Expoziție la Sighet: MARTIRII – portretele Episcopilor greco – catolici!

Vernisajul expoziției MARTIRII, cu portretele Episcopilor Martiri Greco – Catolici realizate de artistul plastic Ștefan POPA POPA’S, va avea loc vineri, 12 iulie 2019, ora 12:00 la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet.

Expoziția este organizată de Episcopia Greco – Catolică de Maramureș (Departamentul pentru cultură), Fundația Academia Civică (Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet) și Asociația Ecumenică a Cavalerilor Templieri “Sancta Cruce”.

Cuvântul de salut va fi rostit de dr. Andrea Dobeș (istoric) și preot Augustin Butica (Vicar general al Episcopiei), iar prezentarea expoziției va fi făcută de dr. Dorin Petresc (istoric) și prof. Univ. Dr. Sigismund Duma și maestrul… Ștefan POPA POPA’S.

La vernisaj va fi prezentat și albumul omagial “Episcop dr. Alexandru Rusu – Martir al Bisericii și Erou al Neamului Românesc”.

Expoziția va fi deschisă în perioada 12 iulie 2019 – 21 iulie 2019.

Salut, Sighet!




Memorialul Sighet – Ziua Memoriei – Ziua porților deschise (2019)

Fundaţia Academia Civică anunţă că şi în acest an va organiza la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighet Ziua Memoriei – Ziua porţilor deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Această zi de reculegere se va desfăşura la 6 iunie (Sărbătoarea Înălţării Domnului), împreună cu Ziua Eroilor.

Sunt aşteptaţi la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care nu au făcut-o în alţi ani sunt rugaţi să aducă un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.

Programul manifestărilor
orele 09.00-11.00

  • Inaugurarea sălii dedicate episcopilor greco și romano catolici încarcerați la Sighet
  • Beatificarea de către Biserica Catolică a 7 episcopi greco-catolici, victime ale represiunii comuniste. Prezintă Emanoil Cosmovici
  • Masa rotundă 30 de ani de la căderea comunismului. Vor interveni foști deținuți și deportați politic, precum și Ana Blandiana, Virgiliu Bîrlădeanu, Gh. M. Bîrlea, Emanoil Cosmovici, Ion Andrei Gherasim, Nicolae Mărgineau, Christian Mititelu, Liviu Țîrău
  • Vernisarea expozițiilor:
  • Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara – portrete de familii, realizată de Ioana Raluca Voicu Arnăuțoiu pentru a marca 60 de ani de la execuția membrilor grupului de rezistență Arnăuțoiu. Prezintă Christian Mititelu
  • Război după război, o expoziție a Muzeului Ocupației și Luptei pentru Libertate a Poporului Lituanian din Vilnius. Prezintă Teresė Birutė Burauskaitė, Ramune Driauciunaite,
  • Lansări de carte

orele 11.00-12.30

  • Vizionarea filmului Cardinalul de Nicolae Mărgineanu (avanpremieră)

orele 13.00-13.30

  • Serviciu religios la Cimitirul Săracilor

Pe parcursul zilei vor rula filmele:

Ţine, Doamne, partizanii, până vin americanii!, un film de Dragoş Zamoşteanu (1h)
Emil şi balaurul roşu, un film de Paul Palencsar (34’)
Devil Speaks, un film de Trent Sanders (13’)

Comunicat de presă




In memoriam Aristina Pop Săileanu (1931-2019)

Aristina Pop Săileanu, fotografie de la arestare

A încetat din viață Aristina Pop Săileanu, ultima luptătoare legendară din rezistența anticomunistă. Înhumarea va avea loc în localitatea de obârșie, Lăpușul Românesc, joi, 23 mai 2019, de la ora 12:00.

Aristinei Pop Săileanu i se îndeplinește astfel și ultima dorință, de a fi înmormântată în pământul unde a văzut lumina zilei și unde au început – din păcate! – suferințele întregii familii (tatăl, pădurarul Nicolae Pop, ucis de trupele de securitate și fratele, Achim Pop, cu care s-a refugiat în munți). Este una din ultimele eroine, condamnate la 20 de ani de închisoare, grațiată în anul 1964. Volumul ei autobiografic , ”Să trăiască partizanii până vin americanii”, îngrijit de regretatul scriitor Romulus Rusan și editat de Fundația Academia Civică în 2008, este o confesiune a experienței dramatice trăite în munți, în închisoare și în „libertatea” supravegheată.

Gheorghe Mihai Bârlea, Petre Iuga și Robert Fürtos vor reprezenta Fundația Academia Civică și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet, la ceremonia funerară.

Gheorghe Mihai BÂRLEA
(membru fondator al Fundației Academia Civică și al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighet)

*

La înmormântarea Aristinei Pop Săileanu, mesajul poetei Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică, va fi citit de dl. Gheorghe Mihai Bârlea. Redăm, în continuare, mesajul:

„Doamna Aristina era ultima personalitate legendară a rezistenței anticomuniste care mai trăia printre noi, ca un model viu, de neînfrânt, de nemanipulat și ca o întruchipare a binelui și a frumuseții spirituale.

Fiică a pădurarului Nicolae Pop, organizatorul rezistenței armate din Maramureș, la 18 ani lupta cu arma în mână alături de tatăl și fratele ei în Munții Țibleșului, la 22 de ani era condamnată la 20 de ani muncă silnică și avea 33 de ani când s-au deschis închisorile. A străbătut deceniile de istorie comunistă fără să fie înecată de viiturile de gunoaie, iar cartea ei ”Să trăiască partizanii până vin americanii” Povestiri din munți, din închisoare și din libertate (Fundația Academia Civică, 2008) este printre cele mai vii dovezi ale unei memorii capabile să reînvie trecutul cu toate nuanțele de atunci, cu toate concluziile de acum.

Am considerat-o mereu un simbol, rămas miraculos viu, a tot cea avea mai bun poporul român, iar faptul că pe lângă curajul și forța rezistenței împotriva comunismului purta împreună cu mama și tatăl ei – care salvase în timpul ocupației maghiare copii evrei de la deportarea în lagărele naziste – titlul de ”drept al popoarelor” făcea simbolul pe care îl reprezenta și mai plenar și mai emoționant.

Am cunoscut-o alături de soțul ei – care se îndrăgostise, înainte de a o fi văzut, de legenda ei și, condamnat la mai puțini ani de închisoare, a așteptat ani de zile să o poată cere în căsătorie – în casa lor cu grădină idilică, cu minunate prăjituri și farmec din alte vremuri.

