În perioada 18-21 octombrie 2019, Fundația Academia Civică – Memorialul Sighet, Institutul Polonez, Fundația Hanns Seidel în parteneriat cu Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș Bolyai” organizează conferința „Rezistența prin cultură, ieri și azi”, Sighet-Cluj.

PROGRAM

• Vineri, 18 octombrie

Sosirea participanților la Sighet

• Sâmbătă, 19 octombrie

Orele 10.00-13.30
Sala de conferințe a Memorialului Sighet
Deschiderea conferinței

Prima masă rotundă
Ana Blandiana, La ce bun poeții în vremuri de restriște?
Vitalie Ciobanu, Scriitorul între criza de identitate (a sa, a țării sale) și cenzura „pieței libere”
Acad. Alexandru Zub, titlu rezervat
Cristian Vasile, Ipostaze ale scriitorilor români în anii 80: între disidență și rezistență prin cultură

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Prânz

• Orele 16.00-19.30

A doua masă rotundă
Libuse Valentova, Rezistența prin cultură în Cehia
Remigiusz Kasprzycki, Politică și contracultură Punk în Polonia între 1977 și 1989
George Achim, I.D. Sîrbu – un model de rezistență prin cultură
Gheorghe Mihai Bârlea, Cenaclurile literare ca nuclee de evadare de sub presiunea ideologică a
comunismului

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Cină

• Duminică, 20 octombrie

Orele 9.30-13.00

A treia masă rotundă
Christian W. Schenk, O țară se ridică prin cultură
Radu Vancu, Poezia ca reacție politică intrinsecă
Emilian Galaicu-Păun, titlu rezervat
Liviu Țîrău, O retrospectivă a rezistenței prin cultură în timpul comunismului și după

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Prânz

Vizită ghidată a Memorialului Sighet și a Cimitirului Săracilor
Vizitarea altor obiective culturale din Maramureș

Cină

• Luni, 21 octombrie

Plecare spre Cluj

Facultatea de Litere UBB
Orele 12.00-13.30
Masă rotundă Rezistența prin cultură, ieri și azi

Participă: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Libuse Valentova, Vitalie Ciobanu, Radu Vancu, Christian
W. Schenk, Remigiusz Kasprzycki, Cristian Vasile, Liviu Țîrău, Emilian Galaicu Păun

Închiderea conferinței

Comunicat de presă

Mi s-a întâmplat, nu de puține ori, să fiu întrebat de ce scriu Sighetul Marmației și de ce nu, Sighetu Marmației. Am încercat să-mi argumentez alegerea cu „armele” profesiei. Unii au priceput, alții, dimpotrivă, își ziceau: „Uite-l și pe ăsta, crede că a descoperit apa de ploaie!”.

În prima parte voi încerca să prezint punctul de vedere al profesorului universitar Gligor Gruiță de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș – Bolyai”. Lucrarea sa „Gramatica normativă” are ca subiect scrierea și exprimarea corectă în limba română. La paginile 118-120, autorul abordează problema articulării substantivelor românești.Voi extrage citatele care ne interesează.

I. A. „Toponimele românești cu structura substantiv + atribut determinativ se supun regulii articulării sintactice a termenului regent, indiferent dacă atributul este: 1. substantival: Sighetul Marmației, Izvorul Crișului; 2. adjectival: Ceanul Mare, Târgul Secuiesc; 3. adverbial: Vișeul de Sus, Timișul de Jos. Toponimele de tipul Târgu-Mureș, Târgu-Neamț, Turnu-Severin, Râmnicu-Vâlcea, compuse pe principiul nominativ+nominativ, marchează prin linioară absența articolului „-l”.

B. Ideea că vocala „-u” poate prelua funcția articolului hotărât este corectă, DAR NUMAI PENTRU EXPRIMAREA ORALĂ. Fenomenul are o manifestare identică și la substantivele comune. Toți pronunțăm, de pildă, „omu nu-i mașină”, dar scriem „omul nu-i mașină”. Prin urmare, putem avea varianta scrisă și varianta pronunțată: 1. Clujul trebuie vizitat. (varianta scrisă); 2. Cluju trebuie vizitat. (varianta pronunțată); 3.Vișeul de Sus trebuie vizitat. (varianta scrisă); 4.Vișeu de Sus trebuie vizitat. (varianta pronunțată). Variantele 1 și 3 le raportăm la NORMELE ORTOGRAFICE, variantele 2 și 4 le raportăm la NORMELE ORTOEPICE.

C. Nomenclatorul localităților din țară  „oficializează” varianta pronunțată a toponimelor cu structura substantiv+atribut determinativ. Panourile indicatoare de la intrarea și ieșirea din aceste localitați, popularizează și ele, DIN PĂCATE , forme ca: Sighetu Marmației, Izvoru Crișului, Cristuru Secuiesc. CONSIDERĂM CĂ SE IMPUNE O ADECVARE A ACESTOR DENUMIRI LA RIGORILE GRAMATICALE ȘI ORTOGRAFICE ALE LIMBII SCRISE: SIGHETUL MARMAȚIEI, VIȘEUL DE JOS, CRISTURUL SECUIESC.

II. În partea a doua voi încerca să explic „mai pe școlărește” cele afirmate mai sus de autor.

1.Problema  „articulării sintactice” a toponimelor cu structura substantiv+atribut determinativ. Toponimul Sighetul Marmației are structura: substantiv în nominativ+substantiv în genitiv cu funcția sintactică de atribut substantival genitival. Când atributul substantival genitival determină alt substantiv, acesta este obligatoriu articulat cu articol hotărât, indiferent dacă este simplu sau compus: băiatul vecinului, verișorul colegului, Izvorul Mureșului, Șimleul Silvaniei.

2.Să încercăm să declinăm în propoziții substantivul SIGHETUL MARMAȚIEI, incepând, însă,cu cazurile genitiv și dativ: G. Împrejurimile Sighetului Marmației sunt pitorești. D. Sighetului Marmației i s-a acordat statutul de municipiu. N. Sighetul Marmației este un oraș de frontieră. Ac. Ne plimbăm prin Sighetul Marmației. Observăm că la cazurile G-D, prezența articolului hotărât „-lui” este obligatorie. Atunci se pune o întrebare firească: dacă la G-D prezența articolului hotărât este obligatorie, de ce n-ar fi obligatorie și la cazurile N-Ac?

Domnilor, dumneavoastră ați mai văzut ca în decursul declinării un substantiv să fie articulat numai la anumite cazuri, iar la altele, nu? Dacă ați văzut, arătați-ni-le! Eu minuni de astea n-am văzut. Situația toponimelor feminine este identică: Vatra Dornei, Gura Humorului (și nu Vatră Dornei, Gură Humorului).

Vasile Pop