Duminică, 2 aprilie 2017, Asociația Sportivă de Țurcă a punctat deschiderea sezonului de țurcă printr-un meci demonstrativ cu scop caritabil. Pe terenul de țurcă, de la ora 14.00 s-au adunat cu mic cu mare, jucători împătimiți de țurcă, care, de ani de zile au depus eforturi consistente pentru a readuce acest joc al copilăriei, uitat de mulți, în atenția publicului.

În fața spectatorilor au jucat 4 echipe care și-au demonstrat forța și tactica, însă, pe lângă ideea de meci demonstrativ și deschiderea sezonului, țurcașii au strâns bani pentru cazul lui Oliver, un băiețel diagnosticat cu o problemă gravă la ochi ce are nevoie de operație urgentă.

Jucătorii s-au declarat mulțumiți de joc, de vremea frumoasă care a ținut cu ei, precum și de donațiile făcute de cei prezenți la joc. Tot ei mai spun că urmează Campionatul Sighetean de Țurcă, deschis doar pentru cei înscriși în Asociația Sportivă Clubul Român de Țurcă, iar în iulie sunt șanse mari să participe la un turneu internațional de țurcă, în Slovenia. De asemenea, țurcașii au în plan organizarea unui turneu internațional la care deja și-au dat acordul echipe din Spania, Slovenia și Italia. Despre acestea, vom afla cu siguranța la momentul potrivit.

”Dorim ca acest joc sportiv tradițional să devină recunoscut ca sport național. Pentru ca asta să se întâmple, avem nevoie de sprijinul tuturor ong-urilor, cluburilor, grupurilor de tineri dispuse să adere la această mișcare sportivă. Cei interesați și dornici pot oricând să ne scrie un e-mail pe adresa [email protected] si vom răspunde în cel mai scurt timp”, susțin țurcașii sigheteni.

Diana Mariana Apopi

„Tinerii de astăzi nu vor să mai lucreze!” este o vorbă pe care o auzim tot mai frecvent și de pe buzele tuturor: părinți, bunici, instituții publice și private, dar și înalți demnitari. Motivele sunt diferite și nu e momentul să le analizăm. Vă spun doar, că foarte mulți sunt talentați și caută modalități prin care să obțină și câștiguri financiare de pe urma talentului.

Este vorba de cel puțin 14 persoane din zona noastră despre care puțini știm că fac minuni folosindu-și îndemânarea și mintea. De azi la Sighet se deschide un butic, o consignație așa cum era pe vremea lui Moromete, în care puteți găsi lucruri deosebite, la prețuri rezonabile și, poate, uneori prea mici pentru migala, timpul și gândurile împletite ale celor ce le-au creat.

Daniela Petcof este sigheteanca ce s-a gândit să vină în ajutorul tuturor celor pasionați de handmade. Cu 5 ani în urmă și-a început afacerea personală. A descoperit că știe să facă eșarfe și bentițe pentru copii, iar aceste lucruri au prins, astfel că și-a format în timp propria clientelă.

„Cu trei copii pe care să îi crești și care au în permanență nevoie de tine, trebuie să faci ceva ca să câștigi un bănuț în plus pentru a te descurca”, spune Daniela.

Făcându-si simțită prezența în rândurile celor pasionați de lucruri handmade a pus la cale un plan de afacere: un magazin în care să vândă doar produse handmade. Astfel, a adunat în jurul ei până în prezent 14 oameni din zona noastră plus mulți alții din alte colțuri ale țării care și-au adus produsele. De la aranjamente de Paște, sticle împletite, lumânări parfumate, săculeți cu lavandă, hăinuțe pentru copii, bentițe și căciulițe, la tablouri, platouri și cufere realizate prin tehnica decoupage-ului, pahare pentru miri, mărturii de botez și aranjamente florale, în micul butic poți găsi cu siguranță ceva pe placul tău.

Din cei care și-au adus produsele, cel mai mic are doar 9 ani și e o domnișoară în devenire care face zgărdane și brățări tradiționale deosebite. Mai poți găsi brățări și alte accesorii, la prețuri cu mult sub piață, mai ales dacă te gândești la timpul, răbdarea si devotamentul pentru frumos si original.

