Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 17:00, în Friends Pub, va avea loc un concert live susținut de formația Cantellion (Cătălin Moraru și Iris-Adina Morar) și lansarea cărții „Cu lumea într-o gară” semnată de Iris-Adina Morar. 

Cantellion

În mai 2015, Cătălin Moraru și Iris-Adina Morar s-au cunoscut prin intermediul unei cunoştinţe comune la un concert Luna Amară din Cluj, unde Cătălin cânta solo în deschidere. După un timp, pasiunea lor comună pentru muzică duce, ]n 2016, la înființarea proiectului Cantellion.

În această formulă, în vara anului 2017 duetul a câştigat locul I la festivalul naţional de muzică “Baladele Dunării” din Galaţi şi premiul pentru cea mai bună interpretare la concursul muzical “Folk’n’Iaşi” din acelaşi an.

Piesa de debut a trupei este “Hei, dragoste!”, este inclusă pe EP-ul “Ceva despre Timp”, alături de alte trei compoziţii.

La piesa “Hei, dragoste!” muzica este compusă de Cătălin, iar Iris semnează versurile. Cadrele pentru videoclip au fost filmate la începutul anului 2017 de către Radu Beligăr în masivul Rarău, la Pietrele Doamnei şi în Cheile Turzii, iar clipul a fost montat de Marieta Manolache.

EP-ul de debut Cantellion, “Ceva despre Timp”, va fi lansat împreună cu volumul de poezii
semnat de Iris-Adina Morar, “Cu lumea într-o gară” .

Iris-Adina Morar (n. 19 octombrie 1992 la Satu Mare) își desfășoară activitatea în cadrul Institutului de Cercetare în Medicină IMOGEN, ca fizician medical la Cluj.

Pasiunea pentru muzică i-a fost descoperită încă de la grădiniţă de către părinţi, pe care Iris îi trezea în fiecare dimineaţă cântând diverse cântece pentru copii. Pe tot parcursul claselor gimnaziale şi inclusiv a liceului, Iris va participa la olimpiadele de limba şi literatura română și matematică, unde reuşeşte să obţină calificative frumoase.

În 2010 Iris-Adina Morar este numită în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor din Satu Mare şi preşedinte al Regiunii de Nord-Vest a Consiliului Naţional al Elevilor. Iris Morar devine realizator şi prezentator la “30′ DESPRE NOI”, emisiune TV la Satu Mare care avea să mediatizeze tinerele talente şi olimpicii judeţului Satu Mare.

Afinităţile pentru muzică şi literatură se restabilesc în 2015 când Iris scrie primele poezii care vor fi incluse în volumul său de debut: “Cu lumea într-o gară” (2017). Câteva dintre aceste poezii devin ulterior versuri pentru piesele trupei Cantellion, formaţie în care Iris este solistă alături de Ionuţ Cătălin Moraru.

Cătălin Moraru

În timpul școlii primare, Cătălin Moraru (n. 29 august 1989 la Dorna Cândrenilor/ Suceava) începe să cânte la muzicuță, înregistrându-se la casetofonul achiziționat cu banii câștigați la colindat.

Ajuns la Cluj cu facultatea în 2008, Cătălin Moraru a fost solist de thrash metal la Skullp (2010-2012) și înființeaza formația Holy Motors în 2014 (alături de fratele său, Sorin, care este basist la Luna Amară). În paralel cu Holy Motors, Cătălin susține o serie de concerte acustice solo în mai multe cluburi clujene, iar în 2017 lansează primul material solo, EP-ul “Aiming for zenith”, sub titulatura Flamorouse.

În paralel cu activitatea muzicală, Cătălin este si alpinist-amator. Cantautorul a întreprins o expediţie proprie pe Montblanc (4810 m), a escaladat cel mai înalt vârf din Austria, Munţii Jura şi Alpii Francezi. În iunie 2017, a făcut parte dintr-o echipă internaţională care a escaladat cel mai înalt vârf din Europa (Vârful Elbrus, Caucas, 5642 m), iar prin această expediţie el a comemorat „Anul Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz – 100”.

Volumul de poezii “Cu lumea într-o gară” de Iris-Adina Morar

Titlul nu este întâmplător, volumul cuprinzând poeme cu teme diverse, asemenea discuţiilor care ar putea avea loc într-un cadru populat de minţi diverse. De la dragoste la filozofie, de la revoltă la muzică, pe toate le putem regăsi printre tematicile poemelor, autoarea alegând să publice toate creaţiile sale concepute începând cu toamna anului 2015. De talentul său scriitoricesc ea a fost conştientă încă din şcoala generală, dar până acum nu s-a gândit niciodată să dea contur acestui vis. Dacă acest talent este sau nu o moştenire, nu putem fi siguri, dar am putea găsi răspuns în faptul că bunicul lui Iris a fost Ivan Fedko, primul scriitor în proză de limbă ucraineană din România.

