După publicarea mai multor volume de documente transliterate ori transcrise din arhivele bisericești, scriitorul vișeuan LAZĂR NĂSUI continuă să aducă la lumină izvoare de o valoare deosebită, punând la dispoziția istoricilor și a tuturor celor interesați de trecutul acestei regiuni un patrimoniu documentar prețios.
Fidel direcției de cercetare care îi definește activitatea, Lazăr Năsui a publicat recent, la Editura Valea Verde din Sighetu Marmației, o lucrare în care reconstituie, în peste 750 de pagini, evoluția protopopiatului greco-catolic al Vișeului în cadrul Episcopiei de Gherla între anii 1853 și 1930.
„𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 valorifică rezultatele unei cercetări desfășurate de-a lungul mai multor ani, pentru teza sa de doctorat. Volumul aduce în atenția cititorilor sute de documente inedite, multe dintre ele publicate pentru prima dată în forma lor transliterată ori transcrisă, contribuind la recuperarea unei pagini esențiale din istoria Maramureșului.
O parte importantă a cercetării are la bază documentele păstrate în arhiva fostei Parohii greco-catolice din Vișeu de Jos (azi, Biserica ortodoxă nr. 1), sediul Protopopiatului greco-catolic al Vișeului în perioada 1909–1918, considerată una dintre cele mai valoroase arhive ecleziastice din zonă. Autorul a analizat sute de documente provenite din această arhivă, acordând o atenție deosebită perioadei în care protopop al Vișeului a fost părintele Ioan Koman, personalitate marcantă a vieții religioase din Maramureș.
Un loc central în volum îl ocupă protocoalele vizitațiunilor canonice, considerate de autor cele mai importante izvoare pentru cunoașterea vieții religioase și sociale a Protopopiatului Vișeului. Citindu-le, ne-am dat seama că are dreptate. Acestea oferă informații prețioase despre situația parohiilor (starea bisericii, existența cimitirului, casa parohială, bunurile și veniturile parohiei), preoți (comportament moral, disciplină, activitatea pastorală), educație (existența școlilor, situația elevilor) și comunități locale (date demografice și sociale, viața religioasă, moralitatea, conflicte, abateri). Toate aceste informații, culese din documentele vremii, se regăsesc în paginile volumului lui Lazăr Năsui, constituind adevărate documente istorice și sociale, radiografii nu doar ale bisericilor, ci ale satului maramureșean din perioada cercetată, la care, iată, avem și noi acces.
De asemenea, șematismele au avut un rol important în cercetarea lui Lazăr Năsui, analiza acestora permițându-i verificarea și completarea informațiilor din documentele de arhivă.
Volumul aduce în atenție și mărturii lăsate de personalități precum Miron Costin, împăratul Iosif al II-lea ori Nicolae Iorga, care au consemnat impresii despre Maramureș și comunitățile sale. Valorifică, de asemenea, documente provenite din Arhivele Naționale – Serviciile Județene Maramureș și Cluj, precum și din colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” și ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
Volumul „𝑬𝒑𝒊𝒔𝒄𝒐𝒑𝒊𝒂 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄ă 𝒅𝒆 𝑮𝒉𝒆𝒓𝒍𝒂 (1853–1930). 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒐𝒑𝒐𝒑𝒊𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒓𝒆𝒄𝒐-𝒄𝒂𝒕𝒐𝒍𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑽𝒊ș𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊” reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea trecutului Maramureșului și o dovadă că arhivele încă păstrează pagini esențiale din identitatea noastră, așteptând să fie redescoperite.
Felicitări autorului!

dr. Anuța POP

O plăcută coincidență!… azi, de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor (Copyright),  semnalăm apariția volumului „Fanfara cu solist vocal” (479 pagini, A4), autor dr. Cristina-Mioara IOAN, Editura Valea Verde Sighetu Marmației, (editor – Ion Mariș, prefață – prof. univ. dr. habil Ioan Oarcea, tipar – Rotipo Press).