Așadar, poate că unii tineri de azi nu vor să lucreze pentru că pur și simplu sunt prea buni într-un alt domeniu foarte apreciat peste hotare dar plătit prea slab la noi: handmade-ul.

Daniela și ceilalți iubitori de frumos va așteaptă de luni până vineri, între orele 9.00-17.00, și sâmbăta de la 9.00 la 14.00, în clădirea din centrul orașului, la „Patrissia Boutique”. Nu ezitați sa pășiti pragul și să cumpărați câte ceva sprijinind economia locală. În plus, Daniela așteaptă și produsele altor persoane pentru a-i ajuta să își promoveze munca și talentul.

Diana Apopi

Săptămâna Mondială Rotaract debutează în pas de alergare! Clubul Rotaract Sighet (președinte în curs Diana Mariana Apopi) invită sighetenii, indiferent de vârstă, să participe la o oră de alergare în parcul Grădina Morii. Punctul de întâlnire va fi intrarea în parc, iar traseul va fi prezentat la pornire.

Statisticile arată că numărul persoanelor obeze este tot mai mare, iar cu această problemă se confruntă nu doar adulții, ci și copiii. Pornind de la ideea că foarte mulți își petrec majoritatea timpului liber în fața televizorului sau cu telefonul în mână, rotaractienii propun o schimbare, chiar dacă pe termen scurt: alergatul.

Așadar, luni, 13 Martie, de la ora 17.00, în parcul Grădina Morii puteți să vă testați rezistența după o iarnă geroasă și o alimentație pe măsura gerului.

Acest proiect este parte a Săptămânii Mondiale Rotaract care se desfășoară în perioada 13-19 Martie. Tot în această săptămâna începe si proiectul „Acțiunea face Diferența”, în care elevii pot trimite un eseu pe adresa [email protected] pornind de la sintagma „acțiunea face diferența”. Cel mai bun eseu va fi premiat de rotaractieni. Mai multe despre acest concurs, aici: https://www.facebook.com/events/1272566686158578/

Diana Mariana Apopi

Ziua Femeii este întotdeauna o zi în care toată lumea zâmbește. O zi în care, pe străzi, i-am văzut pe bărbați cu flori în mână (ceea ce ar trebui sa se întâmple mai des, aviz domnilor! Femeile merită atenție și în restul zilelor!), șefi mai înțelegători pentru că ieri dimineața multe doamne și domnișoare aveau capul cam greu după petrecerile de ziua lor din oraș și, desigur, comercianți cu buzunarele pline de bani. Până și copilașii de lângă piața de alimente ce-ți vând ghiocei în farfuria lor de tablă au recunoscut că a fost o zi buna. Vorba unuia: ” dacă ați fi venit ieri să cumpărați, era mai ieftin. Azi e Ziua Femeii, e mai scump”. Un buchețel de ghiocei 2,5 lei, nicidecum negociabil.

Dar, să revenim la Ziua Femeii. Multe ne-am simțit răsfățate. Am fost pupate, ni s-a zâmbit la fiecare colț de stradă, iar șoferii n-au mai strigat din mașini: „ce bună ești !”, ci au îngânat cu privirea galeșă, un simpatic „la mulți ani!”. O tânăra zicea: „azi mama mi-a oferit un cadou, de Ziua Femeii. Mi-a spus că de anul acesta, nu mai primesc cadou de 1 Iunie.” (tânăra în cauză devine peste câteva zile majoră, așa că e de înțeles, se schimbă statutul). Pe lângă politicienii care s-au plimbat prin oraș, atât cât le-au ajuns florile împărțite în stânga și în dreapta, într-o intersecție, niște motocicliști se „aruncau” în fața mașinilor, cele conduse de doamne, pentru a le oferi o floare. Periculos am zice, dar gestul e cel care contează!