Am fost norocoși și mândri – Romulus Rusan și cu mine și cu toți colegii noștri de la Memorialul Sighet – de faptul că îi eram prieteni și că, astfel, prin această apropiere puteau să ajungă până la noi ultimele picături ale izvorului de apă vie care a fost rezistența morală și spirituală la Rău a acestei fiice a Țării Lăpușului și a Maramureșului, a acestei eroine.

Dumnezeu să o odihnească și să o răsplătească, iar românii să o așeze în cărțile de istorie!”

Ana BLANDIANA




La Mulți Ani, domnule Ioan Ilban!

La mulți ani domnului Ioan Ilban, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din Maramureșul Istoric, la împlinirea venerabilei vârste de 88 de ani. Multă forță și putere de muncă în continuare!

Vă invităm să citiți un interviu cu dl. Ioan Ilban, realizat de preot prof. Marius Vișovan.

 

Memorialul Sighet – patrie a Spiritului, spirit al Patriei

– interviu cu domnul Ioan Ilban, președinte AFDP Maramureșul istoric –

Sub denumirea oficială “Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței”, Muzeul amenajat și patronat de Fundația Academia Civică în incinta fostei închisori comuniste de la Sighetu Maramției este recunoscut azi ca un obiectiv de anvergură europeană, cu un prestigiu științific și moral incontestabil, vizitat anual de un numeros public din țară și străinătate, de la oameni politici, savanți, diplomați și jurnaliști până la elevi de școală conduși de învățători și profesori, fără a omite pelerinajele cu motivație religioasă. Scopul acestui demers de proporții este unul esențialmente creștin exprimat în motto-ul Memorialului (scris în câteva zeci de limbi pe celularul principal), cuvintele Mântuitorului Isus Cristos: “Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi “(Ioan 8,32). Societatea românească actuală nu se poate trezi din coșmarul comunist fără o masivă și constantă infuzie de adevăr – Memorialul de la Sighet reușește să fie un început serios al acestei treziri a conștiinței naționale. Iar pentru opinia publică internațională – o carte de vizită a demnității românești. Cei care mai afirmă cu dispreț că “mămăliga nu explodează” să treacă mai întâi pe la Sighet… Titlul acestui articol este inspirat dintr-o frumoasă meditație a regretatului Romulus Rusan, căruia îi aducem pe această cale un respectuos omagiu. (M.V.)

Red: Stimate domnule Ioan Ilban, sunteți președintele filialei Asociației Foștilor Deținuți Politici din Maramureșul istoric. Ce amintiri aveți din perioada de început a Asociației?
Ioan Ilban: În 1990 s-a constituit AFDP în toată țara, ca reprezentant legitim al rezistenței anticomuniste ce putea în sfârșit să se manifeste și să se organizeze liber. Noi am constituit o filială autonomă în granițele istorice ale județului Maramureș, unul dintre principalele focare ale rezistenței din România. Erau încă în viață mulți camarazi de luptă și suferință. Ca președinte a fost ales Ștefan Minică, iar ca președinte de onoare Aurel Vișovan – șeful nostru din 1948, deja mult slăbit fizic. Eu, având o sănătate mult mai bună pe atunci m-am implicat foarte mult de la început, iar după moartea lui Ștefan Minică am preluat oficial conducerea filialei.

Red: Cum s-a născut Muzeul Memorial ?
Ioan Ilban: În 1990, clădirea fostei închisori era de mult dezafectată și aflată într-o stare avansată de degradare. Nici statutul juridic al clădirii nu era clar. Noi, foștii deținuți politici din Sighet, am început să ne interesăm ce s-ar putea face pentru reabilitarea ei. Din câte îmi amintesc, prima activitate în incinta închisorii a fost un parastas în memoria lui Iuliu Maniu, pe 5 februarie 1991. Apoi, Primăria mi-a încredințat mie cheia (locuiesc foarte aproape) și am început să venim mai des, cu Aurel Vișovan și cu ceilalți camarazi, având ocazional și vizitatori din alte părți. Am organizat, tot în 1991 cred, și un parastas pentru camarazii noștri maramureșeni căzuți în prigoană, în închisori și munți, celebrat de părintele greco-catolic Vasile Hotico, și el trecut prin temnițele comuniste.

Am început să ne interesăm cum s-ar putea obține fonduri pentru repararea clădirii. Unul dintre cei cu care am discutat a fost cunoscutul scriitor Laurențiu Ulici, care venea foarte des în Sighet având părinții originari din zonă; acesta a promis ca se va interesa la București. În această perioadă de început am beneficiat și de sprijinul primarului Gheorghe Filipciuc, proaspăt ales în februarie 1992 din partea PNȚCD. Undeva spre finele anului 1992 m-am întâlnit prima dată cu doamna Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică. Dânsa a preluat oficial clădirea în 1993 și cu fondurile obținute a demarat lucrările de reabilitare și de transformare în Muzeu Memorial, proiect asumat moral (nu și financiar) de Consiliul Europei. Din acel moment am colaborat constant, pe toată durata amenajării Muzeului; eu personal am deținut și funcția de administrator până în 2001. Ca semn de mare apreciere, doamna Blandiana îi oferea lui Aurel Vișovan cuvântul de deschidere la mai toate simpozioanele care au avut loc aici în anii ’90. Într-un cuvânt, colaborarea între AFDP Maramureșul istoric și Academia Civică a fost și este deplină, chiar dacă noi suntem astăzi mult mai puțini.

Red: Rezistența anticomunistă din Maramureș este bine reflectată în cadrul Muzeului?
Ioan Ilban: Da, în special în celula 74 intitulată chiar “Rezistența în Maramureș “. Se alocă un spațiu important ”lotului Vișovan” și pe bună dreptate, căci noi am fost închiși în acea celulă în iarna ’48-’49 și acolo s-a compus și Rapsodia Maramureșului, dar se vorbește, cu date și fotografii și despre celelalte loturi de deținuți politici maramureșeni, luptătorii din munți – organizați în mai multe grupuri, din care cel mai important a fost grupul condus de eroul sighetean Vasile Popșa – adevărat simbol al credinței și dârzeniei maramureșene. Sunt prezentate și figuri ale eroismului feminin – călugărițe, dar și soții, mame, fiice ale luptătorilor anticomuniști prigonite și ele de către Securitate, dar și preoți greco-catolici persecutați etc.

Red: Câți membri ai “lotului Vișovan” mai sunt în viață?
Ioan Ilban: Din 18 am mai rămas 4: Nistor Man, Petru Codrea, Ioan Dunca și cu mine, cu toții trecuți de 80 de ani. Mulțumim lui Dumnezeu că dragostea și fraternitatea dintre noi au rămas statornice până azi, la 70 de ani de când ne-am înfrățit în lupta pentru libertatea și demnitatea neamului românesc.