Volumul „Fanfara cu solist vocal” reprezintă de fapt excelenta teză de doctorat a sopranei Cristina-Mioara IOAN, profesoară la Colegiul de Arte și solistă a Fanfarei Municipale din Baia Mare.

* * *

„Volumul de față – Fanfara cu solist vocal – elaborat de dna profesor Cristina-Mioara Ioan, abordează un domeniu insuficient valorificat în muzicologia românească, propunând o cercetare riguroasă, interdisciplinară și aplicată asupra fenomenului fanfarei militare în contemporaneitate. Lucrarea se distinge printr-o perspectivă diacronică și aplicată, care integrează dimensiunile artistică, pedagogică, tehnologică și instituțională, firește, ale acestui tip de formație.
Originalitatea cercetării constă în concentrarea investigației asupra relației dintre fanfară și solistul vocal, analizată în contextul transformărilor produse de amplificarea sonoră în secolul XXI. Prin această abordare, fanfara este reconceptualizată nu doar ca ansamblu de ceremonii militare, ci ca partener muzical flexibil, capabil să susțină discursuri vocale complexe și să genereze noi tipologii repertoriale. Poziționarea autoarei ca practician activ conferă demersului autenticitate sporită, vizibilă în analizele de repertoriu dedicate creațiilor originale, aranjamentelor și prelucrărilor ce provin din repertoriul Muzicii Reprezentative a Armatei, prima orchestră de suflători a țării.”

Prof. univ. dr. Gheorghita Nicolae
Universitatea Națională de Muzică București

 * * *

„Cercetarea și sursele de documentare care au avut ca scop prezentarea evoluției muzicii militare până în zilele noastre dar și metodele de cercetare aplicate de către muziciana Cristina Ioan,  reprezintă o contribuție deosebit de importantă.  Prin diversitatea datelor de arhivă incluse, volumul reprezintă rezultatul unei cercetări în premieră ce contribuie cu maximă relevanță la completarea și cunoașterea istoriei muzicii românești – parte distinctă a patrimomului nostru muzical.”

Prof. univ. dr. habil. Lucian Emil Roșca
Etno-Muzicolog

Salut, Sighet!

ÎNTR-O ZI CA MULTE ALTELE

Într-o zi ca multe altele,
mi s-a arătat o lacrimă
care nu era a mea.
O picătură transparentă
care mi-a atras atenția
și în care m-am oglindit apoi
fără să vreau, parcă.
O vreme am tot privit-o,
vrând să o șterg de pe obraz,
dar, tot încercând să fac asta,
m-am pomenit
că lacrima a devenit a mea
și nu era nimeni lângă mine
să mi-o șteargă.
Am stat o vreme pe gânduri,
apoi am tras aer în piept
și mi-am strâns toate forțele
ca să îmi continui drumul.
Nu știu încă dacă am reușit,
dar sper că timpul,
cel care vindecă așa de multe,
se va îndura și de mine
și-mi va aduce în inimă
lumina pierdută.
  (Lucia Ileana Pop, din volumul „Feminitate/Feminità” – premiat de Editura Valea Verde)

* * *

Lucia Ileana POP s-a născut la 26 mai 1977 la Desești, județul Maramureș, dar trăiește de douăzeci de ani în Italia, lângă Roma.
A absolvit Facultatea de Litere (Română- Etnologie) la Universitatea de Nord din Baia Mare (2001), un master în Etnologie și Antropologie socială la aceeași universitate (2008), iar în Italia a absolvit Științele educației la Università Roma Tre din Roma (2011), obținând diploma magna cum laude. Ulterior a absolvit un curs în Didactica limbii italiene ca limbă străină la Università per Stranieri din Perugia (2021), obținând certificatul DILS PG de al II-lea nivel (în același an).
Din 2001 a fost profesor de limba și literatura română în România, iar din 2014 este colaborator al Institutului Limbii Române din București și predă limbă, cultură și civilizație românească elevilor români și de alte naționalități la Roma și în împrejurimi.
În anul 2019 a realizat și un program cu patruzeci de lecții de limba română la televiziunea RomIt Tv din Roma.

