La Editura Valea Verde din Sighet a apărut – la finalul anului trecut – volumul „Abecedarul rădăcinilor străbune”, semnat de  Măriuca Verdeș și Lavinia Chiș (editor – Ion Mariș, design copertă & tipar – Aska Grafika).

Prin volumul recent publicat autoarele vor să ofere un manual opțional – un abecedar de folclor – disponibil din anul școlar 2024/2025 pentru profesorii care doresc să predea o materie prin care se urmărește reînvierea tradițiile străbune.

„Abecedarul rădăcinilor străbune” a fost publicat cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș.

Salut, Sighet!

SEMN DE CARTE: Marin Slujeru – „Capturi de Maramureș”
(Ed. Valea Verde, Sighetu Marmației; editor: Ion Mariș, lector de carte: Brândușa Oanță, prefața: Echim Vancea)

*  * *

Pariez că peste ani, capturile lui Marin Slujeru vor face parte din tezaurul/ comoara expresivității lingvistice uzuale între maramureșeni, o formă de conservare și de rezistență la agresivitatea neologistică provenită din limbile de mare circulație și din tehnicizarea limbajelor. Maramureșenii se vor delecta cu dulceața și umorul acestor capturi în amintirea strămoșilor. Eu mă las cuprins de vrajă în prezent. (Gheorghe Mihai Bârlea)

* * *

„Capturile” lui Marin Slujeru – poet de rafinată expresie lirică, un poet al notațiilor poetice durabile și memorabile – „trezesc”, în lectorul orășenizat, un timp al său (al nostru) „prins” în diferite locații și situații.
Volumul este un „jurnal” al cărui personaj, fără excepție, este cuvântul, expresia – măsuri ale unei existențe rememorate prin scris în „atingere față-n față” cu citadinul. Volumul este o trezire la viață, o confirmare a existenței. „Acțiunea” cărții lui Marin Slujeru se întîmplă, se desfășoară în prezența unui „necunoscut, de regulă a unei necunoscute“, cu un comportament considerat misterios, într-o primă instanță. Cartea este povestea cuvintelor, expresiilor copilăriei care cândva le foloseam, le știam dar, odată cu studiile, cu educația, cu înaintarea în vârstă, odată cu orășenizarea, acestea au stat ascunse, involuntar, în uitare, în memorie. „Umblând” prin lume Marin Slujeru, a fost cucerit de vorbele, expresiile, de umorul involuntar al unora din aceste expresii sau cuvinte și nu le-a lăsat să treacă pe lângă el. Astfel că „personajul” Marin Slujeru aflându-se mai mereu printre oameni (mai bătrâni sau mai tineri, „orășeni și orășence”) a strâns, cu propria-i sensibilitate, în această carte („Capturi de Maramureș”) o lume în care, câteodată, mă caut pentru a mă regăsi eu însumi. (Echim Vancea)

Salut, Sighet!

N.R.:  „Capturi de Maramureș” a fost tipărit cu sprijinul financiar al prof. Ștefan Loga și Editura Valea Verde.

Foto: Ion Mariș

Editura Valea Verde din Sighet (coordonator Ion Mariș) propune cititorilor un interesant volum „Mediul ca risc și urgență/ Environment as risk and emergency”, dedicat profesorului univ. dr. ing. Alexandru Ozunu, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

Volumul, bilingv (română și engleză), ce totalizează un număr de 416 pagini, cuprinde mesaje, gânduri, articole semnate de prieteni, colaboratori, cadre universitare din România dar și din multe alte țări ale lumii.

Salut, Sighet!

Azi (31 martie 2021) a ieșit de la tipar (Aska Grafika) un volum deosebit, documentat, publicat de Editura Valea Verde din Sighet. „Vadu Izei – Cartea de identiate”, autor Ioan Borlean, este, de fapt, o interesantă și complexă monografie a binecunoscutei comune din vecinătatea Sighetului.

Volumul (525 pagini), structurat în 6 capitole (Stema localității, Meșteri și meșteșuguri, Muzica tradițională, Oameni de seamă, Personalități artistice, Vădeni prin adopție culturală), conține și o hartă a teritorului cuprins în limitele  administrative ale comunei Vadu Izei.

La sfârșitul săptămânii viitoare va avea loc, în comuna Vadu Izei, lansarea acestui volum de referință pentru istoria și cultura Vadului.

Salut, Sighet!

În prima zi a lunii februarie 2020, sâmbătă, la Galeria de Artă Vassiliev din Sighet și-au dat întâlnire poezia și parodia. Editura „Valea Verde” a lansat două volume fermecătoare: „Cum trecem cuminți” (Marin Slujeru) și „Cuvinte cu alte cuvinte” (Lucian Perța).

