilustrarea numărului este asigurată de Liviu Popovici și cuprinde imagini de la cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru „Atelier”.

Comunicat de presă

Cel mai proaspăt număr al revistei de cultură „Nord Literar” (6/277 iunie 2026) vine cu un sumar bogat, pe gustul tuturor iubitorilor de literatură. Publicația poate fi achiziționată din chioșcurile de ziare din Baia Mare și de la librăriile „Cărturești” din întreaga țară.

În eseul „De-a culorile. Pictura mea”, Irina Petraș își mărturisește pasiunea pentru pictură, pentru care a ales titluri care sugerează de cele mai multe ori „legătura” cu lecturile sale.

În editorialul „Printre spații și cărți”, Dana Buzura-Gagniuc atinge din nou problema condiției literaturii și a creatorilor săi.

Romanul „Sălbatica” al Doinei Ruști abordează subiectul deportărilor forțate în Bărăgan din anii ‘50. Mai multe despre acest roman se pot afla din cronica lui Gheorghe Glodeanu.

Poezia Cătălinei Soare-Hull din recentul volum „Iubirea nu are organe de simț” urmărește „stadiul decantării mature, mizând pe terapia integratoare”, după cum spune Delia Muntean în cronica sa. Aceeași exegetă ne mai propune spre lectură volumul de versuri al lui Marian Zubac, „Toată lumea vorbește de mine”, apărut de curând la ditura Limes.

Daniela Sitar-Tăut aduce în atenția cititorilor istoria unui scenariu cinematografic nevalorificat până în prezent – „Ștefan cel Mare” de Camil Peterescu.

La „Orfeu” se pot citi poeziile lui Gavril Ciuban și parodia lui Lucian Perța.

Gheorghe Pârja aduce argumente în sprijinul dimensiunii novatoare a diplomatului Horia Bădescu, autor al cărții „La răsărit de Paradis”, un volum care „spune povestea unei aventuri spirituale”.

Un splendid tablou al copilăriei academicianului Ion Pop, originar din Mireșu Mare, este publicat în acest număr. Textul este un fragment dintr-un volum în pregătire ce va cuprinde dialogurile lui Ion Pop cu Toni Chira.

Actualitatea culturală, semnată de Dana Buzura-Gagniuc, aduce pe tapet bogăția de evenimente a acestei veri.

În pagina dedicată „Cuvintelor din exil”, Mihaela Albu scrie despre așa-zisa dezbinare a exilului românesc.

Săluc Horvat îl readuce în atenția cititorului pe Mihai Eminescu – „Expresia integrală a sufletului românesc”.

De curând, la Baia Mare a avut loc cea de-a 32-a ediție a Festivalului de Teatru Atelier, iar Daniela Dunca semnează o cronică la unul dintre cele mai tulburătoare spectacole din festival: „Nietzsche Says It’s Way Past Your Bedtime”.

Un portret al scriitorului Ștefan Jurcă este realizat de poetul Gavril Ciuban.

Raluca Hășmășan zăbovește asupra volumului lui Radu Voinescu, „Educația sentimentală”, care cuprinde un discurs liric caracterizat prin limpezime și prin rafinament imagistic.

„Nicolae Corlat îi spune poeziei pe nume: orbire” afirmă Flaviu Mihali după lectura volumului „Împotriva orbirii” al poetului amintit, iar Nicolae Scheianu îl consideră pe Liviu Coroiu „un «paznic al visului» în «oglinda fântânii»” – după lectura noului său volum de versuri „Tăcerea fântânilor”.

Prezentul număr cuprinde un fragment dintr-un roman în pregătire de Vanessa Steinacher și poezii din creația scriitorilor Nicolae Nistor, Alexandru Boțoroga și Luminița Giurgiu.

O incursiune în „Orbitor”-ul lui Mircea Cărtărescu propune Remus-Valeriu Giorgioni.

Versuri semnate de poetul italian Giuseppe Bova, în traducerea lui Valeriu Stancu, pot fi citite pe pagina dedicată autorilor străini.

Sunt prezentate, de asemenea, premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, oferite în cadrul FestLit 2026.

Un mare scriitor, Radu Ciobanu, a plecat dintre noi, iar revista publică un scurt portret.

Poemul lunii aparține lui Mihai Olos. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marian Zidaru, care este prezentat în paginile revistei de Cătălin Davidescu.

