[VIDEO] – „Noapte fără anotimp” la Sighet: Vasile ȘEICARU

Sâmbătă și duminică (18 și 19 august 2018), la Sighet are loc cea de-a VI-a ediție a Galei Folk „Floare de Colț”, un festival inițiat de cantautorul sighetean Ducu Bertzi. Seara zilei de sâmbătă s-a încheiat cu recitalul cunoscutului artist Vasile Șeicaru.

Urmăriți concertul integral accesând linkul de mai jos:

Programul Galei de Folk Floare de Colț, 2018:

autor, dr. Sorin MARKUS




VIDEO – Corul Hashdera din orașul Afula, Israel, în concert la Sighet (autor, Sorin Markus)

Corul HASHDERA din orașul israelian Afula a concertat azi, 01.07.2018, în Sinagoga din Sighet.

Autor, dr. Sorin Markus




Cercetător de top în vizită la Sighet (autor, Sorin Markus) – [VIDEO]

Am stat de vorbă cu prof. dr. Daniel Irimia (Universitatea Harvard), aflat în vizită la Sighet. A  povestit, într-un limbaj accesibil publicului larg, în 20 de minute, experiența sa din ultimii 20 ani de cercetare despre neutrofile, prima linie de apărare a organismului în infecții.

Reporter  & video, dr. Sorin Markus
Montaj, Dorin Moldoveanu




Sighet – Ziua Mezuzei [VIDEO] – autor, Sorin Markus

În comunitatea evreilor din Sighet, ziua de 22 aprilie 2018, a fost dedicată Mezuzei, acea cutie protectoare de la ușile evreilor ce conține un pergament sfânt. Urmărind această filmare, vă veți face o idee despre ce reprezintă pentru poporul evreu acest simbol.

Text & video, dr. Sorin Markus




[VIDEO] Elie Wiesel comemorat la Sighet (autor, Sorin Markus)

Duminică, 10 septembrie 2017, subprefectul Alexandru Cosma a participat alături de primarul Horia Scubli și invitați ai comunității evreiești din România, Israel, Statele Unite ale Americii, Ungaria, dar și de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Wainer, respectiv, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, la manifestările dedicate comemorării scriitorului născut la Sighetu Marmației.

Subprefectul a transmis salutul Instituției Prefectului-Județul Maramureș la aceste ample manifestări comemorative, la un an de la trecerea în eternitate a scriitorului și ziaristului Elie Wiesel, membru de onoare al Academiei Române.

Subprefectul Alexandru Cosma a spus: ”l-am cunoscut pe scriitorul Elie Wiesel, pe care îl consider maramureșean și despre care vorbim cu emoție, cu mult respect și adâncă prețuire. A trecut cu demnitate peste necazuri și provocările vieții, peste chinurile și rigorile unui regim de teroare. Ne referim, poate, la cel mai reprezentativ apărător al drepturilor omului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În anul 2002, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Maramureș am inițiat și am finalizat proiectul de reconstrucție a Casei Memoriale Elie Wiesel din Sighetu Marmației. Atunci când l-am întâlnit personal în anul 2002, deborda o personalitate care radia în jurul său o bunătate nemaipomenită, dar și o energie care te îndemna să fii activ și energic tot timpul, într-o armonie care rezulta din dragostea lui față de semeni.”

În spiritul cuvintelor sale, avem obligația morală de a transmite de la o generație la alta un mesaj comun de pace, solidaritate și toleranță. (sursă: Instituția  Prefectului, Maramureș)

Autor (video), Sorin MARKUS
Foto: Diana APOPI




Sighet – Seară muzicală israeliană [VIDEO] – (autor, Sorin Markus)

Cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate, Corul „Nostalgia” din Haifa – Israel a susținut un spectacol de excepție marți, 25 iulie 2017, de la ora 17.00, la Sinagoga Evreiască din Sighet.

Corul „Nostalgia”, înființat în anul 1987, a prezentat spectacole în Spania, Germania și în alte țări de pe Continentul European.
Dirijor: Uzi Essner.

Corul „Vocile Hebronului” este alcătuit din membri din localitățile Zichron Yakov (Amintirea lui Yakov -localitate înființată din donația baronului Yakov de Rothchild în anii 1882-1888) și Ghivat Ada (Dealul lui Ada). Prezintă spectacole în localitățile din Israel.
Dirijor: Haim Essner.

Autor (foto & video), Sorin Markus




Măturător de praf de stele (II) – Interviu cu Adina Storin [VIDEO] – autor, Sorin Markus

Doamna Adina Storin ne povestește, în timpul excursiei domniei sale prin Maramureș, despre Maestrul Aurel Storin alături de care și-a petrecut mai bine de 40 ani din viață.

