Activitățile educaționale dedicate copiilor români din sudul Franței din cadrul proiectului România în povești vii – Limbă, Tradiție și Dialog Cultural au continuat săptămâna trecută printr-o întâlnire cu patrimoniul cultural al Maramureșului, organizată în colaborare cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației.

Desfășurată înaintea vernisajului expoziției de fotografie MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires (Un ținut, o mie de povești), activitatea de educație muzeală a fost susținută de Anamaria Pop, educator muzeal la Muzeul Maramureșan, venită din România special pentru această întâlnire cu copiii comunității românești de pe Coasta de Azur.

Demersul a pornit de la cartea de benzi desenate Noi cu a Noști O aventură SF la muzeu, ce propune o modalitate atractivă de familiarizare a copiilor cu Muzeul Satului Maramureșean, carte din care fiecare participant a primit câte un exemplar.

Prin intermediul personajelor și al poveștii ilustrate, copiii au descoperit arhitectura satului tradițional, casele de lemn, ocupațiile, obiectele de patrimoniu și obiceiurile comunităților maramureșene. Experiența a continuat cu fișe de lucru, quiz-uri despre arhitectura, gastronomia și portul tradițional, puzzle-uri cu imagini ale unor obiecte din patrimoniul muzeului, jocuri și un atelier de confecționare a brățărilor.

La finalul atelierului, copiii au vizitat expoziția MARAMUREȘ – Une terre, mille histoires, realizată pe baza fondului fotografic al Muzeului Maramureșan. Imaginile au completat informațiile și experiențele din atelier, oferindu-le ocazia să descopere, într-un alt registru, arhitectura, peisajul și universul cultural al Maramureșului. Aici au avut ocazia să se întâlnească și cu consulul general al României la Marsilia, doamna Aurelia Grosu și cu consulul onorific al României la Nisa, domnul Ștefan DeFay.

Mulțumim Muzeului Maramureșan, managerului Mirela Barz, pentru materialele puse la dispoziție și doamnei Anamaria Pop pentru activitatea frumoasă realizată împreună cu copiii!

Mulțumim părinților și copiilor, care au venit nu doar din Nisa, ci și din localitățile învecinate și Elenei Ioniță pentru facilitarea organizării acestei activități de educație muzeală!

Anuța Pop

Expoziția foto „Maramureș – un ținut, o mie de povești” se înscrie în componenta de identitate culturală a proiectului coordonat de dr. Anuța Pop, „România în povești vii – Limbă, tradiție și dialog cultural”, realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Nisa, Consulatul General al României la Marsilia și Consulatul General al României la Lyon și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Muzeul Maramureșan Sighet, instituție reprezentativă pentru cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural al Maramureșului și membru al Asociației Muzeelor în Aer Liber din Europa (AEOM), aduce în fața publicului de pe Coasta de Azur o parte din bogatul său fond fotografic, transformând imaginile în mărturii vizuale ale patrimoniului și identității culturale maramureșene.

Prin imagini dedicate arhitecturii tradiționale, obiceiurilor, portului popular, oamenilor și locurilor, expoziția oferă publicului o perspectivă asupra valorilor și reperelor care definesc acest ținut. Căci… fiecare casă are o poveste. Fiecare chip păstrează o memorie. Fiecare tradiție vorbește despre cei care au creat-o și despre cei care o duc mai departe.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 29 octombrie 2026, la ora 18:30, la Biserica Ortodoxă Română din Nisa.

Asociația Vasile Tomoiagă

Simona Totelecan, mezzo-soprană română cu un remarcabil parcurs artistic internațional și partenera noastră în cadrul proiectului România în povești vii – limbă, tradiție și dialog cultural, s-a aflat sâmbătă seara în centrul unei experiențe muzicale deosebite, la Cannes.

În atmosfera magnifică a bisericii Notre-Dame de Bon Voyage, iluminată la lumina lumânărilor (și aflată lângă celebrul Palais des Festivals), concertul Les trésors de la musique sacrée – Du silence à la joie a construit un adevărat parcurs spiritual și muzical prin secole și tradiții creștine.

Alături de soprana Virginie Maraskin și de artiștii Ensemble Lumina Dei, Simona Totelecan a făcut parte dintr-un program care a traversat aproape un mileniu de creație muzicală, de la marile tradiții ale muzicii occidentale la muzică bizantină și ortodoxă. Un moment cu o semnificație aparte a fost introducerea, pentru prima dată, la inițiativa acesteia, a unui Axion ortodox în programul concertului, pe care l-a și interpretat, în limba română.