COMUNICAT DE PRESĂ

A apărut numărul pe aprilie al revistei de cultură „Nord Literar”, care aduce dinaintea cititorilor un sumar bogat și nume relevante ale literaturii române.

„În interesul pentru relația posibilă între aventură și cotidian am văzut motivată apropierea prozei scurte de proza polițistă” – consideră Irina Petraș, într-un nou eseu din ciclul „Răspunsuri/ răspunderi”.

Criticul literar Grigore Grigurcu a împlinit în aprilie nouăzeci de ani, prilej pentru ca Gheorghe Pârja să evoce episodul când acestuia i-a fost decernat Premiul „Nichita Stănescu” la Desești. De asemenea, Gheorghe Pârja propune cititorilor un tablou sentimental avându-i ca eroi pe poeții maramureșeni Dan Botta și Emil Botta.

Într-un elegant eseu, Horia Bădescu vorbește despre „Zgomotul de fond al derizoriului”.

Iubitorii de poezie pot citi versuri de Lucian Vasiliu la „Orfeu”, însoțite de parodia lui Lucian Perța.

Dana Buzura-Gagniuc portretizează trei personalități literare: Ioan Moldovan, Anca Irina Ionescu și Cornel Munteanu, în contextul unor evenimente omagiale care au avut loc de curând. Tot ea vine cu detalii despre evenimentul dedicat aniversării lui Gheorghe Pârja.

La ceas aniversar, Gheorghe Glodeanu realizează un portret universitarului băimărean Cornel Munteanu.

Mircea Popa analizează critic volumul lui Ovidiu Pecican, „Istoria culturii române de la origini până în secolul al XVI-lea”.

„Avem de-a face cu o întâmpinare dinăuntru a cărților vizate” afirmă Delia Muntean în cronica la cartea Imeldei Chința, „Destine și poeme. Recviem interpretativ”.

Poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea „devine un sigiliu al ființei, un loc de trecere între eros și thanatos” consideră Daniela Sitar-Tăut, referindu-se la volumul bilingv „Doar împreună. Alte sigilii/Solo juntos. Otro sellos”.

La pagina „Cuvinte din exil”, Mihaela Albu propune un autor polivalent și prolific: Constantin Eretescu.

Gavril Ciuban realizează o incursiune în poezia lui Vasile Latiș, demers care-i dă „strania senzație că timpul gândit de autor este reversibil”.

Poetului Flaviu Claudiu Mihali i-a apărut un nou volum, „Cicatrici”, despre care Nicolae Scheianu afirmă că „vine dintr-o minte lucidă și dintr-o sensibilitate uneori extremă”.

Flaviu Mihali este și autorul relatării unei întâlniri sub semnul poeziei cu românii de dincolo de Tisa.

„Toate instantaneele din fișierul de amintiri ale spațiului exterior au corespondență emoțională în spațiul interior” în poezia din noua apariție editorială a Rodicăi Brad-Păuna, „Transatlantice”, după cum susține Raluca Hășmășan.

Numărul acesta al revistei este unul bogat în poezie din creația unor autori români și străini: Constantin Cubleșan, Eugen Boieru (Serbia), Codruța Vancea, Loredana Hoza, Ștefan Aurel Drăgan.

Mai semnalăm eseul lui Viorel Igna, „Emanuele Severino și nihilismul”, aforismele lui Ionuț Caragea, proza semnată de Andra Mânzat și cronica Antoniei Bodea la romanul „Zaraza” de Ion Dulugeac.

La pagina dedicată autorilor străini, Emanuela Bușoi traduce din lirica poetului scriitorului francez Alexandre Leboeuf.

Poemul lunii este semnat de Gheorghe Pârja, iar ilustrarea aparține artistului plastic Petru Lucaci, care semnează și un text lămuritor despre lucrările din colecția „Clarobscur”.

Comunicat de presă

Numărul pe martie al revistei de cultură Nord Literar a ieșit de la tipar și oferă iubitorilor de literatură o alternativă de lectură rafinată.

Amintindu-și că, în 21 martie, se împlinesc 74 de ani de la nașterea lui Ioan Moldovan, Gheorghe Pârja mărturisește prietenia sa cu poetul. Tot Gheorghe Pârja spune: „Am citit cu plăcere o carte rară a unui caligraf al clipei, fascinat de seducția libertății”, după ce esențializează, într-un material emoționant, cele unsprezece volume din Jurnalul unei epoci. 1969-2022 al lui Leo Butnaru.

