Comunicat de presă: ANUNȚ FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT

PNRR. Fonduri pentru România modernă și reformată

COMUNICAT DE PRESĂ
ANUNȚ FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ

Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet).

Proiectul nr. 4/  PNRR / Pilonul IV/Componenta C11 – Turism și cultură/ Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale

Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei

Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei

Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022 – august  2026

Numele proiectului: Memorialul Victimelor (Sighet)

Numele beneficiarului: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ȘI AL REZISTENȚEI, SIGHETU MARMAȚIEI, JUDEȚUL MARAMUREȘ

Obiectivele proiectului: Fundația Academia Civică,  în calitate de beneficiar al contractului de finanțare nr. ordine 4 /  PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale,  încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență a implementat proiectul Memorialul Victimelor (Sighet), în Sighetu Marmației, jud. Maramureș.

Prin proiectul „Memorialul Victimelor (Sighet)” s-au realizat următoarelor componente:

Componenta I: un Spațiu expozițional, la etajul II. din Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cu o suprafața de aprox. 120 mp, deschis publicului în decembrie 2025.

Componenta II: Centrul Multifuncțional, pentru derularea de programe educaționale, culturale și de cercetare, deschis publicului în august 2026.

Investiția contribuie la consolidarea rolului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței ca reper cultural și educațional al municipiului Sighetu Marmației și al județului Maramureș și  completează patrimoniul și infrastructura culturală a orașului.

Valoarea totală a proiectului: este de 10.274.690,37 le, din care finanțarea nerambursabilă este 10.227.090,37 lei, iar contribuția Uniunii Europene (contribuție din P.N.R.R.- Planul Național de Redresare și Reziliență) este de 8.599.604,76 lei

Date de contact:

Fundația Academia Civică, București, str. JL Calderon nr. 66, sector 2, tel. 0213125854, email [email protected]
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, str. Corneliu Coposu nr. 4, tel. 0262319424, email [email protected]

 




Arta ca formă de justiție, perpetuarea memoriei prin artă la Memorialul Sighet

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Fundația Hanns Seidel și Cercul de istorie Gemina al Colegiului Național „Dragoș Vodă” organizează sâmbătă, 13 decembrie, ora 10.30 la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței o întâlnire cu tema ARTA CA FORMĂ DE JUSTIȚIE PERPETUAREA MEMORIEI PRIN ARTĂ .

Vor participa:
Ana Blandiana, președinte Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Pierre Gairret, istoric de artă, Franța
Thierry Wolton, scriitor și istoric, Franța
Marta Chrzanowska-Foltzer, istoric de artă, Franța
Antoine Bosshardt, jurnalist, Elveția
Ion Andrei Gherasim, președinte, Fundația Corneliu Coposu
Cosmin Budeancă, Fundația Culturală Memoria
Mihai Dragomir, Festivalul de Film și Istorii Râșnov
Marius Voinaghi, profesor de istorie, Colegiul Național Dragoș Vodă
Ioana Boca, director executiv, Fundația Academia Civică
Andrea Dobeș, muzeograf șef, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Elevii cercului de istorie Gemina a Colegiului Național Dragoș Vodă

Cu acest prilej se va inaugura și expoziția ULTIMA PRIVIRE SUB GLOANȚELE COMUNISMULUI, 25 de portrete de condamnați la moarte în timpul Marii Terori din URSS (1937–1938) de Madeleine Melot.

Comunicat de presă




Sprijin pentru refugiații din Ucraina!

Amploarea spijinului pe care românii în general dar și instituțiile, ONG-urile, firmele private, autoritățile de la toate nivelurile l-au acordat refugiaților din Ucraina este impresionant. De aproape două săptămâni în țară este o mobilizare fără precedent, solidaritatea românilor este incredibilă, la cote nemaiîntâlnite de foarte mulți ani.