Simona Totelecan este absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și a Conservatorului din Luxemburg, unde a obținut Premier Prix. Încă din anii studenției, a colaborat cu Opera și Filarmonica din Cluj-Napoca (orașul său natal), precum și cu instituții muzicale din București, Arad, Timișoara, Sibiu, dar și cu instituții din străinătate. A fost laureată a concursurilor Bretan și Mozart și câștigătoare a Marelui Premiu al Concursului pentru tineri soliști din Luxemburg. Parcursul său profesional internațional a continuat în Franța, unde, în urma unei audiții pentru Opera Studio „Jeunes Voix du Rhin”, a devenit, pentru zece ani, artistă a Operei Naționale din Strasbourg.

Din 2007, locuiește la Nisa, unde desfășoară o activitate artistică bogată, colaborând cu instituții și ansambluri lirice și susținând spectacole, concerte și recitaluri în Franța, Luxemburg, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Elveția, Portugalia, Monaco, Hong Kong și Macao.
Repertoriul său cuprinde roluri de mezzosoprană lirică — între care 𝑆𝑢𝑠𝑎𝑛𝑛𝑎 𝑠̦𝑖 𝐶ℎ𝑒𝑟𝑢𝑏𝑖𝑛𝑜 din Nunta lui Figaro de Mozart, 𝑅𝑜𝑠𝑖𝑛𝑎 din Bărbierul din Sevilla de Rossini sau 𝐿𝑎𝑢𝑟𝑎 din Die drei Pintos de Weber — precum și numeroase lucrări vocal-simfonice și de muzică de cameră, printre care lucrări de Vivaldi, Gesualdo, Pergolesi, Monteverdi, Bach, Händel, Mozart, Salieri, Beethoven, Shubert, Shumann, Faure, Enescu, Bruckner, Strauss, Britten, Liszt și Ravel.

În paralel cu acest parcurs artistic, Simona este implicată activ în trasmiterea culturii și spiritualității românești în rândul comunității Bisericii Ortodoxe Române din Nisa.

Ne bucurăm să avem alături astfel de profesioniști care, prin însăși activitatea lor, pun cultura română și pe cea universală într-un dialog autentic! Am fost atât de mândri să o ascultăm în concert!

Simona Totelecan e, în sine, una dintre poveștile vii ale României.

dr. Anuța Pop

Joi, 01 octombrie 2026, poezia și muzica românească s-au întâlnit cu publicul din sudul Franței, într-un spectacol de rafinament și sensibilite susținut de actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Mihai Burcă.

Mari texte ale poeziei românești, puse în valoare prin arta interpretativă a Danielei Nane, au intrat în dialog cu universul pianistic construit de Alexandru Burcă, într-un repertoriu ce a adus în prim-plan creația muzicală românească, alături de mari opere ale muzicii universale.

Evenimentul, realizat în contextul Zilei Limbii Române și al Zilei Europene a Limbilor, a arătat, o dată în plus, că limba este nu doar un element esențial al identității, ci și un purtător de memorie și cultură, care își găsește prin artă cele mai frumoase forme de expresie.

Primăria Aix-en-Provence a devenit pentru câteva ore, grație celor doi artiști, un spațiu al întâlnirii cu limba, arta și cultura română, întâlnire la care au fost prezenți, la invitația doamnei consul general Aurelia Grosu, și reprezentanți ai autorităților franceze, membri ai corpului consular, cadre didactice și oameni de cultură.

La finalul evenimentului (ce se înscrie în proiectul România în povești vii – limbă, tradiție și dialog cultural, realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în parteneriat cu Consulatul General al României la Marsilia și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni), publicul a putut descoperi și volumul Povești adevărate din străbuni, de Elena Nane, o carte dedicată copiilor, în care tradiții și obiceiuri românești sunt transmise prin povești.

A fost, cu adevărat, o seară a poveștilor vii!

Mulțumim, Daniela Nane și Alexandru Burcă!
Mulțumim Consulatului General al României la Marsilia și doamnei consul general Aurelia Grosu pentru tot sprijinul!

Dr. Anuța Pop

Sâmbătă, 26 septembrie 2026, în Piața Bellecour, Serbările Consulare de la Lyon au reunit zeci de țări în jurul temei „Poveștile și legendele lumii”.