Să nu uităm, însă, că există femei pentru care Ziua Femeii sau 8 Martie nu mai are nicio valoare de ani de zile. Vorbim de „femeile uitate” într o clădire, cândva cunoscută în Sighet și recunoscută în imaginile Sighetului de Altădată. Femeile a căror casă acum este un centru, pe care noi îl știm drept „Căminul de Bătrâni”. Anul acesta au avut parte de o Zi a Femeilor Uitate, un proiect organizat de Clubul Rotaract Sighet. Dis- de-dimineață, tinerii rotaractieni împreuna cu colegii din Rotary Sighet au pășit in incinta centrului și au oferit momente de răsfăț, dar și de interacțiune cu „locatarii”. Dintre doamne, 20 au fost machiate, li s-a facut manichiura și au fost chiar parfumate de către domnițele din Rotaract. Apoi, ca pe vremuri, toată lumea s-a strâns în „sala de bal”, o încăpere luminoasa unde, o mică orchestră îi aștepta. Doamnele și domnii au dansat, în timp ce restul au depănat amintiri cu vizitatorii atât de darnici. La final au primit pachete cu fructe și alimente, precum și articole vestimentare.

„A fost un proiect reușit. Am adus zâmbete și culoare pe fața unor doamne împovărate de dorul pentru copiii plecați în alte țări, a unor femei uitate nu doar de familie, ci și de societate.”, spun coordonatorii proiectului.
De Ziua Femeilor Uitate, rotaractienii au folosit banii primiți ca si tips in seara de Dragobete, plus donații ale clubului Rotary.

„Ziua Femeii s-a încheiat pentru majoritatea cu o petrecere la unul din localurile orașului, însă doamnele din „cămin” s-au pus la somn la fel ca în orice altă seară. Noi sperăm că au zâmbit un pic mai mult decât altădată, iar somnul le-a fost mai liniștit„, mai adaugă rotaractienii.

Odată cu Ziua Femeii pare a debuta și primăvara cu adevărat. Gesturile mărunte contează! O floare atrage zâmbete, o idee duce la un proiect, un om poate atrage alți oameni și, împreună putem face diferența. Să avem o primăvară frumoasă nu doar la meteo, ci și în suflete!

Diana Mariana Apopi

Sâmbătă seara (25 februarie), Clubul Rotary Voievodal Sighet (președinte în curs, d-na Mariana Șimon) a strălucit în lumina reflectoarelor, atât la propriu, cât și la figurat.

La restaurantul „Casa Iurca” din Sighet, s-au adunat peste 200 de persoane, dintre cele mai alese și cu dare de mână la Balul Rotary Voievodal. Început la ora 18.00, balul a ținut mult după miezul nopții oferind celor prezenți mâncare bună, băuturi gustoase și momente artistice deosebite. Rotarienii nu au optat de această dată pentru o tematică anume, ci au preferat să combine dansurile populare ale copiilor, cu dansurile de societate, recitaluri de muzică populară cu muzică de cameră.

A existat și o licitație axată pe obiecte de artă, scopul balului fiind acela de a strânge bani pentru a sprijini Dispensarul T.B.C. Sighetu Marmației. Pe lângă rotarienii sigheteni, la bal au participat și colegi din Borșa, Vișeu, Baia Mare, Târgu Mureș, Bistrița, dar și din Ucraina. De asemenea, a fost prezentă la eveniment, Martha Maria Mocanu, fost Guvernator al Districtului Rotary 2241 România și Republica Moldova. La final, oaspeții au plecat acasă, unii cu buzunarele mai ușoare, alții cu mâinile încărcate, asta dacă au avut noroc și au câștigat la tombola organizată de Rotary Voievodal. Printre premii s-au regăsit cărți, farfurii cu modele tradiționale, ouă încondeiate, obiecte decorative realizate prin tehnica quilling, dar și doi tabureți și câteva tablouri.

Diana Mariana Apopi

Într-o atmosferă de sărbătoare, vineri, 24 februarie, în restaurantul sighetean „Grădina Morii”, ospătarii au făcut un bacşiş de 2.000 de lei! Desigur că nu se câştigă chiar atât de bine în această meserie, însă această seară a fost una specială.

Ospătarii au fost tinerii din Clubul Rotaract Sighet care, pentru câteva ore, şi-au pus şorţul de ospătar, ancărul pe mână, s-au înarmat cu carneţel şi pixul şi s-au apucat de servit, în cadrul proiectului ”De Dragobete, Rotaract Servește!”. Cauza a fost una nobilă. Rotaractienii au pus accent pe tombola cu premii-surpriză şi pe tipsul lăsat de clienţi. Astfel, au strâns la final de seară, suma de 2.000 de lei. Banii vor fi folosiţi în proiectul ”De ziua femeilor uitate”, când, pe 8 martie, împreună cu seniorii clubului Rotary Sighet vor oferi un spectacol locatarilor Căminului de Bătrâni din Sighet. De asemenea, se vor cumpăra articole vestimentare şi fructe, iar doamnele vor avea parte de un moment de răsfăţ.