„Dincolo de solidaritatea umană firească și de emoția întregului oraș Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței se simte alături de victimele războiului din Ucraina și de refugiații care ajung la noi prin sensul profund al suferinței lor, ca la niște victime ale istoriei post-comuniste. Suntem alături de femeile și copiii alungați din țara lor, nu numai ca niște vecini și ca niște prieteni, ci și ca urmași ai părinților noștri refugiați din calea aceleiași cotropiri.” (Ana Blandiana)

Mii de refugiați din Ucraina au ajuns în Sighetu Marmației în ultimele zile. Societatea civilă, ONG -urile, autoritățile locale și județene s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiați.

Fundația Academia Civică – Memorialul Sighet a oferit donații în bani, în sumă totală de 20000 lei, pentru  Congregația Surorilor Maicii Domnului, Mănăstirea „Maica Îndurerată” din Sighetu Marmației; Asociația Dăruim și Ne Dăruim – Sighet; Parohia Ortodoxă Ucraineană Sighet; Asociația Onisim Betel din Sighet, organizații implicate direct în ajutorarea refugiaților din Ucraina.

În aceste zile avem demonstrația indiscutabilă că putem acționa împreună!

Salut, Sighet!

 Foto: Ion Mariș




Elevi CNDV-iști vizibili… „În spatele ușilor închise” (autor, Vasile Gabriel Vouciuc)

Elevii Colegiului Național „Dragoș-Vodă” au participat saptămâna aceasta, în zilele de 20 și 21 aprilie, la workshop-ul „Învățând din istoria secolului 20 – Tineri de azi faţă în faţă cu tineri de ieri”, ocazie perfectă pentru a-și îmbogăți cunoștințele de istorie, a afla cum își trăiau viața de zi cu zi copiii din secolul trecut, și a cunoaște persoane cu povești de viață impresionante.

Acest workshop, parte a proiectului „În spatele ușilor închise – Copilărie sub regimuri totalitare/ Copilărie în vreme de război” este finanțat de Uniunea Europeană prin programul „Europa pentru Cetăţeni – Memoria Europei” și derulat printr-un parteneriat între Fundaţia Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (România), Asociaţia URBAN (Bosnia şi Herţegovina), Asociaţia ATRIUM (Italia) şi Post Bellum (Cehia), cu scopul de a-i determina pe tineri să reflecteze asupra modului în care regimurile totalitare şi conflictele armate au afectat viaţa copiilor, pentru a înţelege şi aprecia beneficiile şi drepturile pe care le oferă o Europă non-beligerantă şi democratică, dar şi pentru a comemora şi a transmite mai departe poveştile victimelor.

Am rămas plăcut surprinsă de disponibilitatea, interesul şi extraordinara implicare a elevilor în proiect. Sincer, eram oarecum sceptică, întrucât, din cauza situaţiei speciale în care ne aflăm – neputând invita participanţii la muzeu (partenerii din proiect, elevii şi mai ales martorii) – nu îmi dădeam seama în ce măsură vor reuşi să interacţioneze cu toţii, să se transmită prin intermediul ecranului acele sentimente, trăiri, pe care evident le percepem altfel stând de vorbă – faţă în faţă – cu cineva. Aşa cum le-am spus şi elevilor, sper ca în urma mărturiilor audiate, a dialogului inter-generaţii, să îşi fi găsit un posibil model de urmat în viaţa lor cotidiană, fie că e vorba de consecvenţa faţă de un crez, de puterea de a lupta pentru un ideal, fie că ne referim la spiritul de sacrificiu, spune Andrea Dobeș, muzeograf în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței și gazdă a întâlnirii.

În prima zi a evenimentului, desfășurat pe platforma on-line Zoom, scriitoarea italiană Marisa Fabbri, autoarea cărții „Non ho mai avuto una bambola”, a vorbit despre povestea Antoniei Laghi, mesager al partizanilor italieni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și a răspuns numeroaselor întrebări și curiozități ale elevilor în legătură cu viața curajoasei „Tonnina”. A doua zi, a fost consacrată prezentării, de către elevi, a unor proiecte despre copilăria sub regimuri totalitare sau în vreme de război, urmate de discuții pe baza mărturiilor lui Carlo Flamigni (Italia), Jarmila Krockova (Cehia), Voica Potârcă (România) și Sead Vrana (Bosnia-Herțegovina).