Pentru România, întâlnirea cu publicul s-a construit în jurul conceptului  Les visages des contes roumains (pe care l-am realizat împreunǎ cu Consulatul General al României la Lyon, un univers în care personajele, măștile, cărțile și cuvintele din poveștile noastre au devenit puncte de întâlnire cu publicul.
De la intrarea în stand, vizitatorii erau întâmpinați de formula A fost odată ca niciodată…/ Il était une fois…., iar, odată pătrunși în universul poveștilor, puteau descoperi, printre măști și citate din cărțile prezentate și formule desprinse din tradiția povestirii.
Universul personajelor a fost adus în fața publicului prin măștile realizate de meșterul popular Paul Buța, care au atras curiozitatea și privirile, în timp ce cărțile au deschis alte ferestre către cultura și imaginarul românesc.
Un loc aparte l-au avut poveștile românești din Maramureș, prezentate prin întâlnirea cu Estelle Cantala, scriitoarea și povestitoarea franceză care a aprofundat de-a lungul anilor universul poveștilor și tradițiilor maramureșene.
Publicul a putut descoperi personaje, a răsfoit cărți, a privit măștile și a stat de vorbă cu cei care duc aceste povești mai departe.
Printre miile de vizitatori, ne-am bucurat de vizita primarului orașului Lyon, precum și de prezența numeroșilor membri ai corpului consular.
Prima zi a fost, astfel, despre întâlnire, descoperire și dialog cultural – despre povești care ies din paginile cărților și din memoria tradiției și ajung să fie descoperite.
Participarea Asociației Vasile Tomoiagă la Serbările Consulare se înscrie în proiectul „România în povești vii – limbă, tradiție și dialog cultural”, realizat în parteneriat cu Consulatul General al României la Lyon și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Iar esența proiectului este tocmai aceasta: să aducem cultura română în spațiul întâlnirii, într-o formă vie, accesibilă și deschisă dialogului.

Poveștile au continuat și duminică, 27 septembrie 2026, la standul României din Piața Bellecour.

Dr. Anuța Pop

Vineri, 25 septembrie 2026, la Biblioteca arondismentului 2 Lyon, în cadrul Săptămânii Consualtelor, împreună cu Consulatul General al României la Lyon am organizat spectacolul de povestire muzicală Fureurs de Zmei, Merveilles de Zâne (Furia Zmeilor, Minunile Zânelor), spectacol ce are la bază povești românești din Maramureș.

Poveștile au parcurs un drum lung… Estelle Cantala le-a descoperit și le-a cules din sate, apoi le-a adaptat și le-a dat viață prin filtrul propriului univers artistic, prin cuvânt și muzică, alături de muzicianul Jean Denux. Așa au devenit spectacol. Într-un spațiu cultural nou, dar fără ca legătura cu limba și tradiția să fie pierdute.

De la plasarea exactă într-un anumit spațiu ori context – de la Breb, până la târgul de la Dragomirești, la baba Floarea cu care Estelle a stat mult de vorbă, la dialoguri, în limba română, între personaje, la elemente de costum tradițional ori gastronomie tradițională, toate acestea au păstrat, dincolo de scenă și de distanța dintre Maramureș și Lyon, legătura cu locul din care au pornit poveștile.

Evenimentul, parte a proiectului România în povești vii – limbă, tradiție și dialog cultural realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în parteneriat cu Consulatul General al României la Lyon și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost nu doar un spectacol de povești în limba franceză; a fost și este o formă de expresie artistică prin care patrimoniul narativ românesc dobândește vizibilitate în spațiul francofon.

Mulțumim, Estelle și Jean!

