O seară de excepție la Ambasada României din Viena

Ambasada României în Republica Austria a găzduit joi, 11 iunie 2026, un eveniment cultural și academic de înaltă ținută, dedicat lansării ediției a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, realizată de Pr. Dr. Nicolae Dura și Dr. Ioan-Dorin Rus.

Încă de la început, întâlnirea a depășit cadrul obișnuit al unei lansări de carte, transformându-se într-o veritabilă sărbătoare a memoriei, culturii și identității românești la Viena.

Gazda serii, Dr. Andrea Amza-Andraș, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României în Republica Austria, a adresat participanților un călduros mesaj de bun venit și a prezentat personalitățile invitate, contribuind prin ontinuatesm și eleganță la crearea unui cadru demn de importanța evenimentului.

În sala Ambasadei s-au aflat reprezentanți ai mediului diplomatic, academic, bisericesc și cultural din România, Austria și Republica Moldova. Au fost prezenți Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Înaltpreasfinția Sa Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Excelența Sa Emil Hurezeanu, fost ambasador al României în Republica Austria și fost ministru al afacerilor externe, Prof. Univ. Dr. Radu Boț, decan al Facultății de Matematică a Universității din Viena, Excelența Sa Victoria Roșa, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Austria, Radu Dan, consul al Republicii Moldova, Mag. Vasile Luțai, rector al Misiunii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice din Viena. Precum și numeroși preoți, cercetători și reprezentanți ai comunității românești din Austria, între care Pr. Mag. Radu Boșcu, Pr. Mag. Iulian Hotico, Pr. Mag. Ovidiu Pintea, Pr. Mag. Petru Felician Vladu și Pr. Răzvan Gască.

În centrul atenției s-au aflat cele două volume ale lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, rezultat al unui amplu proiect de cercetare inițiat și coordonat de Pr. Dr. Nicolae Dura și realizat împreună cu Dr. Ioan-Dorin Rus și colaboratorii lor. Cercetarea, începută cu ani în urmă, a adus la lumină peste 400 de personalități românești care au studiat, activat, creat sau și-au legat destinul de Viena, reconstituind peste două secole de prezență românească în ontinu Austriei.

În intervenția sa, Pr. Dr. Nicolae Dura a evitat în mod deliberat să prezinte în detaliu conținutul lucrării, afirmând că nu dorește să diminueze interesul cititorilor pentru descoperirea directă a acesteia. A subliniat însă un aspect esențial: istoria românilor din Viena nu este alcătuită doar din marile personalități care au intrat în manuale, ci și din oameni obișnuiți, ale căror vieți și eforturi au contribuit la construirea și afirmarea comunității românești în spațiul vienez.

La rândul său, Dr. Ioan-Dorin Rus a evidențiat importanța recuperării memoriei istorice și a valorificării patrimoniului românesc din Austria, reliefând dimensiunea documentară a unei cercetări care a necesitat ani de muncă și consultarea unui impresionant volum de surse și arhive.

Un moment aparte al serii l-a constituit intervenția domnului ministru, Emil Hurezeanu. Într-o formă intelectuală remarcabilă, acesta a captivat auditoriul prin erudiția sa, prin bogăția referințelor culturale și istorice și prin umorul fin care i-a caracterizat întotdeauna discursurile. Observațiile sale inspirate și expresiile pline de spirit au destins atmosfera și au transformat întâlnirea într-un dialog viu și captivant, publicul răspunzând adesea cu zâmbete și aplauze.

Apreciată în mod deosebit a fost și intervenția Prof. Univ. Dr. Radu Boț, care a vorbit cu sinceritate despre valoarea școlii românești și despre recunoștința pe care o poartă formării primite în România. Acesta a amintit că numeroși români pregătiți în școlile și universitățile românești activează astăzi în întreaga lume, ocupând poziții importante în mediul academic și ontinuate. Totodată, a evidențiat eforturile și sacrificiile pe care mulți dintre aceștia le-au făcut pentru a ajunge la performanțele de astăzi și a exprimat convingerea că statul român ar trebui să acorde o atenție mai mare valorilor sale din diaspora. Mesajul său direct și curajos a fost primit cu apreciere de cei prezenți.

Intervențiile Preafericirii Sale Claudiu și ale Înaltpreasfinției Sale Andrei au conferit evenimentului o profundă dimensiune spirituală, evidențiind rolul credinței, al educației și al culturii în păstrarea identității românești și în transmiterea valorilor către generațiile viitoare.

Pe parcursul serii s-a conturat tot mai clar ideea că această lucrare umple un gol important în istoriografia românească și că un asemenea demers era necesar de multă vreme. În acest sens, etnologul și cercetătorul Răzvan Roșu, prezent la eveniment, aprecia că o asemenea lucrare era așteptată de ani de zile, având în vedere rolul major pe care Viena l-a avut în formarea și afirmarea elitelor românești.

Cele două volume reprezintă nu doar o impresionantă colecție de biografii și informații istorice, ci și o veritabilă recuperare a memoriei românești din Viena. Mai mult decât o lansare de carte, întâlnirea de la Ambasada României a devenit un dialog între generații și între epoci. Dacă volumele prezentate evocă românii care au marcat Viena între anii 1683 și 1918, invitații și participanții la eveniment au demonstrat că această tradiție continuă și astăzi. Astfel, întâlnirea dintre românii de seamă ai Vienei de altădată și intelectualii români ai Vienei contemporane a oferit cea mai frumoasă concluzie a unei seri dedicate memoriei, excelenței și continuității spiritului românesc în inima Europei.