Au fost prezenți foarte mulți sigheteni, mulți prieteni ai autorilor din tot Maramureșul dar și din Slatina (Ucraina) și Cluj. A fost o după amiază încărcată de poezie, într-o atmosferă plină de culoare, într-o locație plăcută oferită cu generozitate de Ileana și Cyril Vassiliev.

Marin Slujeru și Lucian Perța ne-au acaparat total, participanții la superbul eveniment cultural au fost foarte cuminți și-au ascultat absolut toate… cuvintele! Au „comentat” (moderați nediscriminatoriu de către coordonatorul Editurii „Valea Verde”, Ion Mariș) poetul Echim Vancea, prof. Doina Voina, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, prof. dr. Ion Petrovai, prof. Ioan Ardeleanu – Pruncu, prof. Marius Voinaghi, Vasile Ona-Jotu.

Cele două cărți au fost tipărite cu sprijinul sponsorilor Termo Confort SRL (Carmen și Costel Barbu), Adriana & Mihai Curmei și Adetrans SRL (Ioan Drimuș) și al Editurii „Valea Verde”.

Întregul eveniment îl puteți viziona – integral – în materialul audio – video al colegului nostru, dr. Sorin Markus!

                                   Brîndușa OANȚA – Salut, Sighet!

Autor, foto & video, Sorin MARKUS

Vă prezentăm o altă clădire ce face parte din patrimoniul Sighetului și care „ascunde” o istorie interesantă. Impozanta clădire de pe actuala str. Alexandru Ivasiuc a aparținut unei bogate familii de evrei, iar după 1948 a funcționat drept închisoare de drept comun, dar și politică (o perioadă mai scurtă de timp a fost închisoare de tranzit pentru deținuții politici din raionul Sighet). Sighetenii care au locuit în zonă își amintesc de perioada în care, se pare că până în jurul anului 1962, erau duși deținuți în acel imobil și închiși la subsol. Un alt locuitor al zonei și-a amintit de o evadare care a avut loc prin anul 1956.

Intrarea în închisoare se făcea de pe actuala stradă Iuliu Maniu, imobilul avea la parter și încăperi ale administrației miliției și/sau securității.

Unele zvonuri dau sigură existența unor morminte secrete la subsol, unde au fost ascunse, după ce au fost ucise, victimele „anonime” ale acelor ani.

După 1962 imobilul a trecut în proprietate privată.

Mai multe detalii și despre acest valoros imobil cunoaște prof. Pal Robert Zolopcsuk, detalii pe care – sperăm! – le va dezvălui într-o viitoare carte despre clădirile pe care nu le-a cuprins în volumul „Sighetul Marmației”, pe care l-a publicat în anul 2012, la Editura „Valea Verde”.

Sunt binevenite completările cititorilor la această fotografie.

NR: Fotografie din colecția privată a scriitorului sighetean Gabriel Boros (Germania).

                                                                                                                                                                       Salut, Sighet!

Editura “Valea Verde” din Sighet continuă să aducă în atenția cititorilor nume importante din lumea literară a Maramureșului. Doi foști absolvenți ai Liceului “Dragoș Vodă” (azi CNDV), Marin Slujeru și Lucian Perța vor fi prezenți la Galeria de Artă Vassiliev din Sighet pentru a ne vorbi – împreună cu invitați bine informați – despre cele două volume ce vor fi lansate: “Cum trecem cuminți” (M. Slujeru) și “Cuvinte cu alte cuvinte” (Lucian Perța).

Iubitorii poeziei și… parodiei sunt invitați sâmbătă, 01 februarie 2020, ora 12:00, la întâlnirea cu autorii celor două volume.

Salut, Sighet!

Luna trecută (07 septembrie 2019), a avut loc lansarea excelentului album aniversar, „Ion Bledea – Sculptorul Nordului” (Editura „Valea Verde”), îngrijit de Ion Mariș, conținând fotografii ale celor mai valoroase și reprezentative lucrări artistice din ultima perioadă ale sculptorului în lemn, precum și texte biografice și de prezentare documentată cu descrieri admirative a activităților și operelor artistice ale sale.

Cu acel prilej au fost expuse și admirate în frumoasa grădină a artistului, numeroase sculpturi din lemn de esențe nobile – nuc, tei, paltin, stejar și altele – lucrate în stiluri artistice de artă tradițională, modernă și chiar ultramodernă cu teme și mesaje foarte variate, dar cu prioritate îndreptate către activitățile, atitudinile, preocupările omului, exprimate prin prelucrarea lemnului în formă de artă plastică de creație proprie.