dr. Anuța POP

După publicarea mai multor volume de documente transliterate ori transcrise din arhivele bisericești, scriitorul vișeuan LAZĂR NĂSUI continuă să aducă la lumină izvoare de o valoare deosebită, punând la dispoziția istoricilor și a tuturor celor interesați de trecutul acestei regiuni un patrimoniu documentar prețios.
Fidel direcției de cercetare care îi definește activitatea, Lazăr Năsui a publicat recent, la Editura Valea Verde din Sighetu Marmației, o lucrare în care reconstituie, în peste 750 de pagini, evoluția protopopiatului greco-catolic al Vișeului în cadrul Episcopiei de Gherla între anii 1853 și 1930.
„𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 valorifică rezultatele unei cercetări desfășurate de-a lungul mai multor ani, pentru teza sa de doctorat. Volumul aduce în atenția cititorilor sute de documente inedite, multe dintre ele publicate pentru prima dată în forma lor transliterată ori transcrisă, contribuind la recuperarea unei pagini esențiale din istoria Maramureșului.
O parte importantă a cercetării are la bază documentele păstrate în arhiva fostei Parohii greco-catolice din Vișeu de Jos (azi, Biserica ortodoxă nr. 1), sediul Protopopiatului greco-catolic al Vișeului în perioada 1909–1918, considerată una dintre cele mai valoroase arhive ecleziastice din zonă. Autorul a analizat sute de documente provenite din această arhivă, acordând o atenție deosebită perioadei în care protopop al Vișeului a fost părintele Ioan Koman, personalitate marcantă a vieții religioase din Maramureș.
Un loc central în volum îl ocupă protocoalele vizitațiunilor canonice, considerate de autor cele mai importante izvoare pentru cunoașterea vieții religioase și sociale a Protopopiatului Vișeului. Citindu-le, ne-am dat seama că are dreptate. Acestea oferă informații prețioase despre situația parohiilor (starea bisericii, existența cimitirului, casa parohială, bunurile și veniturile parohiei), preoți (comportament moral, disciplină, activitatea pastorală), educație (existența școlilor, situația elevilor) și comunități locale (date demografice și sociale, viața religioasă, moralitatea, conflicte, abateri). Toate aceste informații, culese din documentele vremii, se regăsesc în paginile volumului lui Lazăr Năsui, constituind adevărate documente istorice și sociale, radiografii nu doar ale bisericilor, ci ale satului maramureșean din perioada cercetată, la care, iată, avem și noi acces.
De asemenea, șematismele au avut un rol important în cercetarea lui Lazăr Năsui, analiza acestora permițându-i verificarea și completarea informațiilor din documentele de arhivă.
Volumul aduce în atenție și mărturii lăsate de personalități precum Miron Costin, împăratul Iosif al II-lea ori Nicolae Iorga, care au consemnat impresii despre Maramureș și comunitățile sale. Valorifică, de asemenea, documente provenite din Arhivele Naționale – Serviciile Județene Maramureș și Cluj, precum și din colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” și ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
Volumul „𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊” reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea trecutului Maramureșului și o dovadă că arhivele încă păstrează pagini esențiale din identitatea noastră, așteptând să fie redescoperite.
Felicitări autorului!

dr. Anuța POP

Asociația Vasile Tomoiagă și dr. Anuța Pop, în calitate de coordonator de proiect, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Nisa (Franța), derulează, în perioada iunie-octombrie 2025, proiectul „Tradiție și identitate românească pe Coasta de Azur”, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Valoarea finanțării este de 150.000 lei.

Proiectul se desfășoară în Franța, la Nisa și răspunde unei nevoi stringente de păstrare și revitalizare a identității culturale românești în diaspora, în special în rândul comunității românești de pe Coasta de Azur.

Într-un context european multicultural, Tradiție și identitate românească pe Coasta de Azur își propune să ofere un cadru viu și interactiv de reconectare a românilor din această zonă cu moștenirea lor identitară și are ca obiective : promovarea patrimoniului cultural românesc în diaspora, implicarea activă a comunității românești din Nisa și împrejurimi în activități culturale, dezvoltarea sentimentului de identitate și apartenență culturală, stimularea interesului tinerilor pentru tradițiile și valorile românești și facilitarea dialogului intercultural româno-francez.

Timp de cinci luni sunt organizate ateliere cu tematică tradițională, ateliere de dans popular, activități cultural-educative. De asemenea, proiectul presupune achiziționarea de costume tradiționale, întreaga activitate culminând cu realizarea unui spectacol în care cunoștințele acumulate și abilitățile deprinse în această perioadă vor fi valorificate scenic, iar frumusețea costumelor și bogăția folclorului românesc vor fi aduse în fața publicului.

Prin activitățile desfășurate, proiectul poate constitui fundamentul pentru dezvoltarea unei inițiative comunitare durabile, cu impact pe termen lung în păstrarea și promovarea identității culturale românești pe Coasta de Azur, dar și în promovarea imaginii României.

Persoană de contact: Anuța Pop
Email: [email protected]
Facebook:https://www.facebook.com/share/16zV5923oh/?mibextid=wwXIfr
Website: www.asociatia-vasiletomoiaga.ro

Element central al Sărbătorilor Pascale, oul este, în același timp, un simbol religios și un simbol universal al omenirii, o îmbinare între credințe vechi, tradiții și valori spirituale.