„Tinerii de azi”, elevii CNDV-iști, coordonați de prof. Claudia Dura, care au luat parte la acest workshop, dornici să învețe din experiența „tinerilor de ieri”, au fost:

  • Proiectul „Communism trough children’s eyes”: Crina Andreca, Carolina Burcuș, Sonia Duma, Patricia Furtos, Anastasia Herbil, Maria Moiș
  • Proiectul „Childhood during fascism in Italy”: Diana Alina Dolca, Nicola Colopelnic, Larisa Pașca, Izabela Tivadar, Antonia Ștețiu
  • Proiectul „Childhood in the Czechoslovak Socialist Republic”: Ariana Onișa, Andreea Petrar, Mihaela Ioana Trifoi, Silviu Pontoș
  • Proiectul „Childhood during the Bosnian War”: Daria Bococi, Cristian Hera, Cosmin Rusneac, Hannah Utan, Vasile Gabriel Vouciuc.

Cred că este un proiect extrem de util pentru noi, cei născuți după ‘89. Mărturiile pe care le-am ascultat sau le-am prelucrat, completează informațiile dobândite la orele de istorie, despre un capitol tragic al istoriei recente. Faptul că a trebuit să lucrăm în limba engleză a fost un motiv în plus să ne mobilizăm. Mă bucur că ne-am implicat într-un număr așa de mare, reușind să înțelegem o parte a trecutului nostru, văzută prin ochii celor care au trăit în acele vremuri – Patricia Furtos, clasa a IX-a B.

*
Am prezentat, alături de colegele mele, un proiect despre cum a afectat comunismul viețile tinerilor din România. Cred că prin intermediul acestei activități am reușit să înțeleg cu adevărat diferențele dintre modul în care trăim noi acum și modul în care trăiau cei cărora le-au fost spulberate visele de comunism. Am avut oportunitatea să văd ce a însemnat să crești într-o lume filtrată de conducere și să trăiești după cum spun ei, prin ședințele on-line în care am vorbit cu martori – Carolina Burcuș, clasa a IX-a E.

*
A fost o experiență cu adevărat unică şi valoroasă. Am fost profund impresionată de mărturiile invitaților şi sunt foarte recunoscătoare pentru această ocazie de a-mi îmbogăți cunoştințele istorice şi de a auzi poveştile de viață ale celor care au trăit în vremuri atât de tulburi – Larisa Pașca, clasa a X-a B.

*
Această activitate mi-a deschis ochii spre realitatea trecutului înfiorător. Invitații din diferite țări au avut povești tulburătoare care m-au ținut cu sufletul la gură. Mi-a făcut plăcere să particip împreună cu colegii mei și pot spune că am învățat multe lucruri din această experiență emoționantă – Nicola Colopelnic, clasa a X-a B.

*
Totul afectează totul. O simplă privire la un fluture în grădină sau doar o secundă în plus privind la stelele nopții ne schimbă viața pentru totdeauna. Dacă aceste lucruri au puterea de a face o diferență între cine suntem și cum va fi viața noastr, imaginați-vă ce poate face războiul unui copil. Pe durata războiului jocurile devin realitate. De-a v-ați asunselea îți  poate salva viața pentru că te ascunzi de inamic și bombardamente. Șahul se transformă în strategia părinților tăi de a împărți mâncarea pentru a ajunge toată luna. Nu mai sari jucând șotron, sari pentru a evita gropile făcute de bombardamente. Copilăria pe durata războiului, nu este doar o traumă, este puterea de a zâmbi în orice circumstanță și speranța că zile mai bune, cu pace, vor veni. Aceia care au trăit pe durata războiului sunt notificări vii că dacă uităm și nu învățăm despre o istorie atât de recentă, s-ar putea repeta – Daria Bococi, clasa a X-a E.

