Dacă noi putem decide cât, cum și de la cine consumăm căldură, gaze, electricitate, internet, telefon și TV, căci piața este liberă și concurențială, la salubritate nu se poate, există un singur operator, iar tarifele, în general, sunt fixe, abia în ultimii doi ani apărând conceptul „plătești cât consumi”, de care la Sighet încă nu s-a auzit – însă la Oradea, Câmpina, Brașov etc., da.

Drept urmare, consilierii locali trebuie să fie mai mult decât atenți și mai „bătăioși” atunci când decid în numele nostru aceste tarife.

Până și la serviciul de apă-canal, alt serviciu haiducesc unde, de asemenea, nu există concurență și e un singur operator, dispunem de apometre, astfel că avem măcar opțiunea să consumăm/ cheltuim cât dorim.

După ce au lăsat de Sărbători gunoiul pe străzi, în stil Napoli ori favelele braziliene, cei de la SC Herodot Grup SRL, care se prefac că execută curățenia stradală a Sighetului (ați văzut vreun municipiu mai murdar în Transilvania? Dacă da, care anume?) și colectează, într-un mod absolut primitiv, precum în evul mediu (nici măcar presat și balotat), deșeurile menajere ale Sighetului, i-au convins (cum, oare?) și pe noii aleși locali.

Herodot a presat pentru un alt tarif, mult mai ridicat (24 lei) în vederea acoperirii costului transportului deșeurilor la Oradea.
De ce Oradea? Pentru că ei sunt singurii care ne mai primesc, iar la Sighet nu se mai poate, deoarece, neefectuând triaj selectiv, recuperare sau măcar presare, Herodot a umplut rapid cele două depozite primitive de la Teplița, situate în buza caselor și care au fost închise de tribunal unul după altul.

S-a ajuns aici deoarece, până acum, toate modificările de preț și semnările/ prelungirile contractului cu Herodot au fost făcute prin generosul vot al consilierilor locali, fără transparență ori dezbatere publică. Între 2013-2018 tariful a crescut cu 250%, ducând la înzecirea în doar 10 ani a profitului net, de la 194.000 la peste 2.167.000 lei pe an, Herodot devenind astfel a treia cea mai profitabilă firmă din Sighet, după Plimob și Laguna!

Nota bene(!) și-au luat angajamentul fals că vor face reciclare adevărată și colectare pe două fracții, începând cu 1 ianuarie 2019 și încasând astfel, necuvenit, tariful majorat de salubritate, vreme de 2 ani!

Iar acum am aflat, pe surse, că ar fi obținut, inexplicabil, nu rezilierea înțelegerii și un „eject”, ci continuarea contractului, ca și cum nu și-ar fi satisfăcut „pohtele” ani de zile, și un nou tarif de 14 lei, în loc de 14,26/ persoană/ lună. Presupus tarif redus, care va fi plătit însă de către toți sighetenii (ceea ce era într-adevăr un lucru necesar) la casieria primăriei, odată cu impozitele! Nu ca înainte, când unii fentau și doar 22.000 plăteau (teoretic), ci de acum va fi achitat, zic ei, de absolut toți!

Vă dați seama ce cadou uriaș – dublarea numărului de clienți și colectarea banilor asigurată – a primit Herodot de la noua conducere a orașului, al cărui buget va juca de acum și rolul de tampon pentru ei?!

Este strigător la cer! 14 lei/persoană/ lună, fără tarife diferențiate!? Chiar dacă ești plecat 3 luni în Spania, ai 3 apartamente dar stai doar în unul, camionul Herodot nu poate ajunge la tine pe dealul din Iapa și chiar dacă reciclezi 50% ori compostezi!?
Pentru a înțelege enormitatea acestui tarif nesimțit, iată care sunt prețurile practicate în alte orașe, acolo unde veniturile sunt mult mai ridicate decât în Sighetul cel sărăcuț: Bistrița – 6,6 lei din 11,5 lei/ persoană/ lună, diferența fiind suportată de către primărie, Baia Mare – 7 lei (din 13, diferența fiind subvenționată de primărie), Alba Iulia – 9,97 lei, Cluj-Napoca – 10,93 lei (din 14, restul fiind subvenționat de primărie), Satu Mare – 10,95 lei, Arad – 11,28 lei, Oradea – 11,60 lei, București 11,7 lei sau Timișoara – 12,42 lei/ persoană/ lună!
Iar municipiul Sighet va plăti unul dintre cele mai ridicate tarife din România, deși are unul dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor?!