Suma de bani strânsă la proiectul ”De Dragobete, Rotaract Serveşte!” a fost un record pentru club, fiind cea mai mare sumă adunată până acum în cadrul celor trei ediții ale acestui proiect. Pe lângă bucate şi băuturi alese, cei peste 50 de clienţi au avut parte de un recital de pian oferit de Hodor Alexandru, chitară de Buftea Nemeş Alexandru, iar momentele vocale au aparţinut domnişoarelor Andreea Mariş şi Andreea Chiş. Cei 4 fac parte din Clubul Interact Sighetu-Marmaţiei.

”Dorim să mulţumim pe această cale tuturor celor care s-au implicat în proiect, de la ospătari, gazde, clienţi şi presă. A fost un proiect frumos, o seară deosebită şi un adevărat succes pentru club”, declară coordonatorii proiectului.

Diana Mariana Apopi

Vă mai aduceţi aminte de jucăriile copilăriei? Cei mai în vârstă îşi amintesc de păpuşile din cârpe şi bucăţi de lemn, în timp ce generaţiile anilor ’80 au avut parte de păpuşile Barbie şi Kent. Pentru cei mai tineri, jucăriile înseamnă doar aparate care produc zgomote, ce pot fi manevrate prin telecomandă sau diferite butoane. Până şi psihologii spun că jocul simbolic (cel prin care atribuim anumite funcţii obiectelor) s-a schimbat de-a lungul anilor. Copiii de demult îşi imaginau tot felul de jocuri folosindu-se de păpuşi, creau şi „scenarii”, însă copiii de astăzi nu vor să mai depună prea mult efort şi preferă jucăriile care „fac singure ceva”. Un rol important în acest fenomen îl au părinţii care nu stau să analizeze adevăratele nevoi ale copiilor şi le cumpără cele mai în vogă jucării.

În Breb însă, jucăriile de demult au fost readuse la viaţă. Ancuţa Popşe, învăţătoare la Liceul Tehnologic Ocna Șugatag, structura Breb, împreună cu celelalte cadre didactice, organizează Concursul „Jucăriile bunicilor”. Acest concurs se adresează copiilor de clasele I-IV şi vizează o mai mare apropiere între copii şi bunici.

”Păpuşile au fost realizate în vacanţa intersemestrială fiind o temă de vacanţă, oarecum, iar copiii au confecţionat jucăriile împreună cu părinţii şi bunicii. Mi-au spus ca a fost foarte distractiv, că le-a plăcut activitatea şi între timp au aflat foarte multe lucruri despre ce înseamnă copilăria părinţilor şi a bunicilor, fără tabletă şi telefoane, fără internet”, spune Ancuţa.

Până vineri, cadrele didactice ale şcolii din Breb vor vota din cele 17 păpuşi, pe cea mai frumoasă şi mai interesantă. Premiul va fi un joc special, adresat nevoilor copiilor de vârstă primară.

Diana Mariana Apopi

După o perioadă în care putem spune că oraşul a fost destul de liniştit, gaşca veselă se întoarce. Să nu credeţi că e vorba de comedianţi, deşi am putea spune că e mai degrabă o tragicomedie, vorbim de căţeii atât de adoraţi de unii şi atât de criticaţi de marea majoritate. Câinii fără stăpân care sunt o problemă de ani de zile pentru oraş. Câinii fără stăpân care dispar brusc pentru a reapărea câteva săptămâni mai târziu, împreună cu prietenii pe care şi i-au făcut în perioada în care au lipsit. Dacă v-a fost dor să-i vedeţi, nu trebuie să ieşiţi doar seara la plimbare sau dimineaţa devreme printre blocuri, ghenele de gunoi sau, ştiu eu, pe străzile lăturalnice. Ei pot fi zăriţi şi în mijlocul zilei. Ieri, spre exemplu, se plimbau în faţa catedralei ortodoxe, iar astăzi, nestingheriţi treceau puţin neregulamentar strada, în preajma sensului giratoriu din centru. Poate mergeau la pizzerie, nu ştiu să vă spun exact pentru că mie una, mi-e cam frică de ei şi le-am pierdut urma. Cu siguranţă se va găsi cineva care să le identifice locaţia. În speranţa că vom avea câini cu stăpâni şi orăşeni fără muşcături aşteptăm, ce? Probabil întrebarea.

