Pentru prima dată, un sit din România este inclus în prestigioasa listă a Siturilor Patrimoniului Geologic recunoscute de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Zăcământul hidrotermal Baia Sprie, din județul Maramureș, a fost selectat să facă parte din The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites, adică „A Treia Sută” de situri geologice considerate remarcabile pentru valoarea științifică și importanța lor în înțelegerea Pământului și a istoriei sale.

O recunoaștere internațională pentru patrimoniul geologic

Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS) își completează prestigioasa listă a celor mai importante situri ale patrimoniului geologic din lume cu o nouă selecție.

În perioada 3–6 noiembrie 2026, Geoparcul UNESCO Algarvensis (Portugalia) a găzduit un eveniment deosebit, în cadrul căruia, pe 6 noiembrie, este anunțată lista care cuprinde A Treia Sută de Situri ale Patrimoniului Geologic recunoscute de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS) pentru valoarea lor științifică remarcabilă. Zăcământul hidrotermal Baia Sprie (Maramureș) se numără printre ele.

Contextul recunoașterii

Una dintre cele mai mari organizații științifice din lume, cu 74 de membri naționali activi, IUGS încurajează cooperarea și participarea internațională în domeniul științelor Pământului în beneficiul societății umane. Siturile Patrimoniului Geologic IUGS sunt răspândite pe întreg globul și reprezintă locuri deosebit de importante pentru înțelegerea Pământului și a istoriei sale.

The Third 100 (A Treia Sută) este un demers de anvergură globală, coordonat de Uniunea Internațională a Științelor Geologice (IUGS). Programul a fost lansat în 2022, când s-a făcut desemnarea The First 100 (Prima Sută) de situri geologice, anunțate la Zumaia (Spania). În 2024, The Second 100 (A Doua Sută) a fost prezentată la Busan (Coreea de Sud). The Third 100 continuă succesul și impactul internațional al primelor două ediții.

„De la demararea programului și până în prezent, peste 1.000 de specialiști din 90 de țări și 20 de organizații internaționale au participat la acest proces colaborativ, prin propunerea de situri, participarea la procesul de selecție și evaluarea valorii lor științifice.” (Dr. Asier Hilario, Președinte al Comisiei Internaționale pentru Patrimoniu Geologic (IUGS)

Baia Sprie, alături de Muntele Fuji și fiordurile Norvegiei

Noua listă reunește 100 de situri, răspândite în 47 de țări și cuprinde 11 situri din Africa, 22 din cele două Americi, 22 din regiunea Asia-Pacific, 6 din Orientul Mijlociu, 34 din Europa, 2 din Antarctica și 3 din mările libere.

Printre minunile geologice ale planetei, incluse în această nouă și remarcabilă listă, se numără Muntele Fuji (Japonia), fiordurile Norvegiei, Falia San Andreas (SUA), Muntele Aconcagua (Argentina) și Dealurile de Ciocolată (Filipine).

În edițiile anterioare, au fost incluse situri emblematice, precum Marele Canion al Fluviului Colorado, vulcanul Kilimanjaro, Muntele Everest și Deșertul Namib.

Zăcământul hidrotermal Baia Sprie a fost inclus în această prestigioasă listă deoarece reprezintă „un sit de referință pentru înțelegerea evoluției zăcămintelor minerale hidrotermale, oferind o diversitate mineralogică excepțională”.

Situl prezintă numeroase caracteristici unice, cu o valoare patrimonială deosebită în domeniile geologiei, mineralogiei și istoriei mineritului: o asociație minerală extrem de bogată, cu circa 100 de minerale identificate, dintre care șase au fost descoperite aici pentru prima dată în lume. Este unul dintre cele mai vechi zăcăminte hidrotermale exploatate din Europa, printre primele descrise în literatura de specialitate (1774) și unul dintre cele mai studiate, fiind abordat în 107 lucrări științifice publicate în perioada 1774–2025. Totodată, aici se găsește unul dintre cele mai lungi filoane hidrotermale din Europa, cu o lungime de peste 5 km. Situl include și Lacul Albastru, un lac antropic, format prin prăbușirea unei vechi galerii de mină.

Echipa și participarea la eveniment

Propunerea de includere a Zăcământului hidrotermal Baia Sprie în The Third 100 IUGS Geological Heritage Sites a fost inițiată și elaborată de o echipă de geologi formată din conf. dr. Marinel Kovacs, conf. dr. Alexandru Szakács, lect. univ. dr. Ágnes Gál și conf. dr. Ioan Denuț. Cei patru specialiști fac parte și din echipa de proiect care urmărește înființarea Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș. Documentațiile de candidatură au fost supuse unui proces de evaluare complex la care au participat 104 experți în geologie din întreaga lume.