Volume proprii publicate: Scântei de suflet/ Scintille dell’animo, Rediviva, Milano, 2020; Jurnal de departe în timp de pandemie, Eikon, București, 2021; Umbre și lumini/Ombre e luci, Rediviva, Milano, 2022; Poezii vii pentru cei mai frumoși copii, Editura Vatra veche, Târu Mureș, 2023; Scântei din umbre, Sf. Ioan, Brăila, 2023/ (antologie în română cu poeziile publicate în Italia în ediție bilingvă); Trepte peste timp, Editura Revistei Timpul, Iași, 2023; Feminitate/ Femminilità, Actaeon Books, Baia Mare 2025.

Volume traduse: Scântei de suflet/ Scintille dell’animo (volum bilingv), 2020; Dopamină în alexandrini/ Dopamina in alessandrini de Darie Ducan, 2020; Quarantena conquistata/ Carantină câștigată de Daniela Marchetti, 2021; Umbre și lumini/ Ombre e luci (volum bilingv), 2022; Feminitate/ Femminilità, 2025; Mondi immaginari – album, it./ en, expoziția de pictură a artistului Andy Ceaușu care și-a însoțit lucrările cu 10 poezii proprii.

Prezentă în volume colective (în italiană și română): Diario in coronavirus con grani di scrittura (domenica di lettura 12 aprile 2020), FUIS (Federazione Unitaria Italiana Scrittori), numerele: 5, 7, 9, 11 (2020); Repere de Istorie și Cultură Românească în Italia (ediția a V-a), Anuarul Rediviva (2020); Antologia Emoții de vară, eCreator, Baia Mare 2021; Povești călătoare vol. II (2022); Antologia concursului de poezie „Radu Cârneci”; Antologia Festivalului de la Veneția „Palablra en el Mundo”; Antologia Scrittori Romeni ‚ „Le voci dell’anima errante/Vocile sufletului rătăcitor” (2022); Povești călătoare (Vol.III) 2023; Respect Marco Nereo Rotelli e 150 poetesse contro la violenza sulle donne (a cura di Sibyl von der Schulenburg, Effigi Edizioni, Grosetto (2024);Povești călătoare IV (2025); EMINESCU Biblie limbii române, coordonator Rodica Rodean, PRINTHAUS , Iași, (2025); Cântec de privighetoare / antologie pentru copii, București, Editura LUCVA KEN, (2025).

A publicat în revistele: Fili d’aquilone (nr. 55 65 și 69),2020, 2023, 2025;FOLIVM Miscellanea di Scienze Umane (2021, 2022, 2025); Lido dell’anima/ Lunca sufletului (2020); Orizzonti culturali italo-romeni (2020); Orizonturi culturale italo-române: 2020, 2025; Arte (2020); eCreator; Hyperion (2021);Fare Voci (2021); Vatra veche (2020); Cadran (2021); Ofranda literară (2022); Cronica satului Desești; Marmația literară (2021, 2025); Timpul Belgia (2021-2025); Revista MarchettiArtGallery;Nord Literar; Il Convivio; portal.revistatimpul.ro – Blog-ul Luciei Ileana Pop (2022-2025); Caiete Silvane (2023, 2024, 2025); FEED BACK (2023, 2025); Caligraf de Mehedinți (2024);

Premii primite: Premiul revistei Marmația Literară, ediția a XLVIII-a(48-a), pentru volumul de poezie „Scântei de suflet/ Scintille dell’animo”, Rediviva Edizioni, Milano 2020; Premiul Consiliului local Desești la Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești, ediția a XLIV-a (44-a) (2023)- https://www.graiul.ro/2021/02/06/un-nou-numar-al-revistei-nord-literar-2/: Premiul Editurii Valea Verde la ediția a LII-a (52) a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu – Marmației (desfășurat în perioada 17-19 octombrie 2025), pentru volumul de poezie Feminitate/ Femminilità, Actaeon Books, Baia Mare 2025.