Participarea mea la acel eveniment cultural-artistic alături de personalități, oameni de artă și cultură, membri ai familiei sculptorului, admiratori de frumos și alții, m-a bucurat mult, trezindu-mi amintiri și sentimente de admirație pentru sculptor și materialul sculptat – acest aur verde regenerator al Maramureșului și nu numai.

Bucuria și admirația față de acest sculptor în lemn al Nordului, se datorează și faptului că a fost remarcat și sprijinit pentru a-și exercita talentul și executa lucrări artistice la CPL, începând cu artizanate specifice zonei, dar cu tendințe și progres spre lucrări în stiluri moderne și ultramoderne, ajungând cu timpul să fie cunoscut, recunoscut și apreciat, admirat, atât în țară cât și în alte țări. Sculpturi în lemn de esențe nobile din Maramureș, au ajuns și în locuri și la personalități de vârf, de la patronate, instituții și chiar la conducători de state. Eu îl apreciez pe sculptorul Ion Bledea, ca pe un „Brâncuși al Maramureșului”. Sculpturile artistice din lemn transmit un mesaj mai viu decât cele din alte materiale neregenerabile.

Sculptorul Nordului Ion Bledea a participat și a câștigat premii la numeroase tabere și concursuri de talie internațională, unde a dus renumele și faima maramureșenilor și a Maramureșului, zonă geografică și istorică renumită în tradiții, obiceiuri și talente. În anul 1983, a apărut o carte-album intitulată „Maramureșul – Țară a lemnului”, autor Francisc Nistor, Cuvânt Înainte de acad. Mihai Pop.

Preocupările, hărnicia și talentul miilor de maramureșeni este exprimată și prin producerea și livrarea în țară și în lume a imense cantități și a nenumăratelor produse superioare prelucrate din lemn, inclusiv în perioada de tranziție la economia liberă, capitalistă, de către firmele de pe platforma industrială a fostului CPL., în timp ce combinatele similare care existau înainte de anul 1990 în țara noastră au dispărut, fapt de excepție, definit ca „Fenomen Sighet” al industriei lemnului din România. (Definire exprimată de ministrul industriei lemnului, I. R. – din primul guvern Roman, după 1989.)

Având în vedere ponderea, rolul și locul activităților de prelucrare a lemnului – acest aur verde al zonei – în produse materiale și exprimări artistice, cu preocupări chiar la nivelul Academiei Române, amplasarea unei sculpturi-monument din lemn, cu semnificația cuvenită – a sculptorului Ion Bledea, într-un loc de cinste și central al municipiului, ar înfrumuseța, îmbogăți, completa și actualiza imaginea locuitorilor și vizitatorilor privind urbanismul specific Sighetului.

ing. Gheorghe IANCU

Caut să citesc ceva. Nimic nou în biblioteca de acasă. Câteva recomandări de la tata, dar nu-mi prea surâde nimic. Ușor mofturoasă,  stau și cuget, iar apoi îmi pică în mână o cărțulie pe care nu am citit-o de când a fost publicată, din anul 2016: „La masă cu președinții”, scrisă de “nașul” nostru rotarian, Ion Mariș.

Din aceste interviuri de suflet, mi-a venit ideea să-mi scot și eu puțin în evidență prietenii din Clubul Rotaract Sighetu Marmației, prieteni care au avut mandate frumoase și productive.

Clubul Rotaract Sighet a fost chartat pe data de 04 mai 2012, iar președintele fondator pe mandatul 2012/2013 a fost Camelia Korut (Pesek), aceasta fiind acum membră a Clubului Rotary Sighet. Probabil cel mai frumos proiect din mandatul Cameliei a fost „Sighetenii au talent”, proiect ce a adus un plus de culoare și de dinamism comunității sighetene. De asemenea, tot pe perioada mandatului 2012/2013 „s-a născut” un proiect Rotaract de suflet prin intermediul căruia facem mulți copii fericiți și astăzi, în preajma sărbătorilor de iarnă, și anume „Moș Nicolae caută ajutoare”.

Dan Ofrim s fost următorul președinte al clubului, în mandatul 2013/2014. Ceva foarte important s-a întâmplat în timpul mandatului lui Dan… s-a constituit Clubul Interact Sighet (am fost și eu membru fondator… ce vremuri faine!). Deși Clubul Interact și-a primit Charta (înscrisul oficial) doar în mandatul următor, Dan și-a oferit timpul și bunăvoința pentru a contribui la formarea adolescenților interactieni.