Red: Sunteți născut în Dragomirești, pe Valea Izei, care ar merita titlul de “localitate martiră”….
Ioan Ilban: Da, de la noi din sat au suferit foarte mulți… Condamnări politice au avut peste 40 de consăteni, dar prigoniți au fost și mulți alții. Alături de Ieud, Dragomireștiul este, fără îndoială, unul din centrele rezistenței anticomuniste maramureșene.

Red: Vă mulțumim cu respect și vă dorim mult succes în activitatea pe care o desfășurați!




Memorialul Sighet – Șoala de Vară, ediție jubiliară (13-16 iulie 2018)

La 20 de ani de la prima ediție a Școlii de Vară de la Sighet, elevi și profesori ai Școlii de Vară se întâlnesc din nou, la Memorial pentru a vorbi despre ce a reprezentat pentru ei această experiență.

Școala de Vară este organizată de către Fundația Academia Civică și Institutul Polonez și se desfășoară în perioada 13-16 iulie 2018.

*

Programul cuprinde:

Sâmbătă, 14 iulie

10:00-13:30
Prima masă rotundă: 18 ANI DE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
Elevi și profesori ai Școlii de Vară despre ce a reprezentat pentru ei această experiență
(amintiri, semnificații, influențe, urmări)

Moderator : Stéphane COURTOIS

15.30-16 :00
Vernisarea expoziției de fotografii: „Speranța moare ultima”. Foști deportați în Rusia Sovietică își aduc aminte
O expoziție a artistului Marc Schroeder

16:00-19.30
A doua masă rotundă: NOI ȘI ROMÂNIA
Despre Centenar ca exercițiu de exorcizare

Moderator : Dennis DELETANT

*

Duminică, 15 iulie

9.30-11:30
A treia masă rotundă: AM AJUNS ÎN EUROPA. EUROPA UNDE E?

Moderator: Thierry WOLTON

12:00-13 :00 
ALUMNI PENTRU O VIAȚA: Despre viitorul Școlii de Vară

13:00-16:30
Excursie prin Maramureș

17.00
Vernisarea expoziției: Războiul rece. Scurtă istorie a unei lumi divizate, realizată de Institutul Național al Memoriei de la VarșoviaEveniment organizat cu sprijinul Institutului Polonez din București

*

ȘCOALA DE VARĂ DE LA SIGHET (1998-2014)

Un proiect educațional  al Fundației Academia Civica în parteneriat cu Fundația Konrad Adeanauer

Concept și conducere: Ana Blandiana și Romulus Rusan

Organizare: Gheorghe Arvunescu și Ioana Boca împreună cu colegii de la Fundația Academia Civică și Memorialul Sighet

Rectori: Dennis Deletant (1998-2000), Stéphane Courtois (2001-2014)

Moderator: Romulus Rusan

Un proiect sprijinit – de-a lungul celor 17 ediții – de

Biroul de Informare al Consiliului Europei la București

Institutul Polonez din București

Serviciul Cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti 

British Council

ProHelvetia

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău

Ambasada Republicii Cehe în Bucureşti

Alcatel Lucent

*

Premiile Școlii de Vară (poartă numele generoșilor donatori):

Premiul Gheorghe Arvunescu

Premiul dr. Miron Costin

Premiul Ilinca și Ion Balș

*

ȘCOALA DE VARĂ DE LA SIGHET

17 ediții

238 de conferențiari din 19 țări

participanți: peste 1300 de elevi și studenți din România și Republica Moldova, peste 200 de profesori de istorie din România

zeci de conferințe, mese rotunde, dezbateri, lansări de carte, expoziții, concerte, filme, excursii

*

Conferențiari

România

Sorin Alexandrescu, lingvist, București

Vartan Arachelian, jurnalist, București

Sorin Antohi, istoric, Iași

Dinu Antonescu, medic, București

George Ardeleanu, filolog, București

Brîndușa Armanca, jurnalist, Timișoara

Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, violonist, București

Hannelore Baier, istoric, Sibiu

Petre Mihai Băcanu, jurnalist, București

Gheorghe Mihai Bârlea, sociolog, Sighet

Annie Bentoiu, scriitor, București

Doru Berbecar, preot, Maramureș

Octav Bjoza, inginer, fost deținut politic, Brașov

Ana Blandiana, scriitor, București

Ioana Boca, istoric, București

Marius Boeriu, participant la revolta muncitorilor din Brașov din 1987

Mihalache Brudiu, istoric, Galați

Ion Caramitru, actor, București

Andreea Cârstea, istoric, București

Ruxandra Cesereanu, scriitor, Cluj

Corina Cimpoieru, istoric, București

Adrian Cioroianu, istoric, București

Gheorghe Cipăianu, istoric, Cluj

Ioana Creţoiu-Casassovici, arhitect, Bucureşti

Alexandra Chiliman-Juvara, arhitect, București

Petru Codrea, fost deținut politic, Sighet

Nicolae Constantinescu, medic, București

Doina Cornea, filolog, opozant al regimului comunist din anii 80, Cluj

Dorana Coșoveanu, istoric de artă, București

Mihai Dăncuș, etnolog, Sighet

Petre Diaconu, arheolog, București

Neagu Djuvara, istoric, București

Andrea Dobeș, istoric, Sighet

Dorin Dobrincu, istoric, Iași

Ion Drimuș, victimă a represiunii comuniste, Oradea

Constantin Ticu Dumitrescu, inginer, fost deținut politic, București

Iulius Filip, fost deținut politic, Cluj

Octavian Fornica, fost deținut politic, Focșani

Victor Frunză, istoric, București

Robert Fürtös, istoric, Sighet

Micaela Ghiţescu, scriitor, fost deținut politic, București

Dan Grigore, pianist, București

Armand Goșu, istoric, București

Alexandru Gussi, politolog, București

Lucia Hossu-Longin, cineast, București

Constantin Hrehor, preot, Suceava

Dănuţ Iacob, participant la revolta muncitorilor din Brașov din 1987

Gheorghe Iancu, istoric, Cluj

Ioana Ieronim, scriitor, București

Sorin Ilieşiu, cineast, București

Virginia Ion, istoric, București

Nicu Ioniţă, medic, fost deținut politic, Pașcani

Leontin Iuhas, inginer, opozant al regimului comunist în anii ’80, Cluj

P.S. Justin Sigheteanul, episcop de Maramureş şi Sătmar

Doina Jela, scriitor, Bucureşti

Lucreția Jurj-Costescu, fost deținut politic, Cluj

Gheorghe Leahu, arhitect, București

Gabriel Liiceanu, filosof, București

Monica Macovei, avocat, București

Doina Magheţi, scriitor, Timișoara

Nistor Man, fost deținut politic, Târgu Mureș

Alexandru Maier, fost deținut politic, Târgu Mureș

Solomon Marcus, matematician, București

Clara Mareș, istoric, București

Viorel Marineasa, scriitor, Timișoara

Adrian Marino, scriitor, fost deținut politic,  Cluj

Mircea Martin, scriitor, București

Ioan Mănucu , inginer, Craiova

Nicolae Mărgineanu, regizor, București

Teodor Mărieş, preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, Bucureşti