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut un nou volum din lucrarea „Exerciții filosofico – sociologice (cu și fără tentă politică)”… volumul IV, autor George PETROVAI (editor – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika). Volumul IV (dedicat domnului Nelu Petrovan) cuprinde 32 de eseuri/ proză scurtă.

* * *

Al patrulea volum din seria Exerciții filosofico-sociologice (cu și fără tentă politică) oferă celor interesați nu numai dovezi îndestulătoare despre netrebniciile politrucilor interni (Progresele românilor postdecembriști într-ale ipocriziei, hoției și imposturii, „Revoluționarul” politruc Marcel Ciolacu etc.), respectiv despre ticăloșiile celor externi/ planetari (Coexistența crimelor politice și a tragediilor celor mulți, Surprizele devastatoare care au pregătit și înlesnit desfășurarea celui de-al doilea război mondial ș.a.), ci și consistente imbolduri întru împlinirea moral-spirituală a oamenilor soteriologici (Afirmarea specificului național prin cultură și, îndeosebi, prin literatură, Limba ce-o vorbim – cea mai măreață catedrală a românilor).  (George Petrovai)

Salut, Sighet!

La Editura Valea Verde din Sighet a apărut lucrarea „Folclor muzical din Vișeu de Jos – Maramureș” (cartea a doua), autor prof. Gheorghe Gh. POP (Coordonatorul trilogiei „Vișeu de Jos. Etnografie și folclor” – Lazăr Năsui, Coperta – Aurel Dan, Culegere computerizată Muzicală – Luca Lazăr, Tehnoredactare și corectură – Dacia-Mara Birta, Editor – Ion Mariș, Tipar – Aska Grafika).  Apariția volumului a fost sponsorizată de Vasile-Doru Năsui, Samatișă-Tistău (Chicago – USA).

* * *

Prof. Gheorghe POP s-a născut în noaptea de Sânziene, la 25 iunie 1945, la Vişeu de Jos, Maramureş. A urmat clasele primare, gimnaziul (clasele V-VII) şi trei ani de liceu (VIII-X) la Vişeu de Sus. În clasa a XI-a s-a transferat la Liceul „Filimon Sârbu” (azi Colegiul Național „Dragoș-Vodă”) din Sighetu Marmaţiei şi a absolvit cu Diplomă de Bacalaureat. Primele noţiuni teoretice de muzică le-a asimilat în clasa a V-a, când a participat la lecţii de teorie-solfegiu şi instrument ale dirijorului Fanfarei Casei Raionale de Cultură din Vişeu de Sus. După trei luni, a devenit membru al fanfarei (la trompetă I – fligorn), în care a activat pe parcursul claselor V-X. La Liceul „Filimon Sârbu” a aprofundat studiul muzicii cu doamna profesoară Cecilia Witman. În urma examenului de admitere a devenit student al Facultății de Muzică a Institutului Pedagogic de 3 ani din Timişoara (1963-1966). În timpul studenţiei la Timişoara a activat în taraful Casei de Cultură a Studenţilor, la partida saxofon tenor.

În perioada 1967-1973 şi-a desăvârşit studiile muzicale la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, curs fără frecvenţă. Prin studii a obţinut titlul de profesor I în specialitatea muzică. După absolvirea studiilor universitare a obţinut, prin repartiţie guvernamentală, postul de profesor de muzică la Liceul Pedagogic şi la Şcoala Generală nr. 1 din Sighetu Marmaţiei, apoi s-a transferat la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Sighetu Marmaţiei, unde a activat până la pensionare și unde a deținut și funcția de director timp de 20 de ani. În anul 1980 a obţinut gradul didactic I cu lucrarea metodico-științifică „Folclor muzical din Țara Maramureșului”. A dirijat între anii 1971-1984 Orchestra semisimfonică a Casei de Cultură s,i a Sindicatelor din Învățământ, având în componenţă 35 de membri, cu stagiune de concerte, formaţie de mai multe ori laureată a unor concursuri naționale.