De la Oul Primordial, al începutului vieții și al tuturor lucrurilor, la Oul Învierii, al biruinței vieții asupra morții, întreaga încărcătură simbolică și religioasă pune stăpânire, poate, uneori, fără să ne dăm seama, pe ouăle pe care le înroșim, în fiecare an, de Paște.
Pe ouăle pe care le „împistrim” cu frunze și flori și le vopsim, așa cum am învățat de demult, în coji de ceapă roșie, păstrând, astfel, legătura cu strămoșii și cu glia.
Pe ouăle pe care le ducem la „slujit” în noaptea de Înviere, pentru ca, dincolo de simbol, să capete și puterea sfințeniei.
Pe ouăle pe care, strânși în jurul mesei, le ciocnim pentru a sparge, simbolic, piatra de mormânt și puterea morții.
Pe ouăle pe care le dăruim copiilor ce vin  în „ptiez ” în dimineața zilei de Paște, vestind, de trei ori, miracolul Învierii.
Pe oul ce-l punem, cu un bănuț, în ulcica cu apă, pentru ca spălându-ne pe obraz să fim roșii, sănătoși și curați tot anul.

Ouăle roșii – roșul vieții, roșul sângelui lui Iisus, roșul sacrificiului pentru noi și pentru a noastră mântuire – rămân, iată, și în prezent, expresie a puterii credinței, a puterii tradiției și a ritualului.

Dr. Anuța Pop

„O bijuterie de artă populară, o explozie de culoare și de viață… într-un cimitir din nordul României”.
Așa este prezentată expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” publicului francez. Și nu pentru prima dată, acum, când mostre din albastrul și arta Săpânței sunt expuse la Lyon, ci de… 30 de ani.

Zilele acestea, Consulatul General al României la Lyon, în parteneriat cu Asociația Grenoble Isère Roumanie și Primăria arondismentului 3, au organizat expoziția „Săpânța – Le Cimetière joyeux” (Săpânța – Cimitirul Vesel), o expoziție inedită ce conține lucrări realizate de meşterul popular Dumitru Pop în urmă cu 30 de ani (1995), la inițiativa Centrului Cultural din Annecy și a celui din Creusot, și încredințate Asociației Grenoble Isère Roumanie.
Expoziția este alcătuită dintr-o cruce, 28 de panouri de stejar sculptate și pictate, 12 picturi și 40 de epitafuri (traduse în limba franceză), lucrările fiind realizate, după modelul monumentelor de artă populară din Cimitirul Vesel – singurul loc din lume unde moartea este luată în râs – de Dumitru Pop Tincu, cel care a dus mai departe moștenirea lui Stan Ioan Pătraş. Pentru activitatea sa, în anul 2021 Dumitru Pop a obținut titlul de Tezaur Uman Viu. Chiar dacă a plecat, prea devreme, la cele veșnice, arta sa și albastrul de Săpânța rămân memorie locului și timpului. „Cimitirul este azi memoria locului și a timpului. Veritabil imn al vieții, acest ansamblu plin de culoare ne introduce într-o filosofie a existenței care susține acest popor plin de înțelepciune și credință”, scriu reprezentanții Asociației Grenoble Isère Roumanie.

Asociația a fost creată în 1991 și are ca scop dezvoltarea cooperării între regiunea Grenoble și România și Republica Moldova prin acțiuni culturale, economice, sociale. Cu o experiență de peste trei decenii în proiecte cu România, asociația este un promotor al Săpânței și, implicit, al nordului țării noastre.

Expoziția „Săpânța – Cimetière joyeux” este una itinerantă, de-a lungul timpului fiind deschisă în diferite orașe ale Franței, asociația dorindu-și ca „acest vector bogat al valorilor României rurale” să stârnească publicului francez interesul de a călători în România pentru a descoperi și „alte bogății turistice excepționale ale acestei țări”. De această dată, prin Consulatul General al Romaniei la Lyon, expoziția a ajuns la publicul francez, dar și la comunitatea românească de la Lyon și din departamentul Rhône (al cărui capitală este Lyon).
Realizată la sala de expoziții a Primăriei arondismentului 3, expoziția s-a bucurat de prezența ES dna Ioana Bivolaru, ambasadoarea României la Paris, a dlui Oleg Ungureanu, consulul general al României la Lyon, a oficialităților lioneze, a reprezentanților Asociației Grenoble Isère Roumanie și a unui numeros public.

Ce poți să simți, ca maramureșean, când vizitezi, într-unul dintre cele mai mari orașe ale Franței, o expoziție dedicată colțului tău de țară? Mândrie, bucurie în suflet și recunoștință… pentru creatorii artei Maramureșului, dar și pentru promotorii acesteia.

                 dr. Anuța POP