Pe ce se întemeiază suma aceasta?! Faceți publice calculele aferente, contractul și anexele acestuia, facturile achitate în ultimii ani către Herodot, spuneți-ne ce veți face dacă nu se încasează destui bani ori, dimpotrivă, mai mulți decât trebuie, sau dacă gunoiul va trebui dus încă mai departe și mai costisitor.

Spuneți-ne câți cetățeni rezidenți (presupus plătitori) credeți că are Sighetul, că nici măcar acest lucru nu se știe precis! Serviciul de Evidența Populației are un număr, Direcția de Statistică – altul! Câți dintre sigheteni se află permanent în străinătate? Câți dintre ei nu pot plăti (veterani, social, fără venit etc.)? Cu care cifră ați operat când ați făcut calculele?
Și atunci, de unde ați scos cei 14 lei?! Pentru transparența maximă a implicării autorităților publice locale ar fi interesant de analizat structura calculației de preț în noul consens asigurat de „bunăvoința” resetată a conducătorilor noștri!

Vă solicităm să nu mai luați decizii pripite ori pritocite în spatele ușilor închise, ci bine chibzuite, transparente și mai ales corecte în primul rând pentru noi, cetățenii urbei, și abia apoi pentru afaceriștii gunoiului!

Apropo, cât timp va rămâne prețul acesta și pe când v-ați gândit la următoarea scumpire?!…
Mulțumim din inimă pentru soluțiile „alternative” apărute… de îndată!

Teofil Ivanciuc
Ion Mariș

Foto: Salut, Sighet!

Marți, 05 ianuarie 2021, în prezența (și la inițiativa) primarului Vasile Moldovan, a avut loc prima ședință extraordinară (de îndată!) din noul an a Consiliului Local Sighet, fiind o întâlnire lungă și plină de idei. Ședința s-a desfășurat în două reprize, pe parcursul a aproximativ 5 (cinci) ore, având pe ordinea de zi un singur proiect de hotărâre (cu mai multe articole): modificarea tarifelor la salubrizare.

La ședință a participat și conducerea societății comerciale Herodot Grup SRL, firma care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor din orașul nostru. Reprezentanții societății de salubrizare au adus câteva precizări interesante vizavi de colaborarea cu sighetenii. În primul rând, am reținut că sunt colectate și transportate din Sighet, aprox. 1200 tone deșeuri lunar, având încheiate 6183 de contracte valide, acest serviciu fiind destinat de fapt pentru aprox. 22000 de locuitori din orașul nostru. S-a subliniat și că nu se face, din păcate, o colectare prea bună a taxei de salubrizare de la persoanele fizice.

După cum au putut observa sighetenii, de la începutul anului și până în data de 07 ianuarie 2021, deșeurile nu au fost ridicate, orașul arătând din ce în ce mai…. deplorabil.

Problema apărută este generată de imposibilitatea în care se află societatea Herodot Grup, de-a acoperi costurile suplimentare de transport până la Oradea, acolo unde se vor transfera deșeurile, Sighetul neavând, din 18 decembrie 2020, o platformă autorizată pentru depozitare. Platforma temporară de depozitare, folosită anul trecut, a fost închisă prin Hotărârea din 18 decembrie 2020 a Tribunalului Maramureș, printr-o decizie luată la sesizarea unor locuitori care au locuințele amplasate la distanță mai mică decât cea prevăzută în legislația în vigoare.

Varianta cea mai simplă pentru Consiliul Local Sighet ar fi fost majorarea taxei de salubritate atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice, cu procente de aproximativ 40 – 60 %, idee pe care consilierii nu au agreat-o.

Se pare că de la Consiliul Județean Maramureș a fost avansată o formulă de avarie, în sensul că de la 01 martie 2021 va fi dat în folosință un depozit temporar de colectare, situat la Șomcuta Mare, acoperirea (financiară) pentru transportul la Oradea fiind necesară doar pentru două luni.

Interesant este că, deși Consiliul Județean Maramureș este responsabil pentru MID (Managementul Integrat al Deșeurilor), există un blocaj inexplicabil la nivelul conducerii județene în a se implica decisiv pentru soluționarea acestei grave probleme!

