Expoziția SYBIR – ÎNCHISOAREA POPOARELOR
Miercuri, 2 septembrie 2026, la ora 10:00, va avea loc deschiderea expoziției „Sybir – închisoarea popoarelor”, o expoziție a Muzeum Pamięci Sybiru.
La deschiderea din 2 septembrie vor participa prof. dr hab. Wojciech Śleszyński, directorul Muzeului Memorial Sybir, dr. Piotr Popławski, șeful Departamentului Proiecte Culturale și Educaționale, dr. Ludmila Cojocaru, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, dr. Andrea Dobeș și dr. Gh. Mihai Bârlea, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
Expoziția va fi deschisă în perioada 02-30 septembrie 2026.
Un eveniment organizat în parteneriat de Muzeum Pamięci Sybiru, Ambasada Republicii Polone la Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
Expoziția prezintă o istorie în care se regăsește fiecare din noi sau cei dragi nouă, inclusiv părinții, buneii și familiile noastre. În limba poloneză, „Sybir” nu desemnează un spațiu geografic, ci un concept istoric și emoțional. El se referă la toate regiunile Imperiului Rus și ale Uniunii Sovietice unde, din secolul al XVI-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, prizonieri de război și persoane condamnate au fost exilați, iar milioane de oameni din diverse țări și națiuni au fost deportați. „Sybir” nu înseamnă doar Siberia, ci și teritorii europene ale Rusiei, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat. În secolul al XX-lea, aceste întinderi au devenit cea mai mare închisoare din lume. „Sybir” este astăzi un simbol al suferinței, durerii și dorului, dar și al rezistenței și luptei pentru supraviețuire.
Demersul expozițional abordează istoria celui de-al Doilea Război Mondial, fără a se concentra asupra operațiunilor militare, ci asupra oamenilor – cetățeni polonezi aflați sub ocupație sovietică. Procesul de sovietizare a început prin distrugerea elitelor și a continuat cu represiuni sistematice asupra întregii societăți. Deportările, arestările și teroarea psihologică au devenit instrumente de control. Expoziția urmărește drama vieții lor: de la invazia Poloniei de către Uniunea Sovietică, la 17 septembrie 1939, prin deportările în masă și lagărele de muncă, până la șansa de a părăsi Uniunea Sovietică – mai întâi cu Armata generalului Anders, apoi sub conducerea lui Zygmunt Berling și, în final, prin întoarcerile în masă de după război.
Ca parte a istoriei comune a Europei Centrale și de Est, expoziția reflectă și istoria locuitorilor din Basarabia, după instaurarea ocupației sovietice. Deportările staliniste au constituit una dintre principalele forme de represiune, vizând atât populația românească, cât și comunitățile etnice locale. Mărturiile supraviețuitorilor din RSS Moldovenească evocă suferință și durere: mulți au numit „Siberie de gheață” locurile unde au fost duși „pe vecie”, condamnați la muncă silnică, lipsiți de hrană, condiții sanitare și îngrijiri medicale.
Expoziția dezvăluie realitatea muncii silnice, a frigului cumplit, a condițiilor precare de viață și a lipsei de drepturi în Gulagul siberian. Totodată, ea subliniază că, în mijlocul acestei existențe dramatice, speranța reîntâlnirii cu cei dragi, dorul de casă și credința creștină au rămas pentru mulți deportați singurele surse de rezistență și supraviețuire. După decenii în care aceste memorii au fost trecute cu vederea, ele se constituie astăzi într-o „carte deschisă a trecutului nostru comun”.
Comunicat de presă
O clădire construită la începutul secolului XX pentru clubul de lectură al orașului Sighet și folosită, în anii ’50, de administrația închisorii politice este astăzi redată comunității, după un amplu proces de consolidare și reabilitare. Sâmbătă, 29 august 2026, între orele 10:00 și 14:00, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței își invită publicul să descopere noul Centru Multifuncțional, situat în strada Gheorghe Șincai nr. 19.
Programul zilei de sâmbătă va include o expoziție de fotografie semnată de Linzenbold Szabolcs, fotograf și membru al echipei Memorialului, și o întâlnire cu dr. Andrea Dobeș, muzeograf șef, care va prezenta istoria clădirii și legăturile sale cu închisoarea politică din Sighet.