În anul 1972 a înfiinţat, împreună cu prof. Gheorghe Petrovai, Ansamblul Folcloric „Mugurelul” al Clubului Copiilor din Sighetu Marmației, care a obținut titlul de laureat de cinci ori la Festivalul „Cântarea României”, de trei ori la Festivalul „Scoica de Aur” de la Constanţa şi a participat la Festivalul „Bucuriile Europei” din Iugoslavia, Serbia, la Belgrad, în anul 1974,şi în Ungaria în 1976.

În perioada 1972-1987 a făcut parte din taraful Ansamblului Folcloric „Mara” al Casei de Cultură din Sighetu Marmaţiei, participând la numeroase festivaluri în ţară şi în Europa. A condus orchestra timp de opt ani, a îmbogăţit repertoriul acesteia cu melodii populare culese din zona folclorică a Maramureşului, ceea ce a contribuit la obţinerea a numeroase premii printre care „Discul de Aur” la Dijon – Franţa (1976), premiul „Herder” (Germania) și titlul de laureat la numeroase festivaluri folclorice din țară.

Din anul 1990 este dirijorul corului mixt al Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Sighetu Marmației, fiind succesorul profesorilor Mihai Mitriniuc (1969, anul înființării corului – 1979) și Teodor Borca (1979-1989) Din anul 1990 este dirijorul corului mixt al Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Sighetu Marmației, fiind succesorul profesorilor Mihai Mitriniuc (1969, anul înființării corului – 1979) și Teodor Borca (1979-1989).

Între anii 2001-2008 a fost numit lector-preparator al Universității „Spiru Haret” București, secția muzică vocală, unde a pregătit și examinat peste 15 studenți, profesori de muzică și soliști de muzică populară și ușoară: În anul 2010 s-a pensionat la limită de vârstă, după 44 de ani de activitate neîntreruptă în învățământ.

Etnomuzicologul Gheorghe Pop a publicat lucrările: Folclor muzical din Maramureş, Centrul Judeţean Maramureş de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă, Baia Mare, 1982, volum premiat de Academia Română pentru autenticitate; Sculaţi, sculaţi, boieri mari (în colaborare cu Pamfil Bilţiu), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996 (peste 120 de melodii transcrise pe note, predominând colindele); Folclor muzical din Petrova, Maramureș, Editura Țara Maramureșului, Petrova, Maramureș, 2019.

Comunicări ştiinţifice: Tradiţie inovaţie în contemporaneitate în folclorul maramureşean, lucrare în limba franceză susţinută la Freiburg în Elveţia (1976); Folclorul muzical la kilometrul zero al Europei – Bela Bartok şi Maramureşul, susţinută la Freiburg şi tipărită la Editura Resia în Italia; Horea lungă din Maramureş, susţinută în 2002, la Zalău; Pe urmele lui Tiberiu Brediceanu (1910) și Bela Bartok (1913) – Maramureș, 2005; Preaplinul lăzii cu zestre a Maramureșului – Angela Buciu – 2023.

Munca profesorului Gheorghe Pop a fost apreciată şi răsplătită cu diplome: Diploma de Excelenţă acordată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj pentru participarea la sesiunea de comunicări ştiinţifice – secţiunea folclor – 2002; Diplomă de Onoare – 2002 şi 2005 şi Diploma de Excelenţă – 2004, 2005 şi 2006, acordate de Primăria şi Consiliul Municipal Sighetu Marmaţiei; Diploma Jubiliară, 1997 – 2007, a Asociaţiei de prietenie România-Elveţia; Diplomă de Recunoştinţă acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului – 2005, 2006; Diplomă de Excelenţă la ediţia a X-a (2005) a Festivalului de Folclor pentru Copii „Am fost ş-om si”, organizat la Sighetu Marmaţiei în perioada 1995-2005 (între 1995-2005 a fost preşedintele juriului la fiecare ediţie anuală); Diplomă de onoare la aniversarea Ansamblului „Mugurelui” – 50 de ani de la înființare – 2023.