“Cu lumea într-o gară” este un volum de debut, acesta reprezentând prima carte de vizită a tinerei. Iniţial, ea nu pornise la drum cu gândul de a-şi publica creaţiile în mod obligatoriu, dar pe parcurs a fost încurajată să facă acest pas de mai mulţi oameni de litere precum scriitorii Ana Vacarciuc (prima care i-a descoperit creaţiile) și Aurel Pop, și poeții George Vulturescu și Victor Constantin Măruţoiu, printre alte personalități din domeniul literar, cărora Iris le rămâne recunoscătoare. Totodată, un alt mod de a garanta validitatea creaţiilor tinerei o reprezintă publicarea câtorva dintre poezii în Revista Trimestrială de Cultură ”Mărturii culturale”, nr.2, aprilie-iunie 2016 şi câştigarea premiului “Emil Isac” în cadrul Festivalului Naţional Literar “Vox Napocensis”, ediţia a XVI-a, organizat la Cluj-Napoca în octombrie 2017.

Pentru editarea acestui volum, a existat o colaborare cu Editura sătmăreană Citadela, sub îndrumarea editorului Aurel Pop.

Vă așteptăm la Friend’s Pub Sighet (str. Iuliu Maniu, nr.20) sâmbătă, 27.01.2018. Suport artiști: 10 lei.

Sursă articol, Friend’s Pub

Cantautorul sighetean Ducu Bertzi, iubitor de Sighet și de Maramureș, va fi prezent la Festivalul folk „Floare de Colț” pe care l-a inițiat și promovat. Deși stabilit de mulți ani în București, nu-și uită puternicele rădăcini sighetene și revine mereu, cu sau fără…. cântec, acasă. Deși în secolul XXI muzica folk pare că a ieșit din „modă”, sighetenii iubesc genul acesta muzical și, ajutați de Ducu Bertzi, participă cu plăcere la „relansarea” folkului. Am profitat de scurta vizită acasă a lui Ducu Bertzi, la sfârșit de iulie, pentru a-l „inoportuna” cu întrebările noastre.

Salut, Sighet!: Salut, Ducu Bertzi! Când s-o-mpărțit norocu’?…
Ducu Bertzi: Eram în Maramureș și încă nu bănuiam cât noroc am că m-am născut aici.

Salut, Sighet!: Cât de bine „respiră” Floarea de Colț?
Ducu Bertzi: O „Floare de colț” trăiește la munte, într-un mediu curat, așa că la Sighet ea – floarea de colț – se simte foarte bine.

Salut, Sighet!: Haide să ne reamintim cum a luat naștere Festivalul „Floare de Colț”?
Ducu Bertzi: Îmi doream de mult un festival de referință în orașul meu natal. Cred ca nu este destul doar să umbli prin țară să aduci bucurie în sufletele oamenilor, ci trebuie și să construiești ceva concret. Acest festival, aflat la a V-a ediție, mă reprezintă și prin modul de oragnizare, Centrul Cultural, Primăria Sighet l-au ridicat la standardele dorite de mine. Le mulțumesc tuturor celor care au avut deschiderea să pornim, să continuăm un lucru care a început foarte bine!

Salut, Sighet!: Am văzut și am publicat programul festivalului, dar am vrea să ne spui tu care sunt invitații cei mai „grei” de la ediția din acest an a festivalului?
Ducu Bertzi: Fiecare artist este important, de aceea este prezent în Gală. Că unii se bucură de mai multă notorietate, asta e cu totul altceva. Dar fiecare dintre cei prezenți are un mesaj de spus, are o reprezentare personală. Diferiți în modul de exprimare, dar uniți în același gând-folk românesc pe pâine!

Salut, Sighet!: Scade sau nu scade numărul iubitorilor de folk în zilele noastre?
Ducu Bertzi: Nu scade, dovadă prezența numeroasă a publicului la toate festivalurile pe unde am fost prezent.