Dora Mezdrea, filolog, Bucureşti

Alexandru Mihalcea, fost deținut politic, Constanța

Florian Mihalcea, preşedinte al Societăţii „Timişoara”, Timişoara

Dan C. Mihăilescu, scriitor, Bucureşti

Miodrag Milin, istoric, Timişoara

Silviu Moldovan, istoric, Bucureşti

Eusebiu Munteanu, medic, fost deținut politic, București

Cornel Nicoară, fost deținut politic, Iași

Nicolae Șt. Noica, inginer, Bucureşti

Ion Gavrilă Ogoranu, membru al rezistenţei anticomuniste din munţi, Făgăraş

Andrei Oișteanu, scriitor, Bucureşti

Gheorghe Onişoru, istoric, Bucureşti

Marius Oprea, istoric, Bucureşti

Traian Orban, preşedinte al Asociaţiei „Memorialului Revoluţiei”, Timişoara

Rodica Palade, scriitor, Bucureşti

Șerban Papacostea, istoric, fost deținut politic, București

Vasile Paraschiv, opozant al regimului comunist din anii ’80, Ploieşti

Dan Pavel, politolog, Bucureşti

Matei Păun, economist, Bucureşti

Aurel Pentelescu, istoric, Bucureşti

Lia Perjovschi, artist plastic, Bucureşti

Dan Perjovschi, artist plastic, Bucureşti

Cristina Petrescu, istoric, Bucureşti

Dragoş Petrescu, istoric, Bucureşti

Ioan Pintea, preot, Bistriţa

Monica Pillat, scriitor, Bucureşti

Lucian Pintilie, regizor, Bucureşti

Andrei Pleşu, filosof, Bucureşti

Georgeta Pop, istoric, Bucureşti

Ion Pop, scriitor, Cluj

Nicolae Prelipceanu, scriitor, Bucureşti

Dan Puric, actor, Bucureşti

Doru Radosav, istoric, Cluj

Nestor Ratesh, jurnalist, Bucureşti

Romulus Rusan, scriitor, fondator al Memorialului Sighet, Bucureşti

Nicolae Scurtu, profesor, Bucureşti

Claudiu Secașiu, istoric, Bucureşti

Elena Siupiur, istoric, Bucureşti

Vasile Soare, diplomat, Bucureşti

Teodor Stanca, inginer, fost deţinut politic, Timişoara

Teodora Stanciu, jurnalist, Bucureşti

Dumitru Şandru, istoric, Iaşi

Mihai Șora, filosof, Bucureşti

Florin Şperlea, istoric, Bucureşti

Aurelian Trișcu, arhitect, Bucureşti

Dana Mărgineanu-Țăranu, profesor, Cluj

Cornel Țăranu, compozitor, Cluj

Virgiliu Țârău, istoric, Cluj

Liviu Ţîrău, istoric, Cluj

Ana Țuțuianu, profesor, Bucureşti

Cristian Vasile, istoric, Bucureşti

Gavrilă Vatamaniuc fost deținut politic, Vicovu de Jos, Suceava

Ion Vianu, medic psihiatru, Bucureşti

Daniel Vighi, scriitor, Timișoara

Dan Voinea, procuror militar, București

Smaranda Vultur, antropolog, Timișoara

Andrei Ursu, inginer, fiul disidentului Gheorghe Ursu, Bucureşti

Mihai Zamfir, scriitor, Bucureşti

Șerban Rădulescu-Zoner, istoric, fost deținut politic, București

Alexandru Zub, istoric, fost deținut politic,  Iași

Austria

Ioan Holender, dirijor, Viena

Bulgaria

Alexander Dimitrov, fost deținut politic

Mimoza Dimitrova, psiholog, Sofia

Cehia

Petr Blazek, istoric, Praga

Jiri Gruntorad, fondator Libri Prohibiti, Praga

Petr Slinták, istoric de film, Uherské Hradišti

Petruska  Sustrova, jurnalist, purtător de cuvânt Charta’77, Praga

Pavel Zacek, istoric, Praga

Frantisek Zahrádka, fost deținut politic, Praga

Libuse Valentová, filolog, Praga

Elveția

Alex Decotte, jurnalist, Geneva

Dan Ottiger Dumitrescu, biolog, Freiburg

Franța

Maria Brătianu, fiica istoricului Gh. Brătianu

Bernard Bruneteau, istoric, Grenoble

Stéphane Courtois, istoric, Paris

Ion Filotti, informatician, Paris

Pierre Hassner, politolog, Paris

Pierre Henri Imbert, director în Consiliul Europei, Strasbourg

Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic, membru al exilului anticomunist, Paris

Anca Lemaire, arhitect, Paris

Patrick Moreau, istoric, Paris

Bujor Nedelcovici, scriitor, Paris

Basarab Nicolescu, fizician, Paris

Alexandru Niculescu, filolog, Paris

Luiza Palanciuc, scriitor, Paris

Remus Radina, fost deținut politic, membru al exilului anticomunist, Paris

Sanda Stolojan, scriitor, membru al exilului anticomunist, Paris

Mihai Sturdza, istoric, fost deţinut politic, Paris

Nicolas Werth, istoric, Paris

Thierry Wolton, jurnalist, Paris

Germania

Hans Bergel, scriitor, München

Ulrich Burger, istoric, Köln

Mircea Carp, jurnalist, München

Norbert Chauvistre, director al biroului din România al Fundației Konrad Adenauer

Günter Czernetzky, cineast, München

Holger Dix, director al biroului din România al Fundației Konrad Adenauer

Günter W. Dill, director al biroului din România al Fundației Konrad Adenauer

Helmuth Frauendorfer, cineast, Berlin

Anneli Ute Gabany, istoric, Berlin

E.S. Wilfried Gruber, ambasador al Germaniei la București (2003-2006)

Sven-Joachim Irmer, director al biroului din România al Fundației Konrad Adenauer