Avem plăcerea de a o asculta la începutul celei de a II-a părți a interviului și pe d-na profesor universitar, Florentina Ionescu:

N.R. Aurel Storin (12 ianuarie 1937 – 6 noiembrie 2015). Între 1955-1959 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. Aurel Storin a scris textele a peste 400 de melodii, marea majoritate devenite șlagăre, premiate la festivaluri și fredonate de-a lungul timpului și până astăzi de toată lumea.

A colaborat ca textier cu toți marii compozitori de muzică ușoară care, la rândul lor, au încredințat creațiile devenite imediat șlagăre unor nume care nu mai au nevoie de nici o prezentare, precum Luigi Ionescu („Lalele, lalele” de Temistocle Popa), Angela Similea („Să mori din dragoste rănită” de Marcel Dragomir, „Mă gândesc la dumneata” de Edmond Deda), Aura Urziceanu („Mai rămâi și nu pleca” de Marcel Dragomir), Margareta Pâslaru („Cu tine” de V. Veselovski — Premiul Radioteleviziunii 1965, „Liniștea mea” de Gelu Solomonescu), Margareta Pâslaru și Marina Voica („Balada” de Radu Șerban), Dan Spătaru („Prietene” de Temistocle Popa), Aurelian Andreescu („Te-ai schimbat” de Petre Mihăescu), Mădălina Manole („Fără dragostea ta”, „Vino, dragoste”, „Marea, cât dragostea noastră” de Șerban Georgescu), Mirabela Dauer („Să știi că nu e adevărat” de Horia Moculescu, „Dacă nu erai tu” de Jolt Kerestely), Corina Chiriac („Vino, iubire înapoi” de Ion Cristinoiu, „Parfumul străzilor” de Radu Șerban, „Serenadă” de Mircea Chiriac, „Și ieri și azi și mâine” de Horia Moculescu, în duet), Carmen Rădulescu („Nu mai știu ce să cred” de George Grigoriu, „Acasă” de Dan Ardelean).

Din aprilie 1960 până în 2007 a fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER, dar și redactor-șef al revistei „Realitatea evreiască”, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Adevărul”, „Realitatea evreiască”, etc.

În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

 (sursa: https://www.agerpres.ro/cultura/2015/11/08/a-murit-textierul-poetul-si-scriitorul-aurel-storin-17-18-04)

Partea I a interviului, publicată pe site-ul „Salut, Sighet!” în data de 22 iunie 2017, o puteți viziona AICI

Autor, Sorin Markus




La Mulți Ani, POLY(histor) Robert Zolopcsuk!

Robert Zolopcsuk s-a născut la 17 iunie 1966 la Sighetu Marmației. A fost elev al profesorului și pictorului Andras Csaba la Casa Pionerilor, după care a urmat cursurile de pictură de la Școala Populară de Artă, unde a fost îndrumat de alți doi profesori de excepție, Elisabeta Peter Üto și Petru Bârsescu.  A absolvit Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, avându-i profesori pe artiștii plastici băimăreni Iudith și Gheorghe Crăciun.

În prezent, este profesor de arte plastice la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighet. A participat – cu lucrări de grafică și pictură în ulei – la numeroase expoziții de grup în Sighet și tabere de creație. A avut două expoziții personale la sala de expoziții de la Școala de Artă „Gheorghe Chivu”.

A publicat în anul 2006 cartea „Maramarossziget”, prima carte despre istoria arhitecturii din Sighetu Marmației, tradusă bilingv în română – engleză și publicată cu titlul „Sighetul Marmației” (Editura „Valea Verde”, 2012). Volumul „Sighetul Marmației” cuprinde lucrările proprii de grafică însoțite de un succint material documentar istoric.

„Frumusețea va salva lumea”, spune Dostoievski. Această propoziție mi-am amintit-o gândindu-mă la PALIKA, un creator de frumos. Arta lui, atât prin compoziție cât și prin cromatică, reflectă acea bucurie de a crea. Tablourile lui sunt pline de viață, fiindcă el trăiește actul creator. Orice artă care se naște din Lumina Divină, reflectă acea stare de FERICIRE care ar trebui să fie permanentă în sufletele noastre. Această fericire o simt totdeauna când privesc picturile lui PALI și, de fiecare dată îmi creează o stare de BINE.

Cu ocazia zilei de naștere îi doresc să meargă pe același drum al unei creații luminoase, fără să fie afectat de eventualele cuvinte mai puțin binevoitoare ale unor semeni de-ai noștri.

Ar trebui să fim conștienți că: „Precum îți sunt gândurile, așa îți este viața”, iar dacă ne dorim o viață mai FERICITĂ, să nu uităm cuvintele lui C.G. Jung: „Schimbarea vine din interior”.

Îi mulțumesc lui PALIKA că ne-am întâlnit în această dimensiune și pentru bucuria din lucrările lui, pentru multele lucruri frumoase pe care le-am învățat de la el.