Un interesant eseu despre Credință și încredere propune Irina Petreaș. Ion Papuc, în Alteritatea definitivă punctează câteva repere biografice ale lui Paul Celan.

Gheorghe Glodeanu prezintă o lucrare cu o temă extrem de actuală: Des mystifications littéraires a lui Jacques Finné.

Cu delicatețea-i cunoscută, Delia Muntean vorbește despre „un demers cărturăresc comun inițiat de două voci distincte ale literaturii noastre: Monica Pillat și Radu Ciobanu”, concretizat în volumul Dincolo de așteptare.

Daniela Sitar-Tăut propune o avancronică la volumul Întrupare în cuvânt semnat de Lotica Vaida.

Dana Buzura-Gagniuc publică o pagină de proză din volumul în pregătire Întoarcerea în Blestem, precum și pagina destinată actualității culturale.

La „Orfeu” se pot citi versuri din creația lui Dinu Flămând, alături de parodia lui Lucian Perța.

La pagina „Cuvinte din exil”, Mihaela Albu evocă personalitatea savantului N. I. Herescu.

O punte între Brâncuși și Mihai Olos construiește Ana Olos în articolul „Între Maramureș și Brâncuși” – Colocviul Internațional din 1967 și Centenarul din 1976.

Aproape nimic sigur este volumul de versuri al lui Robert Șerban, interpretat critic de către Florian Copcea.

„Lirica Alexandrei Mureșan are forță, are capacitatea de a ține cititorul într-o stare de vigilentă curiozitate” spune Raluca Hășmășan despre volumul de curând lansat la Baia Mare Copiii din casa de dinainte.

Gavril Ciuban readuce în atenția cititorului profilul liric al lui Ion Bogdan, iar Flaviu Mihali provoacă la lectura poeziei lui Daniel Montoly, autor al volumului bilingv româno-spaniol Simfonie păgână.

Emanuela Bușoi, Mircea Pop și Liviu Coroiu sunt poeții ale căror versuri pot fi citite la pagina dedicată creației lirice.

Cartea Elisabetei Boțan, Zbor între două lumi, este recenzată de Ion Cristofor, iar Ana Ludușan vorbește despre volumul Graziei Deledda, Biserica singurătății.

Un eseu dedicat lui Giovanni Papini propune Viorel Igna.

Alice Valeria Micu realizează un portret al artistului plastic Flavius Lucăcel.

Versuri din creația poetului belgian Eric Allard, traduse de Elina Adam, pot fi citite la pagina dedicată traducerilor.

Poemul lunii este semnat de Ion Petrovai. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația Suzanei Fântânariu.

Comunicat de presă

Apărut de curând, primul număr din 2026 al revistei de cultură „Nord Literar” se găsește la chioșcuri și în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Pornind de la evocarea dascălilor săi, Irina Petraș atrage atenția asupra importanței culturii generale, în eseul din ciclul „Răspunsuri/răspunderi”.

„Și cel mai grotesc exemplu îmi pare a fi faptul că unii condeieri își spun în profilul de internet că ei sunt «writer», nu scriitor, ci «writer»” spune Ion Papuc în eseul „O concurență strivitoare”.

În ultimele luni, doi mari prieteni ai „Nordului Literar”, Mircea Muthu și Alexandru Ruja, au plecat dintre noi. Evocarea personalității lor este făcută de Gheorghe Glodeanu, respectiv de Săluc Horvat.

Delia Muntean pășește cu delicatețe „pe muchia poemelor” lui Ion Mureșan, un poet care „își duce spectatorii – între care și el se pitește câteodată – până într-un punct, undeva între cele două lumi, (…) apoi îi lasă de izbeliște”.

György Mandics își dezvăluie fascinanta personalitate în interviul pe care i l-a acordat Danielei Sitar-Tăut.

Portretele a doi poeți aniversați în ianuarie, Ion Mureșan și Vasile Muste, sunt conturate de Gheorghe Pârja și de Nicolae Scheianu.

Mircea Popa prezintă cel mai recent volum de poezii al Sânzianei Mureșeanu, „Laurii clipei”.

În ianuarie, Revista de Cultură „Nord Literar”, prin oamenii săi, a participat la Festivalul Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” din Drobeta-Turnu Severin, de unde s-a întors cu trei premii importante. Un reportaj al întregului eveniment este realizat de Dana Buzura-Gagniuc.