Diana Mariana Apopi

Așa cum s-au obișnuit de trei ani încoace, sighetenii sunt invitați să petreacă seara de Dragobete, în restaurantul „Grădina Morii”, în preajma rotaractienilor care se vor transforma peste noapte în… ospătari. Acest proiect înseamnă o seară cu bucate pe alese, spectacol organizat de artiști sigheteni, tombolă si premii surpriză, dar și bacșis. Accentul e pus de tinerii din Rotaract pe tips fiindcă acești bani vor fi folosiți pentru un alt proiect din luna martie  intitulat De Ziua Femeilor Uitate. Împreuna cu colegii din Rotary Club Sighet, vor pregăti pachete cu fructe și alte lucruri necesare pe care le vor dona doamnelor din Căminul de Bătrâni Sighet. Toți cei aflați în cămin vor lua parte la un spectacol, iar câteva doamne vor beneficia de servicii de îngrijire estetică. Proiectul ”De Dragobete, Rotaract Servește!” a însemnat in toate edițiile sale un prilej de bucurie, bună dispoziție, sărbătorirea iubirii și ajutor îndreptat spre cei nevoiași.

Așadar, nu uitați, pe 24 Februarie, ora 18.00, sunteți serviți de Rotaract cu iubire și bucate speciale !

Diana Apopi (președinte Rotaract, 2016-2017)

A fost odată ca-n poveşti, a fost ca niciodată, un hotel ardelenesc, aproape de gară.

Hotelul Ardealul funcţiona în apropierea gării Sighet oferind servicii hoteliere, pentru ca mai apoi, în anii 90, să funcţioneze doar pe partea de restaurant şi ulterior ca magazin alimentar. Cu ani în urmă, când transportul în comun era la modă, gara era unul din cele mai importante locuri. Aici se înfiripau iubiri, inimi erau frânte, unii plecau pentru a nu se mai întoarce decât ani mai târziu, în timp ce alţii soseau pentru a rămâne.

Astăzi gara adăposteşte câteva sute de călători pe zi, în straie noi. Nu demult s-au finalizat lucrările de întreţinere şi putem spune că e asemenea unei bătrâne cochete care încă îşi poartă trupul cu mândrie.

Odată însă ce ai ieşit din gară, în locul frumosului hotel, a apărut o mică pădurice. În groapa lăsată după dărâmarea hotelului, zeci de câini vagabonzi si-au făcut de-a lungul timpului câte o familie. Şi astăzi o doamnă căţea se plimba nestingherită printre copaci și bucăţi de beton rămase, împreună cu cei 5 căţei fătaţi de câteva săptămâni. În ultimii ani, oraşul a suferit o serie de transformări pentru a se moderniza, pentru a arăta mai bine şi a ne ridica la standardele altor oraşe. Zona centrală a primit toată atenţia, însă în zona gării, trec doar maşinile de gunoi şi cei care curăţă dimineaţa drumurile. Zi de zi însă, locuitorii din zonă, precum şi călătorii sunt martori ai unei gropi de gunoi în creştere, să nu mai zicem de groaza cu care oamenii trec pe stradă spre seară, de teama câinilor care stau să atace.

Se spune că demult, totul era mai frumos. Oamenii erau mai buni, valorile contau şi viaţa era mai uşoară. Astăzi, ne trezim împovăraţi de griji, alergăm la o slujbă la care nu câştigăm suficient pentru a fi mulţumiţi şi pe lângă asta, suntem mai nepăsători de ceea ce e în jurul nostru, de natură, de clădiri, de locuri, de oameni şi de istoria noastră. Faceţi-vă timp să discutaţi cu bâtrânii oraşului şi să îî ascultaţi. Și zona gării e una din zonele Sighetului unde putem face comparaţie tristă între Sighetul de altădată şi Sighetul de azi.

Cum putem readuce oraşului faima şi frumuseţea de altădată?

Autor, Diana Mariana Apopi