Salut, Sighet!: Știm că există câteva festivaluri folk în țară (Folk You – Vama Veche, Folk’n’ Iași, Gărâna Folk, etc). Înseamnă că, totuși se… mănâncă folk pe pâine?
Ducu Bertzi: Din păcate Folk You din Vama Veche s-a îndepărtat de la ce se dorea să fie în primii ani, când, alături de Florian Pittiș ne-am strâns într-o idee clară: un om și o chitară pe plajă, la malul mării. Organizatorul evenimentului s-a îndepărtat voit de proiectul inițial, și e păcat. Dovada, și publicul s-a schimbat, e un public care nu mai știe la ce vine și reacționează în consecință. Gărâna Folk rămâne de referință, apoi mai sunt festivalurile de la Bistrița, de la Alba Iulia, de la Ploiești, cel din sectorul 3 de la București (Flori pentru suflet – Remember Florian Pittis), Gala Om Bun de la București, Poarta Sărutului de la Tîrgu Jiu, Kira Kiralina de la Brăila. Acestea sunt festivalurile mari și importante, iar de anul acesta a intrat și Oradea în circuit cu un festival important. Sigur, sunt și altele mai mici, dar care au importanța lor, cum e cel de la Colibița, cel de la Ilva Mică, de la Gura Humorului, de la Calafat.

Salut, Sighet!: Există „ucenici” care să continue tradiția numelor mari de altădată din folk?
Ducu Bertzi: Desigur. Unii au fost deja prezenți și la Sighet.

Salut, Sighet!: Care sunt motivele ce determină un artist să participe la festivalul de la Sighet?
Ducu Bertzi: Este un festival important, foarte bine mediatizat, și care se desfășoară într-un oraș de referință al țării, Sighetu-Marmației, Maramureș.

Salut, Sighet!: Care sunt beneficiile festivalului pentru Sighet? Orașul are o vizibilitatea mai mare? Există conotații turistice?
Ducu Bertzi: Câștigul pentru oraș este evident. Când organizezi un festival despre care toți artiștii vorbesc apoi un an de zile, sigur că reclama pentru oraș, pentru gazdele festivalului, este foarte mare. Și turistic este important, numai eu știu zeci de oameni care deja vin de ani buni la Gală, din alte colțuri ale țării.

Salut, Sighet!: Cum ți se pare „cocktail”-ul festival medieval + festival folk?
Ducu Bertzi: Folkul actual vine din medieval, așa încât, această continuitate nu poate fi decât benefică.

Salut, Sighet!: Se poate trăi, din punct de vedere financiar din folk?
Ducu Bertzi: Dacă ai notorietate, poți trăi civilizat din folk. Față de alte categorii muzicale, onorariile folkiștilor sunt mai mici, dar noi avem o continuitate pe care mulți alții nu o au. Asta fiindcă noi avem ce spune, ce transmite.

Salut, Sighet!: Ce face vara, pe canicula asta, Ducu Bertzi & friends?
Ducu Bertzi: Umblă prin țară.

Salut, Sighet!: Care sunt proiectele tale din viitorul apropiat?
Ducu Bertzi: Întâi să terminăm cu Gala de la Sighet și apoi mai vorbim.

Salut, Sighet!: Ce nu-ți place la/în Sighet?
Ducu Bertzi: E orașul meu. Cu bune, cu rele, e al meu și îl iubesc așa cum e!

Salut, Sighet!: Cât de greu atârnă harta în cuiul sighetean?
Ducu Bertzi: Sighetul e în centrul Europei. Geografic. De la București se vede că acolo se agață harta în cui. E o chestiune de percepție.

Salut, Sighet!: Știm că ești prieten cu primarul Sighetului, Horia Scubli. Ce sugestii i-ai da pentru ca Sighetul să devină mai vizibil în plan cultural?
Ducu Bertzi: Sugestiile i le voi da personal. Poate și Horia și Primăria ar face mult mai multe dacă ar avea fonduri și mai multe. De la dorințe, trebuie să te uiți și dacă poți să ți le permiți.

Salut, Sighet!: Dacă nu ne înșelăm – și cred că nu este cazul – primul tău premiu de tinerețe, la primul tău concurs folk, a fost o… valiză. Nu te-ar tenta să-ți „faci valiza” și să te reîntorci definitiv la Sighet?
Ducu Bertzi: Întotdeauna mi-e gândul la „acasă”, la Sighet.

Salut, Sighet!: Mulțumim pentru interviu! Îți dorim o „Floare de Colț” cât mai atractivă, parfumată și… naturală.
Ducu Bertzi: Vă mulțumesc! Să fie atractivă și naturală. Parfumată nu e nevoie! Cu cât este mai naturală, cu atât este mai adevarată, mai aproape de sufletele oamenilor.

Brîndușa Onață & Ion Mariș

sursă foto: facebook