Începând cu acest număr, publicația noastră are o rubrică nouă, „Cuvinte din exil”, sub semnătura Mihaelei Albu. În primul text, autoarea se referă la „Recuperări necesare” ale culturii noastre.

Volumele „Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară” de Stan V. Cristea, „Cu bufnița pe umăr” a lui Cassian Maria Spiridon și „Picuri de lumină” de Ana Opran sunt interpretate critic de Florian Copcea, Daniel Mariș și Paul Gorban.

Numărul din ianuarie al revistei este bogat în recenzii realizate de Raluca Hășmășan la volumul „Oriunde mă duci” al lui Dan Breaz, de Gavril Ciuban la volumul „Amare” al Ancăi-Iulia Beidac, de Flaviu Claudiu Mihali despre versurile semnate de Nicole Sere și de Daria Dalin cu referire la opera poetică a lui Dumitru Cristănuș.

Poezia lui Vasile Muste și parodia lui Lucian Perța pot fi citite la pagina „Orfeu”, iar proza Angelei Burtea și poezia Suzanei Fântânariu îmbie, de asemenea, cititorii la lectură. Poemul lunii este semnat de Flaviu Claudiu Mihali.

Revista este ilustrată cu imagini din cartea „Țesând povești. Istorii de viață din camera bună a Maramureșului” de Ana Iuga, căreia Gheorghe Pârja îi dedică eseul de la pagina „Varia”.

Sonete de William Shakespeare, în traducerea lui Dan Anghelescu, pot fi citite în acest număr al revistei.

Comunicat de presă

A apărut numărul 268 al revistei de cultură „Nord Literar”. Sunt douăzeci de pagini de critică, poezie, proză, eseu, actualitate literară, în această publicație lunară care poartă girul Uniunii Scriitorilor din România.

Irina Petraș evocă în eseul său două momente de istorie literară, având în centrul lor „Colecția Akademos” și „Colocviile Transilvaniei”. Pornind de la revoltele tinerilor din Parisul anilor 1968, Ion Papuc aduce în discuție interdicțiile și diversele lor nuanțe.

Gheorghe Glodeanu propune o invitație la lectura unei cărți cu un titlu seducător „Bestiaire des monstres féminins” având ca autoare pe Dominique Lanni și Aurore Petrilli.

O poezie care „ne îmbie să călătorim prin noi înșine către adevărul propriu” este cea a poetului Andreas Wellman, despre care scrie Delia Muntean.

Volumul de note de lectură „Sertarul cu lucruri bune” al Iuliei Anamaria Ghidiu este prezentat de Dumitru Cerna.

George Vigdor, un poet care „nu mai ironizează realitatea, ci o deplânge cu luciditate”, a publicat un nou volum, „Blestemul fragmentului”, pe care îl analizează critic Daniela Sitar-Tăut. Autoarea prezintă, de asemenea, lansarea de carte „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” a lui Alexandru Buican, eveniment care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române.

Tot despre un volum de poezie, apărut în acest an, „Doar împreună. Alte sigilii” al lui Gheorghe Mihai Bârlea, este vorba în cronica lui Mircea Popa.

Pagina „Orfeu”, precum și parodia lui Lucian Perța, îi sunt dedicate lui Ioan Dragoș. Poetul, care de curând a împlinit 70 de ani, este portretizat de Gheorghe Pârja.

Ovidiu Pecican continuă ciclul „Un pretendent valah la Curțile Europei” la pagina „Avalon”.

Dana Buzura-Gagniuc conturează actualitatea literară, oprindu-se cu precădere asupra apariției volumului „Timpul învins” a poetului român din Biserica Albă Gheorghe Moiș.

În pagina dedicată interpretărilor, sunt prezentate două volume. Valentin Talpalaru – despre „Raiduri prin cultură”, al lui Marius-Adrian Nicoară, iar Cristina-Anișoara Zainea – despre „Cartea lui Cezar” a Angelei Martin.

Sunt 175 de ani de la nașterea Veronicăi Micle, prilej cu care Constantin Cubleșan evocă personalitatea poetei.

Personalitatea lui Ioan Alexandru la „un sfert de veac de veșnicie” este evocată de Gheorghe Pârja, care prezintă și evenimentul de lansare al revistei „Nord Literar” la Cernăuți.

Flaviu Claudiu Mihali conturează jurnalul călătoriei unui grup de poeți români la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” – Uzdin.