Medalii și titluri: La aniversarea a 50 de ani de la înființarea corului Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” , Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Iustin, a înmânat corului Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul”, iar dirijorului „Crucea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș”.

Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Sighetu Marmației i-a fost acordat prin Decizia Consiliului Local Sighetu Marmației ca recunoștință a celor 20 de ani de activitate directorială la Școala de Muzică, construirea sălii „George Enescu” și pentru întreaga activitate artistică și dirijorială desfășurată de prof. Gheorghe Gh. Pop.

Salut, Sighet!

Echipa „Salut, Sighet!” îi urează profesorului Gheorghe POP mulți, mulți ani, cu sănătate și fructuoasă implicare… muzicală!

Prima apariție editorială a anului 2025 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul semnat de Marin SLUJERU: „FĂRĂ CONFESIUNI” (editor – Ion Mariș, concept & design copertă – Izabela Dana Bacs-Balea, tipar – Aska Grafika).

Volumul cuprinde trei părți: 1. CALIGRAFII (încercări de haiku), 2. Pe drum mergând, 3. Meteopatii (la Iza Solovană).

* * *

■ Marin SLUJERU s-a născut în 12 iunie 1954, la Ocna Şugatag, Maramureș ■ Părinții: tata: Traian, învăţător şi profesor, unul din cei 3 băieţi ai învăţătorului, revizorului şcolar, poetului şi publicistului Ioan Gr. Marin (Popescu) Slujeru; mama: Ioana (n. Tuşnea), soră medicală, apoi educatoare. ■ Este sighetean din 1958. ■ Licenţiat în filosofie (Facultatea de istorie-filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași). ■ A fost profesor de gimnaziu şi liceu. ■ Prezenţe sporadice în presa judeţeană, în câteva antologii, în reviste literare („Poesis”, ”Familia”, „Poezia”, ,,Astra” ș.a.), în „e-Creator”. ■ Despre cărțile sale au scris: Vasile Gogea, Gheorghe Mihai Bârlea, Echim Vancea, Ion Zubaşcu, A. I. Brumaru, Eduard Țară, Amalia Pecican, Ioan J. Popescu, Horia Picu ș.a. ■ A publicat volumele de poezie: Pauza de lectură, 1999 (debut editorial); Tresăriri, 2002; „… léptem?”, 2010 și Târziu în iunie, 2022 (toate la  Editura „Echim”, Sighetul Marmației); În neştire, Editura „Limes”, Cluj-Napoca, 2008; Anotimpul neprevăzut, 2013; În pas de 17 (alături de Doina Rândunica Anton cu volumul „În ce mă priveşte”), 2015; Cum trecem cuminţi…, 2020; Capturi de Maramureș (I), 2022 (toate la Editura „Valea Verde”, Sighetul Marmației). ■ Scrie în continuare poezie, inclusiv haikú.

Salut, Sighet!

Ultima apariție editorială a anului 2024 la Editura Valea Verde din Sighet este volumul de poezii semnat de Echim VANCEA: „NI MĂ, NI” (editor și postfață– Ion Mariș, concept & design copertă – Izabela Dana Bacs-Balea, lector de carte – prof. Brîndușa Oanță, tipar – Aska Grafika).