La nivel de județ avem o „minunată” Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere în Maramureș, care cuprinde 76 unitați administrativ – teritoriale din tot județul plus Consiliul Județean Maramureș. Ce au făcut ei până acum, cum au gestionat problema deșeurilor? Așteptăm să ne răspundă… de îndată! De ce un proiect finanțat din fonduri europene cu aprox. două milioane euro, prin care s-a construit Stația de Transfer, de Sortare și de Colectare a Deșeurilor Voluminoase de la Sighet nu s-a finalizat, iar Stația stă închisă și nefolosită? Cine este vinovat?… Se-aude, domnilor de la județ?…

Revenind la ședința CL Sighet, primarul și consilierii își doresc o rezolvare „neforțată”, fără creșterea efortului financiar la nivelul populației dar, problema fiind tărăgănată de foarte mulți ani, nu cred să se rezolve cu… celeritate.

O soluție de compromis a fost asumată de Herodot Grup, societatea va degaja deșeurile din Sighet în următoarele 7 (șapte) zile, cu condiția ca într-o săptămână adminstrația publică locală să vină cu o soluție viabilă, definitivă! Azi (07 ianuarie, orele 10:00), probabil fiind încă sărbătoare, gunoaiele Sighetului erau… nemișcate!

Ce se va întâmpla peste o săptămână vom vedea sau… nu!

Ion MARIȘ

Notă: Din discuțiile pe care le-am avut cu diverși cetățeni, este respinsă categoric ideea de-a fi majorată taxa de salubrizare pentru persoane fizice. Voi reveni cu amănunte într-un viitor articol.

Foto: I. Mariș

Ne dușmănim român cu român, psd-ist cu pnl-ist, usr-ist cu pmp-ist, dar nu stăm pe loc o secundă să ne întrebăm cum am ajuns aici. Unul la beregata altuia, acuzații la adresa altora, degrabă vărsători de sânge, nu ne gândim cum ar fi dacă ne-am așeza la aceeași masă și am identifica soluții în beneficiul tuturor.

Nu ne simțim confortabili în calitate de asociați în ADI DEȘEURI Maramureș, organizație în care sunt asociate toate cele 76 de localități din Maramureș, plus Consiliul Județean Maramureș. După mai bine de zece ani de la asociere putem trage concluzia logică a crizei prelungite cu care se confruntă municipiul Sighetu Marmației, și nu numai, în privința colectării, transportului și depozitării deșeurilor. Sistemul de gestionare integrat al deșeurilor organizat la nivelul județului Maramureș nu răspunde necesităților, iar ceea ce se prezenta și se dorea pentru toți locuitorii județului, un proiect model, a eșuat în mod lamentabil.

Deși la data de 21 decembrie 2020, atât eu personal, cât și operatorii Herodot Grup S.A. și Glod Sal S.A., am adus la cunoștință hotărârea Tribunalului Maramureș din 18 decembrie 2020 privind interzicerea depozitării deșeurilor pe platforma temporară de la Sighet, care a deservit în ultimii trei ani întreg Maramureșul Voievodal și am solicitat prefectului convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, în vederea declarării stării de urgență datorită situației generate de încetarea activității de colectare și transport a deșeurilor de către operatorii de salubrizare, precum și datorită potențialului de risc biologic confirmat de studiul de impact întocmit de către noi, cu sprjinul unor specialiști, nici până la această dată nu a fost convocată ședința.

Ne-am deplasat și la președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, care este și președintele ADI Deșeuri Maramureș, soluția identificată fiind transportul deșeurilor la Oradea sau Sălaj (de ce nu la Baia Mare!?). Până la data de 30 decembrie 2020 s-au efectuat transporturi la Oradea, dar încă nu am primit confirmarea de la Primăria Oradea pentru acceptul trasportului și depozitării deșeurilor și după 1 ianuarie 2021. Și, mai apoi, se pune problema costurilor de transport și depozitare. Sunt, totuși, cca. 500 km dus-întors.

Și dacă tot nu a convocat CJSU, dl. prefect a fost foarte vigilent și a trimis organe de control (de la Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, IPJ etc) la depozitele neconforme răsărite peste noapte la Petrova, Rozavlea (și probabil mai sunt și vor mai apărea dacă nu se găsesc soluții viabile), aplicându-se amenzi severe și întocmindu-se dosare penale.

Soluția viabilă, până la finalizarea depozitului ecologic de la Sârbi, comuna Fărcașa (anul 2023 după spusele președintelui C. J.), ar fi identificarea în zona Maramureșului Voievodal a unei suprafețe de teren și construirea unei platforme temporare conforme.

Facem apel la toți primarii din zonă, consilierii locali din fiecare UAT, să identificăm un teren corespunzător cu cerințele legale și să construim o platformă temporară de depozitare, altfel gunoaiele vor sta neridicate sau vor ajunge în păduri ori pe malurile râurilor, și vom asista neputincioși la un adevărat dezastru ecologic.