Katharina Kilzer, jurnalist, Frankfurt

Hubertus Knabe, istoric, Berlin

Helmut Müller-Enbergs, istoric, Berlin

Stela Rusu, sociolog, Köln

Rita Schorpp, istoric, Berlin

Aurel Stroe, compozitor, Mannheim

Harald Welzer, sociolog, Hanovra

Italia

Camilian Demetrescu, artist plastic, Galesse

Bruno Mazzoni, filolog, Pisa

Israel

Hanna Volovici, istoric, Ierusalim

Leon Volovici, istoric, Ierusalim

Letonia

Danute Dura, istoric, Riga

Luxembourg

Michel Thomas Penette, director Institutul European pentru Itinerarii Culturale

Marea Britanie

Vladimir Bukovski, biolog, opozant al regimului comunist din URSS, Cambridge

Dennis Deletant, istoric, Londra

Tom Gallagher, politolog, Bradford

Christian Mititelu, jurnalist, Londra

Mark Percival, istoric, Londra

Republica Moldova

Ana Bantoş, critic literar, Chișinău

Alexandru Bantoş, scriitor, Chișinău

Eugenia Bulat, scriitor, Chișinău

Vitalie Ciobanu, scriitor, Chișinău

Nicolae Dabija, scriitor, Chișinău

Emilian Galaicu-Păun, scriitor, Chișinău

Alexei Mașec, medic, Chișinău

Gheorghe Mârzenco, jurnalist, Chișinău

Boris Movilă, cineast, Chișinău

Gheorghe Palade, istoric, Chișinău

Ludmila Pădureţ, istoric, Chișinău

Anatol Petrencu, istoric, Chișinău

Elena Postică, istoric, Chișinău

Mariana Ţăranu, istoric, Chișinău

Ion Varta, istoric, Chișinău

Norvegia

Jardar Seim, istoric,  Oslo

Wenke Elena Medboe, actor, Oslo

Polonia

Konrad Bialecki, istoric, Poznań

Seweryn Blumsztajn, jurnalist, Varșovia

Jerzy Borowczak, vicepreședinte al Solidarității, Gdansk

Miroslaw Chojecki, cineast, Varșovia

Jerzy Eisler, istoric, Varșovia

Tadeusz Fiszbach, om politic, Varșovia

Alicja Wancerz-Gluza, istoric, Varșovia

Aleksander Hall, politolog, Gdansk

Peter Jacubovski, istoric, Varșovia

Bogdan Lis, lider al Solidarității, Gdansk

Patryk Pleskot, istoric, Varșovia

Roman Wyborski, diplomat, Grodzisko

Henryk Wujek, lider al Solidarității, Varșovia

Spania

Jose Maria Ballester, director în Consiliul Europei, Madrid

SUA

Alexandra Bellow, matematician, Evanston

Thomas S. Blanton, istoric,  Washington DC

Andrei Brezianu, jurnalist, Washington DC

Monica Ciobanu, istoric,  Plattsburgh

Miron Costin, medic, Los Angeles

Sanda Golopenţia, lingvist, Providence

Paul Michelson, istoric, Huntington

Christian Östermann, istoric, Washington DC

Svetlana Savranskaia, istoric, Washington DC

Eliot Sorel, medic, Washington DC

Vladimir Tismăneanu, politolog, Washington DC

Mihai Wurmbrand, fiul lui Richard Wurmbrand, Torrance

Suedia

Göran Lindblad, președinte Platforma European Memory and Conscience, Goteborg

Ungaria

Péter Apor, istoric, Budapesta

Gábor Bánkúti, istoric, Pécs

Gyarmati György, istoric, Budapesta

Béla Borsi-Kálmán, istoric, Budapesta

Pál Germuska, istoric, Budapesta

János Tischler, istoric, Budapesta

*

Sub egida Școlii de Vară au avut loc concerte, recitaluri de poezie, spectacole de teatru

Povestea Elisabetei Rizea. Mărturii (regia Attila Vizauer scenariu Rodica Mandache) Interpretează Rodica Mandache Rodica Negrea Dorina Lazăr (2004)

Adagio de Albinoni un spectacol de Dan Puric (2005)

Recital de vioară Mirana Țuţuianu (2005)

Recital Grigore Leșe (2009, 2013)

Recital Dan Iordăchescu (2010)

Deportaţi în Siberia”, un spectacol al Teatrului Naţional Radiofonic, scenariu Lăcrămioara Stoenescu, adaptare radiofonică Ion Costin Manoliu, regia artistică Petru Hadârcă (2011)

Recital de poezie Maria Ploae (2011)

Concert extraordinar Ada Milea (2014)

*

Cărțile Școlii de Vară de la Sighet (editor Romulus Rusan)

Exerciții de memorie” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfață de Ana Blandiana, 2000

„Ce știu eu despre anii comunismului?” a fost întrebarea la care Fundația Academia Civică le-a cerut adolescenților să răspundă. Apelului publicat în presa bucureșteană și reluat în ziarul „Flux” din Chișinău i-au răspuns mai bine de 150 de elevi între 11 și 18 ani, din România, Republica Moldova și Ucraina (Nordul Bucovinei). Volumul însumează o parte dintre aceste răspunsuri revelatoare.

„Exerciții de speranță” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfață de Ana Blandiana, 2001

Eseuri scrise de 81 de adolescenți pe tema „România în care aș vrea să trăiesc”. Din toate rezultă nu numai speranțele de viitor, dar și o analiză critic-comparativă a prezentului.

„De unde vine extremismul?” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfață de Ana Blandiana, 2001

Eseurile a 64 de adolescenți, participanți la ediția a patra a Școlii de Vară de la Sighet, în contextul avansului tendințelor extremiste și populiste din țară.

„Cum aș vrea să fie familia mea” (în seria adolescent), editor Romulus Rusan, postfață de Ana

Blandiana, 2001

Un volum cuprinzând răspunsurile date de adolescenții participanți la Școala de Vară de la Sighet la întrebarea „Cum aș vrea să fie familia mea?”.

„Bukovski la Sighet”, editor și prefață Romulus Rusan, trad. Cristina Connolly, Armand Goșu și Anatol Petrencu, 2002

Conferințele și discuțiile cunoscutului disident sovietic Vladimir Bukovski cu participanții la Simpozionul și la Școala de Vară organizate de Fundația Academia Civică la Sighet, în iulie 2002

Școala memoriei. Sighet 2002”, editor Romulus Rusan, 2002

Nouă dintre conferințele ținute de profesorii Școlii de Vară de la Sighet, precum și discuțiile pe care le-au avut cu elevii lor. Cartea reproduce de asemenea fragmente din eseurile participanților la concursul de admitere pentru Școala de Vară – ediția 2002.