Raluca Hășmășan consideră volumul „De veghe la hotarul limbii române” al Deliei Muntean, apărut de curând, un demers necesar și responsabil de recuperare a unui segment esențial al istoriei noastre literare, care vizează literatura română din Serbia.

Dan Anghelescu semnează cronica muzicală dedicată celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”.

Pagina de proză cuprinde un fragment din volumul în curs de apariție „Vremea evreilor” al lui Nicoară Mihali, iar în cea dedicată poeziei se pot citi versuri de Remus-Valeriu Giorgioni și de Nicolae Scheianu.

Antropologul Ana-Cristina Irian vorbește despre gătit ca formă de memorie și deopotrivă ca gest cultural și emoțional.

Câteva poezii din volumul „Loreley” al lui Heinz-Uwe Haus sunt traduse din limba engleză de Clelia Ifrim.

Poemul lunii îi aparține lui Alexa Gavril Bâle, iar ilustrarea acestui număr este cu peisaje maramureșene imortalizate de fotograful Ștefan Bela.

Comunicat de presă

A ieșit de sub tipar numărul dublu al revistei de cultură „Nord Literar”, pentru lunile iulie-august 2025, cu 24 de pagini consistente și interesante, din care spicuim câteva idei de lectură.

„Răspunsurile și răspunderile” Irinei Petraș vizează pecetea gândirii filosofice la Eminescu.

De curând, la Editura Academiei Române a apărut o nouă monografie dedicată lui V. Voiculescu, semnată de Florentin Popescu și prezentată în paginile revistei de Gheorghe Glodeanu.

Poetul Valeriu Stancu își mărturisește sentimentele, după ce a fost premiat de Academia Franceză cu „Le Prix Mallarmé”.

Despre poeziile-popas în călătoria spirituală a lui Carol-Daniel Sabău scrie Delia Muntean, în cronica la volumul de versuri „Simplissima”.

Daniela Sitar-Tăut prezintă tulburătoarea carte a Smarandei Nemeth, „Jurnal postum”. Florian Copcea zăbovește asupra volumului lui Gabriel Chifu, „despre petrecerea de sine și alte petreceri”.

Gheorghe Pârja semnează două materiale în acest număr: un interviu cu poetul Petru Cârdu, cu ilustrații inedite din arhiva personală, și un text dedicat premiului Cartea Anului pentru Debut (ex aequo) acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul „Buzura la Berința. Locul de unde n-a plecat niciodată” al Danei Buzura-Gagniuc.

Despre destinul cărții și al culturii, în general, în vremuri de restriște, despre eforturile pe care editorii și managerii culturali sunt nevoiți să le facă vorbește Dana Buzura-Gagniuc în eseul „Oamenii-orchestră și durerea cărții”.

Mircea Popa apreciază că volumul „Rezemat de noapte” al lui Marius Țion este așezat „sub regimul nocturn al magismului sideral”. Ligia Duruș îl consideră pe Dan Anghelescu „un poet al disimulării”, analizând critic cartea „Poeme sub acoperire”.

Un eseu despre „bătrânele lucruri” purtătoare de mesaj, semnat de Radu Ciobanu, îndeamnă la respectul față de trecut.

Raluca Hășmășan „instigă la lectura” proaspătului volum „Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei”, coordonat de Irina Petraș, apărut la Editura Școala Ardeleană.

În acest număr se poate citi proză de Petru Racolța și Cătălin Boghiu și poezie de Julia Dragomir, Evelina Vasc și Dana Lazăr.

Recenziile semnate de Cezarina Adamescu și Flaviu Claudiu Mihali vizează două volume de poezii: „Sedus de îngeri” de David Boia, respectiv „Dansul îngerului păzitor” de Costică Ciocan.

Pagina „Orfeu” este dedicată poeziei lui Aurel Ștefanachi și parodiei lui Lucian Perța.

Eseul „Un pretendent Valah la Curțile Europei” al lui Ovidiu Pecican continuă în pagina „Avalon” cu partea a VI-a.

Un nou text din seria celor premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran” organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca îl are ca autor pe Matei Gâtlan (clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Al. Vlahuță, București).

Doi autori maramureșeni semnează poemul lunii: Vasile Igna și Ștefan Jurcă.

Revista este ilustrată cu creațiile Dalinei Bădescu, artistă care, așa cum afirmă Pavel Șușară într-o consistentă cronică plastică, „refuză să se conformeze urgențelor actualității și să recompenseze privirea doar printr-un spectacol de consum imediat”. Tot ei îi este dedicat și eseul „Daphnis și Chloe la Baia Mare” al lui Ion Papuc.