*
Există atât de multe filme despre războaie și despre regimuri politice înfiorătoare ce au răpit libertatea din viața oamenilor. Deși transmit anumite mesaje, par lucruri foarte îndepărtate, aflându-se la granița dintre realitate și închipuire. Dar apoi, apar oameni care deși au trecut prin atâtea orori, reușesc încă să zâmbească. Oameni ce au înțeles că una dintre misiunile lor este să-i oprească pe cei tineri din a repeta greșelile trecutului. Oameni în a căror voce se aude suferința și teroarea experiențelor, în a căror privire se citește hotărârea pe care au avut-o luptând cu nedreptatea și a căror chip dezvăluie satisfacția reușitei lor. Acest eveniment le-a oferit o voce tuturor celor ce au fost amuțiți de regimul politic și i-a ajutat să imprime în sufletele noastre mesajul „Aduceți pace. Nu-i lăsați să înceapă alte războaie. Nu-i lăsați să vă suprime libertatea. Aveți grijă de viitor. Aveți grijă ca istoria să nu se repete.” – Mihaela Ioana Trifoi, clasa a X-a B.

*
Pentru mine, participarea la această activitate a fost o experiență plăcută, având oportunitatea de a asculta și învăța din mărturiile unor oameni (din Bosnia și Herțegovina, Italia, România și Cehia) care au trecut prin perioade grele ale istoriei. A fost o experiență minunată de învățare care, sper să se mai repete. – Silviu Andrei Pontoș, clasa a X-a B

*
Am avut deosebita plăcere de a participa la acest eveniment, unde tinerii din ziua de azi au avut onoarea de a discuta cu tinerii de altădată, prezentându-ne perioada în care au trăit, dar și regimurile politice impuse de societate, precum și modul în care acestea au reușit să le schimbe copilăria și adolescența. Pentru mine, această experiență a fost unică întrucât, ascultând mărturiile celor prezenți am realizat cât de norocoasă sunt să trăiesc într-un prezent în care am o copilărie lipsită de griji, libertatea de a-mi alege propriul drum în viață, de a-mi exprima opiniile și dorințele public, fără să simt frica războiului, și teama că lumea din jurul meu s-ar destrăma din cauza exploziei unei bombe. Cred că este foarte important ca tinerii de azi să participe la astfel de activități, întrucât doar așa putem deveni oameni mai buni, învățând din greșelile trecutului. – Onișa Ariana Ionela, clasa a X-a B

*
Consider că discuțiile active din cadrul workshop-ului au relevat o față necunoscută  a trecutului istoric. Pe parcursul activităților, elevii au demonstrat abilitatea de comunicare în limba engleză, analiza și gândirea critică. În calitate de profesor, a fost o onoare să lucrez cu elevi pasionați de istorie. Sper ca și în viitor să colaborăm în cadrul unor proiecte în care istoria prinde viață. – prof. Claudia Dura

Noi, tinerii din ziua de azi, avem șansa să conștientizăm unde pot duce răutatea, prostia și inconștiența. Și avem, în același timp, obligația să ne asigurăm că astfel de orori, ca cele petrecute in timpul fascismului din Italia, comunismului din Cehia și România, și al războiului civil din Bosnia-Herțegovina, să nu se mai întâmple niciodată. Fie ca istoria să nu fie niciodată uitată, și nici repetată!

Vasile Gabriel VOUCIUC
clasa a X-a E
Colegiul Național „Dragoș-Vodă”




„Rezistența prin cultură, ieri și azi” la Sighet

În 19 și 20 octombrie a avut loc la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu-Marmației conferința „Rezistența prin cultură, ieri și azi”. Luni, 21 octombrie, va continua la Cluj la Facultatea de Litere UBB printr-o masă rotundă la care vor participa mai mulți scriitori, profesori universitari, istorici și jurnaliști.

La Sighet au avut loc 3 mese rotunde, în cele 2 zile de conferință, la care au participat studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai din Cluj și Universității din Baia Mare. Au conferențiat scriitori, jurnaliști, profesori universitari și istorici din țară, Republica Moldova, Cehia și Polonia.