„Școala Memoriei 2003”, editor Armand Goșu, 2003

Conferințele și discuțiile pe care le-au avut la Sighet, în iulie 2003, cu adolescenții Școlii de Vară, figuri de marcă ale rezistenței românești și cunoscuți intelectuali

„Courtois la Sighet”, editor Ioana Boca, 2003

Renumitul istoric francez Stéphane Courtois, coordonatorul „Cărții negre a comunismului”, a fost, începând din anul 2001, rectorul Școlii de Vară de la Memorialul Sighet. Volumul este alcătuit din prelegerile, disputele, convorbirile și interviurile susținute în acei ani de primă colaborare.

„Școala Memoriei 2004”, editor Romulus Rusan, 2005

Conferințele și discuțiile pe care le-au avut la Sighet, cu adolescenții Școlii de Vară

„Școala Memoriei 2005”, editor Romulus Rusan, 2006

Prelegerile și discuțiile de la cea de-a VIII-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Școala memoriei 2006”, editor Romulus Rusan, 2007

Conferințe și dezbateri de la cea de-a IX-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Școala memoriei 2007”, editor Romulus Rusan, 2008

Conferințe și dezbateri de la cea de-a X-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Școala Memoriei 2008”, editor Romulus Rusan, 2009

Conferințe și dezbateri de la cea de-a XI-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Școala memoriei 2010”, editor Traian Călin Uba, 2011

Cartea conține conferințe și dezbateri de la cea de-a XIII-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Școala memoriei 2011”, editor Traian Călin Uba, 2012

Cartea conține conferințele și dezbaterile de la cea de-a XIV-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet

„Alexandru Zub la Sighet”, editori: Ioana Boca și Andrea Dobeș, cuvânt introductiv Romulus Rusan, 2012

Cartea academicianului Alexandru Zub înmănunchează luările sale de cuvânt la simpozioanele și școlile de vară desfășurate la Memorialul Sighet de-a lungul a 20 de ani de existență, precum și impresiile comunicate în diferite reviste de specialitate

„Şcoala memoriei 2012”, editor Traian Călin Uba, 2014

Cartea conţine prelegerile şi dezbaterile celei de-a XV-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet, desfăşurată între 16 şi 23 iulie 2012.

„Școala memoriei 2013”, editor Traian Călin Uba, 2014

Cartea cuprinde evenimentele ştiinţifice care s-au desfăşurat în cadrul ediţiei jubiliare (două decenii de existență a Memorialului), în zilele de 12-16 iulie 2013, la Sighet şi la Spaţiul Public European (U.E.) din Capitală. Întregul an 2013 a marcat două decenii de la începuturile Memorialului.

„Dennis Deletant la Sighet”, editor Romulus Rusan, 2014

Un volum din seria magiştrilor fondatori ai Memorialului Sighet şi ai Şcolii de Vară închinat lui Dennis Deletant, eminentul istoric englez, legat de ţara noastră nu numai prin referinţele ştiinţifice ale operei, ci şi prin prezenţa sa fizică şi afectivă, între timp familială şi profesională, de aproape o jumătate de secol.

„Școala memoriei 2014”, editori Teodora Stanciu și Oana Enăchescu, 2015

Volum alcătuit din trei mese rotunde, dedicate anului revoluționar 1989

 

Comunicat de presă,
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței

 




Memorialul Sighet: Ziua Memoriei – Ziua Porților Deschise

Fundaţia Academia Civică organizează şi în acest an, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din oraşul Sighet, Ziua Memoriei – Ziua porţilor deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în rezistenţa împotriva comunismului. Această zi de reculegere se va desfăşura joi, 17 mai (Sărbătoarea Înălţării Domnului), împreună cu Ziua Eroilor.

În acest an Memorialul împlinește un sfert de secol de existență, iar faptul că acest jubileu se desfășoară în cadrul Centenarului Marii Uniri, dă sărbătorii o strălucire cu adevărat simbolică, pentru că în închisoarea din Sighet și-au sfârșit zilele cei mai mulți dintre făuritorii Unirii din 1918.

Sunt aşteptaţi la aceste manifestări foşti deţinuţi politici, deportaţi, familiile şi prietenii lor, ca şi toţi cei ce n-au renunţat la amintirea suferinţei. Cei care nu au făcut-o în alţi ani sunt rugaţi să aducă un pumn de pământ din locurile unde s-a murit, pentru a fi depus în urnele din Cenotaful eroilor, aflat sub altarul din cimitir.

Programul manifestărilor

orele 09.30-11.00
Ceremonia de dezvelire a plăcii Marca Patrimoniului European acordată în martie 2018 de Comisia Europeană Memorialului Sighet, sit ce simbolizează – alături de alte 8 situri europene – lupta pentru istoria, integrarea, idealurile și valorile europene.

orele 11.00-12.30
Masa rotundă Memorialul Sighet – jubileul de 25 de ani.

Vernisarea expoziției Generația Unirii, victimă a represiunii comuniste (Celular, etajul I).

Prezentarea lucrării Văzut în cădere de Peter Jacobi, operă de artă donată de artist Memorialului (Sala Hărților).

Dezvelirea bustului Corneliu Coposu de Bogdan Adrian Lefter, donat de artist Memorialului (Expoziția Corneliu Coposu, etajul I).

Inaugurarea unor noi expoziții permanente și temporare în cadrul Muzeului Memorial.

Lansări de carte.

orele 13.00-13.30
Serviciu religios la Cimitirul Săracilor.

orele 14.00
Prânz comun

 

Comunicat de presă, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței




Doina Cornea ne-a părăsit discret! (autor, Ion Mariș)

Doina Cornea a fost o dizidentă autentică, sinceră, consecventă idealurilor democratice, neînțeleasă și, din păcate, pe nedrept marginalizată de politicenii de conjunctură.

România post – decembristă n-a avut foarte mulți oameni valoroși, modele, dar, dintre ei, universitarul Doina Cornea a strălucit prin modestie, credință fermă în democrație și respect. Deși un om blând, a fost directă în a-și afirma principiile în care a crezut, fără să admită compromisuri. Pe nedrept uitată în ultimii ani, doamna fără pretenții politicianiste, nu a fost agreată de puterea emanată din minciună. Avea un fel atât de simplu de a spune lucrurilor pe nume încât… deranja, nefiind întotdeauna agreată de români. Mulțimea iubește liderii colorat ambalați, falși, descurcăreți, demagogi de profesie. Din păcate, Doina Cornea era maestra adevărului pur, dureros, corect, poate de aceea foarte mulți oameni n-au înțeles-o.