La evenimentul IUGS dedicat patrimoniului geologic, organizat de Geoparcul Algarvensis la Loulé (Portugalia), România a fost reprezentată de trei dintre autorii propunerii, alături de primarul orașului Baia Sprie, Alin Sebastian Bîrda, susținător al întregului demers.

Evenimentul a reunit 156 de experți internaționali, din 49 de țări. Prezentările dedicate siturilor și colecțiilor geologice incluse în programul IUGS au fost completate de prelegeri susținute de personalități de referință la nivel mondial, reprezentând diverse discipline ale științelor geologice. Prezentarea Zăcământului hidrotermal Baia Sprie, în cadrul evenimentului, a fost susținută de conf. dr. Marinel Kovacs, care a subliniat importanța acestei recunoașteri pentru patrimoniul geologic al României: „Această recunoaștere pune România pe harta cu situri de mare valoare științifică și de istorie geologică de pe întreg globul și, totodată, atestă existența unor valori patrimoniale de excepție pe teritoriul zonei vulcanice a Munților Gutâi, ce justifică și demersul de înființare a unui Geoparc UNESCO în Maramureș.”

Vizibilitate, educație și conservare

Recunoașterea și promovarea celor 100 de noi Situri ale Patrimoniului Geologic IUGS pot contribui la o mai bună cunoaștere și apreciere a acestora, la valorificarea lor ca resurse educaționale și, cel mai important, la conservarea lor pentru generațiile viitoare.

Lista completă a celor 100 noi situri ale Patrimoniului Geologic IUGS poate fi consultată aici: https://iugs-geoheritage.org/

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile la: www.algarvensisevents.com.

Echipa Proiectului de Geoparc UNESCO Gutâi-Maramureș

Coordonator conf. dr. Marinel Kovacs
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Pe 10 iulie 2026, proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș a continuat cu o activitate dedicată cunoașterii patrimoniului natural, având ca temă centrală Lemnul, unul dintre cele cinci elemente-cheie în jurul cărora a fost construit proiectul, alături de Oameni, Apă, Foc și Timp.

Intitulată „Povești din Codrii Seculari”, activitatea a constat într-o drumeție ghidată prin Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, arie naturală protejată inclusă parțial în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Deși Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț sunt considerați printre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din România și apar menționați în numeroase materiale de promovare a Maramureșului, rămân încă un loc pe care mulți nu au avut ocazia să îl descopere la pas. Tocmai de aceea, proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș a creat cadrul pentru o experiență autentică de cunoaștere directă, chiar în mijlocul naturii. Printre participanții la drumeție s-au numărat în special ghizi de turism din județ, aceștia fiind, de cele mai multe ori, primul contact al vizitatorilor veniți din toate colțurile lumii cu poveștile și patrimoniul Maramureșului.

Pe lângă ghizii de turism, drumeția a reunit voluntari specialiști de mediu, membri ai echipei de proiect, studenți străini și oameni ai locului. Dincolo de ceea ce a putut fi descoperit prin simțuri, explicațiile oferite de inginerul silvic și ghidul de turism Florin Mârzac au ajutat grupul să înțeleagă de ce Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț sunt diferiți de pădurile obișnuite: prezența arborilor care depășesc 500 de ani și mor de bătrânețe, rolul esențial al lemnului mort în menținerea vieții pădurii, etajele de vegetație, biodiversitatea remarcabilă și procesele naturale care modelează acest ecosistem în absența intervenției umane.

Partenerii activității au fost Primăria comunei Băiuț, Centrul Universitar Nord din Baia Mare – Facultatea de Inginerie, Asociația EcoLogic și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

Organizatorii mulțumesc Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț pentru găzduire, precum și tuturor celor implicați în desfășurarea activității: ghizi de turism, cadre universitare, studenți, silvicultori, geologi, reprezentanți ai administrației publice locale și membri ai comunității.

Proiectul Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș este finanțat prin „BRAVoluntar” ediția 2026, program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest.

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Pe 6 mai 2026, în cadrul proiectului Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș, a avut loc activitatea „O geologie a sentimentelor”, un atelier de creație în aer liber, inspirat de „muzica geosferelor”.

Atelierul s-a adresat elevilor care studiază muzica la Colegiul de Arte din Baia Mare și a reunit, alături de aceștia, profesori ai colegiului, geologi și biologi, voluntari în proiect.

Inspirația

Se știe că de-a lungul timpului, natura fost în numeroase rânduri muză pentru muzicieni. Anotimpurile lui Vivaldi, Simfonia a Vl-a („Pastorala”) de Beethoven sau Ciocârlia lui Enescu sunt doar câteva exemple în care sunetele din natură s-au preschimbat în partitură. Pornind de la această idee, atelierul a căutat să afle ce le transmite tinerilor artiști băimăreni muzica geosferelor din locurile în care trăiesc.