„nu i-am putut găsi un alt titlu, mulțumindu-mă să dau titlul… NI MĂ, NI, și ce e drept asta nu-nsemnează mare lucru, dar ce pot face?” (După Victor-Lévy Beaulieu)

* * *

■ Echim Vancea este poet, prozator, editor, publicist.
S-a născut la 19 octombrie 1951 în Nănești/ Maramureș ● Licențiat în Științele comunicării (2008) ● Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1998) și al altor asociații și societăți culturale și profesionale ori colegii redacționale ● Redactor-șef al publicației regionale „Apșa” a românilor din Transcarpatia, Ucraina ● Debut literar în revista „Cronica (Iași, 1973) ● Debut editorial: Fotografie după un original pierdut, 1990 ● Colaborări ocazionale în publicaţiile literare din ţară și străinătate (după 1973). Este Cetățean de Onoare al  județului Maramureș (2022) și al Municipiului Sighetul Marmației (2023).
■ Volume publicate: ♦ Poezie: ● Fotografie după un original pierdut, 1990; ed. a II-a, , 2015; ● Doctor fără arginţi, 1997 ● Abatere de la dialog, 1998 ● Mâţa pe spini, 2001 ● Cititorul de drept comun, 2002 ● ● Ocupantul provinciei, 2004 ● Ningă-l-ai (antologie de autor; pref. Gheorghe Grigurcu), 2004 ● eu, celălalt, 2005 ● defăimarea liniştii, 2006 (haiku) ● Domeniu public (pref. Gheorghe Grigurcu), 2007 ● Şearpele când îl doare capul (postfață Ioan Holban), 2007 ● o fi şi cum zici d.ta, 2007  ● portret restant, după o noapte albă, 2008 ● Titlul mai târziu, 2009 ● Hramuri,  2010 ● Afară de unu singur, 2010 ● o noapte de umbre, 2011 ●  să nu spui niciodată „noapte bună!”, 2012 ●  pricină şi martor absenţei,  2013 ● Fiecare zi cu tăcerea ei anume, 2014 ● precum, 2015 ● umbra nu își împarte prada cu nimeni, 2016 ● umbra vine de mult mai departe, 2017 ● ultima pagină, 2019 ● Culoarul șarpelui, 2020 ● Paranteză temporară, 2021 ● Cuvinte întrerupte de creșterea ierbii,  2022 ● Culoarea pietrelor, 2023  ●
■ Traduceri în alte limbi: ● Sehonnai költemények/ Poeme de niciodată, 2003 (lb. maghiară) ● Усмішка кочовика/ Surâsul călătorului (lb. ucraineană; prefață Pavlo Romaniuk; postfață Vasil Kuhta), 2007 ● Tregtari i stinëve/ Neguţătorul de anotimpuri, 2015 (lb. albaneză) ●
■ Volume colective coordonate: ● Portret de grup cu Laurenţiu Ulici (comentarii, evocări, interpretări; în colab. cu Gheorghe Pârja şi Ioana Petreuş), 2002 ● Umbra noastră cuvântul. Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti 1979-2003 (în colab. cu Gheorghe Pârja),  2003 ● Laurenţiu Ulici – 10 ani de posteritate (coordonator), 2010 ● Orașul cu poeți.Sighetul Marmației  în 12+1 prieteni (antologie, prezentare și selecția textelor, 2023 ●
■ Ediții îngrijite: ● Nepermisele iubiri. Balade și poeme de Mihai Nebeleac (poet român de expresie ucraineană. Autor al primului roman în limba ucraineană din România), 2018.

Miercuri, 06 noiembrie 2024, de la ora 16:00, la Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” din Sighet va avea loc lansarea volumului „VICTOR MIHALYI de APȘA și LUMEA ÎN CARE A TRĂIT”, (765 pagini), autor Ioan ARDELEANU-PRUNCU (Editura Valea Verde, 2024).

„Punând pe tapet un volum de informații imens, edite și inedite, autorul reușește să ofere publicului un grandios laudatio personajului de care se ocupă și, prin felul de tratare a evenimentelor, un encomion al familiilor nobile din Maramureș. […] Autorul cărții (Ioan Ardeleanu-Pruncu) vorbește într-un limbaj accesibil, scrie într-un stil plăcut, lipsit de abruptețe.” (prof. univ. dr. Blaga Mihoc)

Salut, Sighet!