Doina Cornea și-a afirmat crezul în libertate cu mult înainte de 1989; a fost terorizată, agresată, hăituită, izolată de autoritățile comuniste. Îi ascultam mesajele, scrisorile la Europa Liberă și mă bucuram că mai exista curaj în România. În timp ce marea majoritate a populației tăcea complice, executa ordine absurde, o “fărâmă” de femeie înfrunta un regim dur, nemilos.

A ieșit în stradă la Cluj în 21 decembrie 1989, alături de cei care-și doreau să se poată exprima liber, n-a contat că ceilalți, destul de mulți, așteptau timorați. N-a cerut niciodată nimic pentru ea, laurii i-au cules descurcăreții, adaptabilii, învingătorii. Doina Cornea s-a retras din tot ceea ce a însemnat politica, a preferat să fie militantul civic dezinteresat, preocupat doar de temele majore ale societății.

Și totuși, având-o alături pe Doina Cornea, pentru cei care au reușit să-i înțeleagă principiile și fermitatea clar exprimată, a contat mult.

Liniștea s-a așternut peste trupul fragil al Doamnei Doina Cornea, dar cuvintele domniei sale, exemplul pe care l-a oferit țării, sigur vor continua să existe peste ani și ani!

Odihniți-vă în pace, Doamnă Doina Cornea!

Ion Mariș

 

NR.În fotografie Doina Cornea, alături de Corneliu Coposu și Laurențiu Ulici, la unul din primele simpozioane organizate de Fundația Academia Civică în mai 1993, la Sighet. La simpozionul internațional “Închisoarea de la Sighet, de la adevărul istoric la judecata istoriei” desfășurat la Școala de Muzică – Sala “George Enescu”, au fost prezenți peste 300 de istorici și cercetători din 12 țări, inclusiv SUA.

(Foto: Florentin Năsui)

 




Memorialul Sighet – Concurs In memoriam IULIU MANIU (8 ianuarie 1873-5 februarie 1953)

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei organizează în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, o serie de evenimente grupate sub genericul Generația Unirii exterminată în Gulag.

Joi, 1 februarie 2018 a avut loc la Memoralul Sighet un concurs de istorie adresat liceenilor sigheteni, având ca temă viaţa şi activitatea marelui om politic Iuliu Maniu. Evenimentul a marcat comemorarea a 145 de ani de la naştere (8 ianuarie 1873), respectiv 65 de ani de la moarte (5 februarie 1953).

Au participat  echipaje de la Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă” şi de la Liceul ,,Regele Ferdinand” cu prezentări privind rolul lui Iuliu Maniu în viaţa politică interbelică, raporturile cu Regele Carol al II-lea, opoziţia faţă de instaurarea regimului comunist, procesul de tip stalinist în care a fost implicat în toamna anului 1947, situaţia dramatică în care se găseşte în prezent casa familiei Maniu de la Bădăcin (judeţul Sălaj).

Juriul, format din Mariana Şuştic, profesor de istorie, Andrea Dobeș, istoric, Memorialul Sighet şi Alin Pralea, muzeograf, Muzeul Maramureșean, a urmărit acurateţea informaţiilor prezentate, respectarea ordinii cronologice, încadrarea în tema propusă, originalitatea şi calitatea tehnică a prezentării, precum şi corectitudinea răspunsurilor concurenţilor la întrebările juriului.

În urma deliberării, juriul a acordat două premii I şi un premiu II:

Premiul I

Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă”: Tivadar Maria Simona, Grigor Anamaria-Ioana,  Mihalca Sandra Maria, Simion Andreea Raluca, Ilieş Dragoş Ionuţ, profesor coordonator: Marius Voinaghi

Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă”: Hotea Manuela, Apostol Luminiţa, Ungur Roxana, Bledea Sebastian, Strimbei  Thomas, profesor coordonator: Claudia Dura

Premiul II – Liceul ,,Regele Ferdinand”: Corneştean Anca şi Mariş Oana, profesori coordonatori Ovidiu Sechel şi Horaţiu Vescan

Premiile au constat în cărţi de analiză a regimului comunist şi de memorialistică a detenţiei, editate de Fundaţia Academia Civică.

Sursă articol: http://www.memorialsighet.ro/memorialul-sighet-concurs-in-memoriam-iuliu-maniu-8-ianuarie-1873-5-februarie-1953/




Memorialul Sighet – patrie a Spiritului, spirit al Patriei – interviu cu Ioan Ilban (autor, Marius Vișovan)

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației aniversează anul acesta 25 de ani de existență. Oferim cititorilor „Salut, Sighet!” un interviu recent pe această temă cu domnul Ioan Ilban , președintele AFDP (Asociația Foștilor Deținuți Politici) din Maramureșul istoric.

Memorialul Sighet – patrie a Spiritului, spirit al Patriei – interviu cu domnul Ioan Ilban, președinte AFDP Maramureșul istoric.

Sub denumirea oficială “Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței”, Muzeul amenajat și patronat de Fundația Academia Civică în incinta fostei închisori comuniste de la Sighetu Maramției este recunoscut azi ca un obiectiv de anvergură europeană, cu un prestigiu științific și moral incontestabil, vizitat anual de un numeros public din țară și străinătate, de la oameni politici, savanți, diplomați și jurnaliști până la elevi de școală conduși de învățători și profesori, fără a omite pelerinajele cu motivație religioasă. Scopul acestui demers de proporții este unul esențialmente creștin exprimat în motto-ul Memorialului (scris în câteva zeci de limbi pe celularul principal), cuvintele Mântuitorului Isus Cristos : “Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi “(Ioan 8,32). Societatea românească actuală nu se poate trezi din coșmarul comunist fără o masivă și constantă infuzie de adevăr – Memorialul de la Sighet reușește să fie un început serios al acestei treziri a conștiinței naționale. Iar pentru opinia publică internațională – o carte de vizită a demnității românești. Cei care mai afirmă cu dispreț că “mămăliga nu explodează” să treacă mai întâi pe la Sighet… Titlul acestui articol este inspirat dintr-o frumoasă meditație a regretatului Romulus Rusan, căruia îi aducem pe această cale un respectuos omagiu. (M.V.)