Gestionarea deșeurilor are o importanță strategică și trebuie tratată ca atare. Nu este normal să stăm comozi și să așteptăm soluții miraculoase, fără să luăm nicio măsură și să asistăm fără reacție cum criza colectării și depozitării deșeurilor se acutizează.

Vasile Moldovan
primarul municipiului Sighetu Marmației

Foto: Salut, Sighet!

La debutul anului 2018, omul de rând reușește tot mai des să își planifice călătorii interne sau externe. Din ceea ce observ, românului îi place orice duce spre vestul țării, peste granițe. Greu de înțeles, mai ales că de multe ori putem să afirmăm cu mândrie că avem multe locuri splendide în România. Dar, din păcate, este adevărată zicala: ”loc frumos, păcat că e locuit”.

După atâtea zile mai capricioase din punct de vedere meteo, a ieșit soarele și, fără costuri mari, am făcut o plimbare de reîmprospătare a minții și a forțelor prin parcul Grădina Morii, un loc cu un peisaj de tablou. Totul bine și frumos până am avut proasta inspirație de a mă plimba pe dig, și am observat urmările inundațiilor ce au fost acum câteva săptămâni. Să nu fiu înțeles greșit, nu crengile sau tufișurile rupte m-au deranjat, mai mult stegulețele aflate pe ele, care parcă erau semne dintr-un joc de strategie, cu diferența că steagurile erau pungi, sticle, peturi, haine, diferite gunoaie. Presupun că din cauza sărbătorilor nu s-a lucrat nicăieri nici la primărie sau la Herodot, așa că ar fi un motiv pentru care nu s-a curățat acolo. Un alt motiv ar fi, că de fapt cei din primărie sau de la instituțiile care au datoria să curețe zona, sunt prea bogați și sănătoși ca să se plimbe în zona destinată oamenilor de rând? Din câte știu eu parcul Grădina Morii este o atracție turistică!? Din păcate, zonele turistice din Sighet, nu sunt întreținute corect și potențialul lor nu este exploatat cum ar trebui. Dacă ar fi să facem o paralelă cu orașele din țările vestice, am remarca faptul că acolo se înțelege fructificarea potențialului unui oraș frumos. Probabil, în orașele respective angajații instituțiilor mai sus menționate sunt amatori de promenadă și astfel reușesc să ia măsurile necesare.

Din ”fericire” va veni din nou perioada electorală, moment în care aspiranții la funcții își vor dori câteva voturi în plus și vor veni cu câteva minunății de idei, promisiuni, cu câte un cârnăcior, un mititel prin cartiere. Sincer, nu asta e perioada pe care o aștept cel mai mult, mai degreabă primăvara, când niște oameni sau asociații civice se vor aduna și vor merge ei cu mânuțele lor să strângă gunoaiele, să adune toată mizeria de pe malul Izei. Evident, sper să apară și aleșii la momentul respectiv și să se pozeze ca fiind implicați sau ca inițiatori de proiect, că de’, omul fără carte și interes e mai influențabil ca o pisică. Și pisica își are mofturile sale și știe să aleagă printre cârnați și mititei.

Lăsând la o parte sarcasmul, plin de încredere, sper că vor fi din nou oameni care vor pune mână la mână și vor dori să vadă un oraș mai curat pentru copiii lor și pentru ziua de mâine, în care, în 2018, poți să te simți Om, în care, Omul încetează să viseze la alte țări! Până atunci, totuși, doresc să le ”mulțumesc” vecinilor din satele de pe malul Izei că se „asigură” și aruncă zilnic mizeriile și gunoaiele menajere în apă ca să putem să beneficiem de un peisaj de ”poveste”! Până la urmă, de undeva vin gunoaiele acestea, nu?

Cu sufletul împăcat că acest mesaj oricum nu ajunge la cei care sunt total dezinteresați (dar au aere de om al vestului) mă gândesc că poate mai vine o viitură mare și spală și aceste gunoaie, cine știe, poate că, ajungând în vest, acolo vor strânge tot ce le trimitem noi!

P.S.: 1- să nu ne mirăm că avem o reputație neagră în vest, după tot ce se întâmplă în Grădina noastră!
P.S.: 2- poate avem noroc și ajunge acest mesaj și la câțiva oameni care sunt „implicați” în această mizerie, cine știe, azi un om, mâine doi, se va schimba ceva!

Levente Pesek