Mandatul 2014/2015 a fost al lui Valeriu Vana, mandat în care interactienii și-au primit Charta. Valeriu a iubit familia Rotary și a fost dedicat în acțiunile sale, punând suflet și dragoste în formarea Clubului Interact, fiind un îndrumător valoros. Multe s-au mai întâmplat pe mandatul acesta, dar după mine, unul dintre cele mai frumoase proiecte a fost „SQS”- concurs districtual de discursuri pe o temă dată. SPEECHES, QUESTIONS & SAND, este format din trei etape plus etapa finală. Oricum, nu aș vrea să omit Conferința Districtuală de la Sighet din acel an… un real succes.

După multe proiecte frumoase, ne-a surprins plăcut mandatul 2015/2016 cu președintele Levente Pesek. Cred că în mandatul lui Levi, Clubul s-a descurcat foarte bine financiar având multe proiecte de fundraising și multe fonduri alocate cauzelor identificate. În acest mandat a avut loc prima ediție a mult îndrăgitului proiect „O cană de fericire”, proiect de care ne bucurăm în fiecare iarnă.

În luna iulie a anului 2016, a primit colanul de președinte Diana Apopi (Boje). Dianei i-au plăcut mult proiectele sociale și comunitare, iar tocmai de aceea și-a axat mandatul pe cazuri sociale. Îmi amintesc cu mare drag de activitățile la Centrul Școlar de Educație Incluzivă sau de proiectel „Haine pe ață”- proiect care promovează și reciclarea printr-o regulă simplă: adu-ți hainele vechi de acasă, întinde-le pe ață și ia ce crezi că ți-ar plăcea. Hainele ce au rămas au fost donate la o casă de tip familial.

Ionel Mârza a urmat la președenția clubului în mandatul 2017/2018. În acest mandat, clubul a găzduit o Conferință Regională și s-a implicat în proiectul districtual Romania Roundtrip (tineri din diferite țări, care doresc să cunoască România, prin intermediul cluburilor Rotaract din Districtul 2241). Cred că proiectul „Sprijin pentru educație” a fost reprezentativ pentru mandatul lui Ionel. A fost chiar ideea lui. Am organizat un târg de “vechituri” în centrul orașului, iar din banii strânși, am echipat ghiozdane pentru copiii din familiile defavorizate.

A urmat Flaviu Gyalog pe lista președinților rotaractieni, care a avut grija de bunul mers al activităților clubului în mandatul 2018/2019. Proiectul “meu” de suflet din mandatul lui Flaviu a fost „Jocurile copilăriei”. Cât de frumos poate să fie ca pentru o zi, adulții să fie copii și să se joace „Elastic”, „Tubermane”, „Flori, fete și băieți”, „Țurcă” sau „Șotron”?

Anul acesta, suntem mândri că ne reprezintă Florin Pralea care și-a transmis deja intențiile* pentru mandatul acesta și îi dorim succes în următoarele proiecte și activități! Noi începem cu forțe proaspete, peste câteva zile, iar până atunci ne bucurăm de soarele cu iz – încă – de… vacanță!

*Puteți reciti articolul despre planurile Rotaract Sighet folosind următorul link:
https://www.salutsighet.ro/clubul-rotaract-sighet-este-al-sighetenilor/?fbclid=IwAR3AoB_S1DWQis9kgNkwboH3pkweMjwW4nWxKlOEhwOY1JovPmsBnEVbf4U

Oana Maria MARIȘ
PR și Social Media Officer –  Rotaract Club Sighet

După succesul avut cu primul volum, ”Doar cu Dumnezeu în lume. Ursitul”, publicat de Editura ”Valea Verde” în 2016, Ileana Pisuc revine în atenția cititorilor săi fideli cu un alt (și interesant) volum: ”De suflet, de dor și de… parodie” (Editura ”Valea Verde”, 2019, tipărit la Aska Grafika S. R. L.). Acest volum conține o selecție de texte și de poezii-parodii, o parte publicate pe site-ul www.salutsighet.ro, care se focalizează în special pe experiențele personale.

Lansarea cărții va avea loc miercuri, 28 august 2019, de la orele 15.00, la Sala Radio Sighet, str. Plevnei, nr. 8.

După lansare, autoarea va părăsi Sighetul și România, urmând a se stabili (definitiv?!) în S. U. A.

Sunt invitați și așteptați toți prietenii și… nu numai :), la întâlnirea cu Ileana Pisuc!

Salut, Sighet!