Marius Vișovan: Stimate domnule Ioan Ilban, sunteți președintele filialei Asociației Foștilor Deținuți Politici din Maramureșul istoric. Ce amintiri aveți din perioada de început a Asociației ?
Ioan Ilban: În 1990 s-a constituit AFDP în toată țara, ca reprezentant legitim al rezistenței anticomuniste ce putea în sfârșit să se manifeste și să se organizeze liber. Noi am constituit o filială autonomă în granițele istorice ale județului Maramureș, unul dintre principalele focare ale rezistenței din România. Erau încă în viață mulți camarazi de luptă și suferință. Ca președinte a fost ales Ștefan Minică, iar ca președinte de onoare Aurel Vișovan – șeful nostru din 1948, deja mult slăbit fizic. Eu, având o sănătate mult mai bună pe atunci m-am implicat foarte mult de la început, iar după moartea lui Ștefan Minică am preluat oficial conducerea filialei.

Marius Vișovan: Cum s-a născut Muzeul Memorial ?
Ioan Ilban: În 1990, clădirea fostei închisori era de mult dezafectată și aflată într-o stare avansată de degradare. Nici statutul juridic al clădirii nu era clar. Noi, foștii deținuți politici din Sighet, am început să ne interesăm ce s-ar putea face pentru reabilitarea ei. Din câte îmi amintesc, prima activitate în incinta închisorii a fost un parastas în memoria lui Iuliu Maniu, pe 5 februarie 1991. Apoi, Primăria mi-a încredințat mie cheia (locuiesc foarte aproape) și am început să venim mai des, cu Aurel Vișovan și cu ceilalți camarazi, având ocazional și vizitatori din alte părți. Am organizat, tot în 1991 cred, și un parastas pentru camarazii noștri maramureșeni căzuți în prigoană, în închisori și munți, celebrat de părintele greco-catolic Vasile Hotico, și el trecut prin temnițele comuniste.

Am început să ne interesăm cum s-ar putea obține fonduri pentru repararea clădirii. Unul dintre cei cu care am discutat a fost cunoscutul scriitor Laurențiu Ulici, care venea foarte des în Sighet având părinții originari din zonă; acesta a promis că se va interesa la București. În această perioadă de început am beneficiat și de sprijinul primarului Gheorghe Filipciuc, proaspăt ales în februarie 1992 din partea PNȚCD. Undeva spre finele anului 1992, m-am întâlnit prima dată cu doamna Ana Blandiana, președinta Fundației Academia Civică. Dânsa a preluat oficial clădirea în 1993 și, cu fondurile obținute a demarat lucrările de reabilitare și de transformare în Muzeu Memorial, proiect asumat moral (nu și financiar) de Consiliul Europei. Din acel moment am colaborat constant, pe toată durata amenajării Muzeului; eu personal am deținut și funcția de administrator până în 2001. Ca semn de mare apreciere, doamna Blandiana îi oferea lui Aurel Vișovan cuvântul de deschidere la mai toate simpozioanele care au avut loc aici în anii ’90. Într-un cuvânt, colaborarea între AFDP Maramureșul istoric și Academia Civică a fost și este deplină, chiar dacă noi suntem astăzi mult mai puțini.

Marius Vișovan: Rezistența anticomunistă din Maramureș este bine reflectată în cadrul Muzeului ?
Ioan Ilban: Da, în special în celula 74 intitulată chiar “Rezistența în Maramureș “. Se alocă un spațiu important ”lotului Vișovan” și pe bună dreptate, căci noi am fost închiși în acea celulă în iarna ’48-’49 și acolo s-a compus și Rapsodia Maramureșului, dar se vorbește, cu date și fotografii și despre celelalte loturi de deținuți politici maramureșeni, luptătorii din munți – organizați în mai multe grupuri, din care cel mai important a fost grupul condus de eroul sighetean Vasile Popșa – adevărat simbol al credinței și dârzeniei maramureșene. Sunt prezentate și figuri ale eroismului feminin – călugărițe dar și soții, mame, fiice ale luptătorilor anticomuniști prigonite și ele de către Securitate, dar și preoți greco-catolici persecutați, etc.

Marius Vișovan: Câți membri ai “lotului Vișovan” mai sunt în viață ?
Ioan Ilban: Din 18 am mai rămas 4: Nistor Man, Petru Codrea, Ioan Dunca și cu mine, cu toții trecuți de 80 de ani. Mulțumim lui Dumnezeu că dragostea și fraternitatea dintre noi au rămas statornice până azi, la 70 de ani de când ne-am înfrățit în lupta pentru libertatea și demnitatea neamului românesc.

Marius Vișovan: Sunteți născut în Dragomirești, pe Valea Izei, care ar merita titlul de “localitate martiră”….
Ioan Ilban: Da, de la noi din sat au suferit foarte mulți… Condamnări politice au avut peste 40 de consăteni, dar prigoniți au fost și mulți alții. Alături de Ieud, Dragomireștiul este fără îndoială unul din centrele rezistenței anticomuniste maramureșene.

Marius Vișovan: Vă mulțumim cu respect și vă dorim mult succes în activitatea pe care o desfășurați!

 

A consemnat Marius Vișovan




Cluj – Sighet: conferința internațională „Centenarul Revoluției din octombrie. 100 de ani de represiune”

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Facultatea de Studii Europene și Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș Bolyai în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel și Institutul Polonez din București organizează în 12-15 octombrie 2017 conferința internațională ”Centenarul Revoluției din octombrie. 100 de ani de represiune”.

Obiectivul conferinței este de a sublinia faptul că centenarul Revoluției ruse reprezintă în același timp împlinirea unui secol de la apariția primului stat comunist totalitar, adică funcționând exclusiv prin mecanismele represiunii, și de a dezbate, din punctul de vedere al victimelor, urmările asupra istoriei lumii a acestui eveniment care a marcat istoria secolului XX.

Și pentru că acest centenar coincide cu împlinirea a 20 de ani de la publicarea „Cărții Negre a Comunismului” editată de Stéphane Courtois (a cărei primă traducerea a apărut în România), prima sinteză asupra represiunii comuniste, o secțiune a conferinței va fi dedicată
acestei aniversări.

Conferința va fi organizată la Cluj, la Universitatea Babeș Bolyai (12 octombrie) și la Sighet, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (13-15 octombrie), cu participarea unor importanți istorici specializați în istoria comunismului din Franța, Germania, Grecia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Olanda, Polonia, Republica Moldova și România.

Joi, 12 octombrie, ora 11.00, în Aula ”Jean Monet” a Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai în deschiderea conferinței vor vorbi Ana Blandiana, președintele Fundației Academia Civică și a Memorialului Sighet și acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai. În aceeași sală va avea loc și prima prelegere din cadrul conferinței, „Lenin și inventarea totalitarismului” susținută de cunoscutul istoric francez Stéphane Courtois.

Vineri și sâmbătă prelegerile vor continua în sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.

PROGRAM:

Comunicat de presă
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet
Fundația Academia Civică