„Poem întru slava piciorului” de Ilarie Voronca, în traducerea din limba franceză a lui Horia Bădescu este propunerea pentru pagina dedicată traducerilor.

Revista noastră poate fi găsită în librăriile Cărturești din întreaga țară.

Comunicat de presă

Numărul pe luna iunie al revistei de cultură „Nord Literar” poate fi găsit la chioșcurile de ziare din Baia Mare și la librăriile Cărturești din întreaga țară. Un conținut bogat, ca de fiecare dată, pentru gusturile tuturor iubitorilor de literatură.

„Deocamdată, e greu de găsit un adevăr «cât de cât» absolut dincolo de cel al muritudinii” – susține Irina Petraș în eseul „Relativizăm, relativizăm”.

Ion Papuc mărturisește captivanta poveste a achiziției unor cărți de la o librărie pariziană.

Dispariția neașteptată a scriitorului Marian Ilea e prilej de evocare a personalității sale de către Gheorghe Glodeanu.

Delia Muntean spune, în poemul critic „La răscrucea dintre adevăruri”, că „Dacă o să pornești la drum prin teritoriu liric al lui Gheorghe Pârja, niciodată nu ești singur”.

Delia Muntean se apleacă și asupra volumului Elenei Abrudan, „Artiști români contemporani”, un studiu care merită atenția „prosumatorului contemporan de artă”.

Volumul „Păsările timpului meu”, este o „cheie simbolică de acces în intimitatea unei memorii transfigurate liric” – consideră Daniela Sitar-Tăut analizând critic proaspătul volum al Valeriei Bilț.

La pagina „Orfeu”, iubitorii de poezie pot citi versuri de Ștefan Hoștiuc. Poezie bună vor găsi și citind creații din lirica Lidiei Zadeh Petrescu, a lui Gabriel Cojocaru și a Alexandrinei Tulics.

În această lună, istoricul literar Săluc Horvat a împlinit 90 de ani, iar Gheorghe Pârja și Mircea Popa conturează profilul cărturarului la ceas aniversar.

Gheorghe Pârja continuă seria materialelor dedicate poeților de limbă română din Cernăuți, de data aceasta cu Nicolae Șapcă.

Dana Buzura-Gagniuc radiografiază temperatura înaltă a unui iunie literar, o lună cu o cascadă de evenimente culturale cărora Revista de Cultură „Nord Literar” le-a fost parte.

Recenzii semnate de Eliza Roha și de Daniela Sitar-Tăut la volumul Hannei Bota, „Să spui sau să nu spui”, respectiv la cel de poezii ale Larisei S. Tudose, „Reflecții” pot fi citite în paginile revistei,

Două evocări ale unor poeți din spații și epoci diferite ne propun Constantin Cubleșan și Gavril Ciuban, despre Șfefan Octavian Iosif la 150 de ani de la naștere, respectiv Ion Iuga.

„Poezia e un mod de a ne trăi umanitatea” afirmă Horia Bădescu în eseul „Nimic nu e nou în poem”.

În aceste număr sunt publicate două dintre eseurile premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.

Ovidiu Pecican continuă la pagina „Avalon”, cu un nou episod din „Un pretendent valah la Curțile Europei”.

„Vârcolacul și fântâna secată” este fragmentul de proză semnat de Ștefan Jurcă, apărut în paginile revistei.

Pagina dedicată traducerii prezintă versuri din creația poetului irakian Abdul Hadi Sadoun, traduse de Elisabeta Boțan.

Poemul lunii aparține lui Gavril Ciuban, iar numărul este ilustrat cu lucrări din creația artistei Camelia Ofelia Moisima.

Revista poate fi citită și accesând link-ul https://nordliterar.ro/reviste/

Comunicat de presă

Joi, 20 martie 2025, la Colegiul Național Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighet a avut loc prezentarea cărții „Destin liric Gheorghe Chivu”, autor prof. dr. Ioan Dorel Todea. Au participat: autorul cărții, Dana Buzura – Gagniuc (managerul revistei de cultură „Nord Literar”), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. dr. Odarca Bout, Ileana Matus (manager Centrul Cultural), elevi și profesori ai C.N.P. „Regele Ferdinand”.

În continuare puteți urmări o înregistrare video a evenimentului:

Foto & video: dr. Sorin Markus