La mulți ani, cu bucurie-n suflet!
(Petru BÂRSESCU, profesor)

Pe Domnul Robi îl cunosc de la Comunitatea Evreilor Sighet unde, de când eram copil, mi-l amintesc că desena cu cretă colorată pe tabla comunității, scene din Torah și reprezentări grafice cu semnificația sărbătorilor. Aproape la fiecare sărbătoare tabla ne afișa scena respectivă. Uneori artistul era prezent, alteori nu, dar mereu desenul era realizat. Desenele aveau mereu ceva frapant, nu puteai să treci prin acea cameră fără să le remarci.

Este profesor de desen la Centrul Cultural Sighet, artist grafician și pictor – unul dintre cei mai cunoscuți din Maramureșul Istoric, fiind pasionat de clădirile vechi (școli, biserici, sinagogi, case al unor personalități ale orașului), statui. Cântă la pian, colecționează obiecte vechi și scrie cărți cu caracter documentar a căror grafică desigur îi aparține (ian. 2006 – „Maramaros Sziget”; 2012 – „Sighetu-Marmației”).

În 2016 a fost numit membru de onoare al comunității evreilor din Sighetu-Marmației.

La mulți ani, Robi Zolopcsuk!  
(Sorin MARKUS, medic)

Dacă Robert Zolopcsuk a trecut cu bine cifra 50 a vârstei din buletin, el rămâne pentru mine acel tânăr care trece peste secole de cultură imperială în Maramureş, dezinvolt şi fără prejudecăţi, ca un adevărat cercetător, dar fără a fi angajat în niciun fel. Pasiunea şi priceperea sa în decriptarea şi interpretarea documentelor scrise sau fotografiate în ultimii 150 de ani, a depăşit deja sfera de interes a cercetătorilor din România. Colecţia sa de cărţi poştale ilustrate, focalizată pe Sighetu Marmaţiei şi zona Maramureşului Istoric este deja renumită în ţară şi peste hotare. Dacă profesia lui actuală, în cadrul Şcolii Populare de Artă din Sighetu Marmaţiei, este cea de profesor de desen, acest lucru nu pune deloc în umbră activitatea sa de polihistor local. În acest sens, Robert Zolopcsuk participă întotdeauna la solicitările de expertiză pe segmentul de istorie locală, ce vizează partea de arhitectură, diversele imobile declarate monumente istorice și/sau culturale.

La Zi de Aniversare, eu, prietenul lui mai vârstnic şi trecut prin mai multe încercări, îi urez tot BINELE ce-l poate primi un OM !

La Mulţi Ani !
(Valentin ROZSNYAI – pictor)

N.R.: Pe site-ul “Salut, Sighet!”, de câteva luni, în fiecare week-end, au fost reproduse imagini însoțite de texte din volumul “Sighetul Marmației”, apărut la Editura „Valea Verde”.




Renașterea din cenușă (autor, Sorin Markus) [VIDEO]

Duminică, 21 mai 2017, la ora 18.00, lângă Monumentul Holocaustului din Sighetu-Marmației, a avut loc așezarea primei pietre de temelie a unei sinagogi, în prezența Marelui Rabin Aron Teitelbaum, a oficialităților locale și a câtorva membri ai comunității evreilor din Sighet.

Cum aș defini acest eveniment? Într-un cuvânt – renaștere din cenușă. Sinagoga distrusă în întregime în Al Doilea Război Mondial să fie reconstruită începând de azi, e o adevărată minune. Și încă o minune e aceea că, din întreaga Europă, locul ales este Sighet – prima și singura sinagogă construită în Europa după 1944 să fie în orașul nostru, este uluitor… Încă o minune este că acești oameni sunt urmașii unei mari familii de rabini plecate din Sighet – Teitelbaum, deci venirea lor în seara aceasta în orașul nostru reprezintă ÎNTOARCEREA ACASĂ sau ÎNTOARCEREA ÎN TIMP… cât și victoria asupra celor care au încercat să ne nimicească. (dr. Sorin Markus)

Autor, Sorin Markus




Purim la Sighetu – Marmației [VIDEO]

Haman, nepotul lui Hagag din tribul Amalek – nume de cod pentru Îndoieli – a vrut sa distrugă poporul israelit (simbol al spiritualității), însă Megillat Esther (în traducere-revelația ascunsului) dezvăluie secretele prin care poporul israelit este salvat, iar Haman este ucis în locul iudeilor. Purim nu este nicidecum celebrarea uciderii unui om – (chiar dacă acesta este Haman), ci victoria asupra îndoielilor și negativităților, culminând cu terminarea perioadei de exil prin reconstrucția Templului din Ierusalim.

 

Text și video, dr. Sorin Markus