Ana Blandiana a prezentat lucrarea „La ce bun poeții în vremuri de restriște?” care a impresionat prin tonul blând, nuanțat dar în același timp direct, fără menajamente. „Scriitorul nu poate să ignore ceea ce omul de pe stradă nu înțelege că tranziția și criza nu se vor termina niciodată, pentru că ele sunt chiar definiția libertății și democrației, realcătuite mereu… Dacă suntem condamnați la libertate, cum spunea Voltaire, atunci trebuie să-i învățăm legile funcționării și regulamentul de utilizare. Căci, evident, dacă înainte de 89 lipsea libertatea, acum lipsește responsabilitatea și înțelepciunea de a o folosi. Rația de libertate s-a transformat în over-doză.” Exemplarul folosit în conferință a fost donat cu autograf Cercului de istorie Gemina de la Colegiul Național Dragoș Vodă.

La prima masă rotundă au mai avut intervenții Vitalie Ciobanu, jurnalist din Republica Moldova care a vorbit despre criza de identitate a scriitorului sau a țării sale și cenzura pieței libere și Cristian Vasile, istoric. La a doua masă rotundă au conferențiat profesorul universitar și poetul George Achim, Libuse Valentova, traducătoare și profesor universitar din Cehia și Remigiusz Kasprzycki din Polonia.

Duminică s-au anunțat poetul Gheorghe Mihai Bârlea, Christian W Schenk, medic chirurg, poet și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Germania, poetul Radu Vancu, și profesorul universitar Liviu Țîrău.

Conferința a fost organizată de Fundația Academia Civică, Institutul Polonez și Fundația Hanns Seidel, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai.

prof. Crina VOINAGHI




Sighet – Cluj: Conferința „Rezistența prin cultură, ieri și azi” (18-21 octombrie 2019)

În perioada 18-21 octombrie 2019, Fundația Academia Civică – Memorialul Sighet, Institutul Polonez, Fundația Hanns Seidel în parteneriat cu Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș Bolyai” organizează conferința „Rezistența prin cultură, ieri și azi”, Sighet-Cluj.

PROGRAM

  • Vineri, 18 octombrie

Sosirea participanților la Sighet

  • Sâmbătă, 19 octombrie

Orele 10.00-13.30
Sala de conferințe a Memorialului Sighet
Deschiderea conferinței

Prima masă rotundă
Ana Blandiana, La ce bun poeții în vremuri de restriște?
Vitalie Ciobanu, Scriitorul între criza de identitate (a sa, a țării sale) și cenzura „pieței libere”
Acad. Alexandru Zub, titlu rezervat
Cristian Vasile, Ipostaze ale scriitorilor români în anii 80: între disidență și rezistență prin cultură

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Prânz

  • Orele 16.00-19.30

A doua masă rotundă
Libuse Valentova, Rezistența prin cultură în Cehia
Remigiusz Kasprzycki, Politică și contracultură Punk în Polonia între 1977 și 1989
George Achim, I.D. Sîrbu – un model de rezistență prin cultură
Gheorghe Mihai Bârlea, Cenaclurile literare ca nuclee de evadare de sub presiunea ideologică a
comunismului

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Cină

  • Duminică, 20 octombrie

Orele 9.30-13.00

A treia masă rotundă
Christian W. Schenk, O țară se ridică prin cultură
Radu Vancu, Poezia ca reacție politică intrinsecă
Emilian Galaicu-Păun, titlu rezervat
Liviu Țîrău, O retrospectivă a rezistenței prin cultură în timpul comunismului și după

Discuții
(vor participa studenți, masteranzi și doctoranzi de la Facultățile de Litere ale Universității Babeș Bolyai
din Cluj și Universității din Baia Mare)

Prânz

Vizită ghidată a Memorialului Sighet și a Cimitirului Săracilor
Vizitarea altor obiective culturale din Maramureș

Cină

  • Luni, 21 octombrie

Plecare spre Cluj

Facultatea de Litere UBB
Orele 12.00-13.30
Masă rotundă Rezistența prin cultură, ieri și azi

Participă: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Libuse Valentova, Vitalie Ciobanu, Radu Vancu, Christian
W. Schenk, Remigiusz Kasprzycki, Cristian Vasile, Liviu Țîrău, Emilian Galaicu Păun

Închiderea conferinței

Comunicat de presă