Ioan Godja
Viena – Austria, 12 iunie 2026

Cultura română sub cupola sunetului vienez

Există seri în care cultura nu este doar un act artistic, ci devine mărturie de identitate. Seri în care un popor își spune povestea nu prin lozinci, ci prin muzică, cuvânt și prezență. O astfel de seară a fost cea de 15 ianuarie 2026, când, la Viena, în prestigioasa Sală Mare a ORF RadioKulturhaus, România și-a celebrat cultura într-un cadru de excelență europeană.

Ziua Culturii Naționale, marcată anual la 15 ianuarie, odată cu aniversarea nașterii poetului național Mihai Eminescu, a fost onorată printr-un eveniment de înaltă ținută, organizat de Ambasada României în Republica Austria și Institutul Cultural Român din Viena, deschizând astfel, simbolic și elegant, anul cultural 2026.

Deschiderea serii s-a aflat sub semnul memoriei și al continuității și a fost realizată de Excelența Sa, doamna Dr. Andrea Amza-András, Chargé d’Affaires a.i. al Ambasadei României la Viena, care a salutat publicul atât în limba română, cât și în limba germană. În cuvinte măsurate, dar încărcate de sens, domnia sa a vorbit despre importanța Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu – axul spiritual al culturii române – și despre faptul că acesta este primul eveniment cultural major al anului 2026.

În același context, a fost evocată și personalitatea lui Constantin Brâncuși, a cărui aniversare de 150 de ani de la naștere va fi marcată în luna februarie, subliniindu-se astfel continuitatea marilor repere ale culturii române. Doamna ambasador a adresat mulțumiri doamnei Mag. Andreea Dincă, directoarea ICR Viena, pentru organizare, precum și echipei ORF pentru profesionalismul și deschiderea cu care a fost găzduit evenimentul. Un gând special a fost îndreptat către artista serii, pianista Dr. Adela Liculescu, pentru darul artistic ce urma să fie oferit publicului.

A urmat Mag. Andreea Dincă, directoarea Institutului Cultural Român din Viena, care a vorbit despre rolul culturii ca limbaj universal și despre misiunea ICR de a așeza valorile românești într-un dialog viu cu spațiul cultural european. Cu naturalețe și eleganță, aceasta a invitat-o pe scenă pe protagonista serii.

Dr. Adela Liculescu, pianistă de prestigiu internațional, Artist Oficial Bösendorfer și profesor la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Viena, a salutat publicul cu o emoție calmă și o prezență distinsă. A vorbit pe scurt despre programul serii, conceput ca un omagiu adus muzicii românești, traversând epoci, stiluri și destine.

Programul a inclus lucrări de George Enescu – Suita op. 10 pentru pian și Rapsodia Română nr. 1 în versiune pentru pian solo – adevărate coloane sonore ale identității românești. Alături de acestea, publicul a avut privilegiul de a asculta pagini muzicale semnate de Carl Filtsch, copilul-minune al Transilvaniei, născut la Sebeș în 1830 și dispărut tragic la doar 15 ani, la Veneția, precum și lucrări de Tudor Dumitrescu (1957–1977), un alt destin românesc frânt mult prea devreme.

Prezența muzicii lui Carl Filtsch în programul serii a avut și o rezonanță aparte. Nu cu mult timp în urmă, am dedicat un amplu articol acestui copil-minune al Transilvaniei, readucând în atenție destinul său fulgurant și moștenirea artistică lăsată într-un timp mult prea scurt. Coincidența ca lucrările sale să fie interpretate acum, la Viena, într-un cadru oficial și de înaltă ținută, a conferit momentului o semnificație specială, confirmând actualitatea și valoarea creației sale. Articolul este publicat și pe site-ul nostru, www.rtvunirea.com, ca parte a demersului constant de recuperare și promovare a patrimoniului cultural românesc în spațiul european.

Muzica este, întotdeauna, limbajul care unește. Interpretarea Adelei Liculescu a fost una de excepție: rigoare tehnică, inteligență muzicală, profunzime și o emoție controlată, dar transmisă cu forță. Sala a vibrat, iar publicul – format din diplomați, oameni de cultură, artiști și membri ai comunității românești din Austria – a răsplătit recitalul cu ropote îndelungi de aplauze, sincere și binemeritate.

Locul ales pentru acest eveniment nu este lipsit de semnificație. ORF RadioKulturhaus, spațiu al memoriei sonore europene, este mai mult decât o sală de concerte, este un reper al vieții culturale austriece, un loc în care muzica, cuvântul și creația radiofonică de cea mai înaltă ținută se întâlnesc de decenii. A aduce cultura română în acest templu al sunetului vienez înseamnă recunoaștere, dialog și așezarea valorilor românești într-un context de excelență internațională.

Această celebrare a Zilei Culturii Naționale nu a fost doar un eveniment festiv. A fost o declarație de continuitate, o seară care rămâne, un act de demnitate culturală și o dovadă că România știe să se prezinte lumii prin valorile sale autentice.

Mulțumim organizatorilor pentru invitație și pentru această deschidere de an cultural, la un asemenea nivel. Mulțumim Adelei Liculescu pentru muzica oferită cu generozitate.
Succes pe mai departe!
La mulți ani, Culturii Române!

Nelu Godja
Viena, 16 ianuarie 2026