Astfel, participanții la acest atelier-experiment au explorat, într-o zi de primăvară, o mică parte din tărâmul care aspiră la statutul de Geoparc UNESCO, oprindu-se la Coloanele de la Limpedea, pe malul Lacului Firiza și la Cascada Vălinelor, fiecare dintre aceste locuri având sonoritățile, ritmul și ecoul lui. S-au spus povești despre geosfere, vulcani și lave, păsări cântătoare, s-a ascultat și, nu în ultimul rând, s-a cântat. Cu voce, cu vioară, cu violă, cu bețe de percuție, cu bătăi din palme.

Parteneriatul

„Această primă acțiune a proiectului s-a desfășurat printr-un parteneriat între Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest (APTDD NV) și Colegiul de Arte Baia Mare, unde ne-am bucurat de sprijinul doamnei director, Camelia Bogdan, de implicarea profesorilor Călin Ionce și Sebastian Nagy și, nu în ultimul rând, a elevilor. La reușita atelierului au contribuit voluntarii din proiect, geologii Alexandru Andrășanu și Marinel Kovacs, Daniel Pușcaș, masterand la Facultatea de Științe, precum și echipa Muzeului de Mineralogie Baia Mare”. (Ioana Tripon, coordonator proiect, președinte APTDD NV)

Impresii

„Școala Naturii ne provoacă să descoperim, prin toate simțurile, ce e in jurul nostru și cine suntem. Geosferele (atmosfera, hidrosfera, biosfera, litosfera) sunt aici, lângă noi, și le putem atinge, observa, măsura. Dar cel mai uman mod de reprezentare a lor este prin artă. Muzicienii de toate vârstele au un dar special de a auzi suntele acestor învelișuri. Provocarea pentru acest proiect este ca ei să ne facă și pe noi, profanii, să ne putem delecta cu muzica geosferelor.” (Alexandru Andrășanu, geolog, Universitatea București)

„Am ieșit în natură alături de elevii Colegiului de Arte și am creat împreună, spontan, folosind voci, percuție și instrumente cu coarde. Pentru ei, o astfel de experiență este deosebită: să cânte liber, în spații neconvenționale. Și apoi, parcă o vioară sau o violă vibrează altfel în pădure, acolo de unde vine lemnul din care sunt făcute. I-aș invita pe toți elevii, nu doar pe cei ai Colegiului de Arte, să fie mai aproape de natură, să învețe de la ea. De altfel, toți avem de învățat de la ea.” (Călin Ionce, profesor&compozitor, Colegiul de Arte Baia Mare)

Ce urmează

O geologie a sentimentelor a fost în același timp o excursie, o lecție și un exercițiu de creație. Iar activitatea nu se oprește aici. După experiența din teren, elevii și profesorii lor vor continua studiul la clasă, valorificând în muzică sunetele, impresiile, informațiile și emoțiile adunate în natură. În luna septembrie, rezultatele acestui atelier vor fi prezentate sub formă de moment artistic, în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului organizat la Muzeul de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare. Cu aceeași ocazie, va avea loc și premiera filmului activității.

Proiectul

Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș este un proiect finanțat prin „BRAVoluntar” ediția 2026 – program dezvoltat de Fundația OMV Petrom și Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) și implementat de Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest (APTDD NV). Urmează noi activități care își propun să apropie oamenii de patrimoniul geologic și natural al viitorului Geoparc UNESCO Gutâi-Maramureș.

APTDD NV & Echipa proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

Se împlinesc 70 de ani de la aderarea României la UNESCO, iar aniversarea este sărbătorită în 2026 printr-o serie de evenimente, organizate în cadrul Programului UNESCO 70 România – celebrăm trecutul clădind împreună viitorul.

Pe 30 martie 2026, la sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO din București, a avut loc evenimentul inaugural al acestui program: vernisajul expoziției Stone Made Objects (Obiecte făcute din piatră). Organizatorii sunt Rețeaua Geoparcurilor din România (RGR) și CNR UNESCO, cu susținerea BRD – Groupe Société générale, iar conceptul și coordonarea sunt semnate de Alexandru Andrășanu (expert UNESCO, Universitatea din București).

Expoziția invită la o călătorie în istoria, geologia, natura, cultura și meșteșugurile din variate Geoparcuri Internaționale UNESCO ale Europei, precum și din Geoparcurile Internaționale UNESCO de pe teritoriul României (recunoscute, aspirante sau în fază de proiect). Prin intermediul exponatelor, se realizează o interpretare artistică a legăturii dintre Om și Pământ, dintre geologie și cultură, dintre roci, minerale și obiecte făurite prin prelucrarea acestora.

Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș a fost prezent în expoziție cu aur, argilă, andezit, cu imagini ilustrative pentru patrimoniul natural și cultural al Munților Gutâi, texte informative și mai ales, cu poveștile locurilor spuse de dr. geolog Marinel Kovacs, care ne-a reprezentat la eveniment.

„Am adus în capitală câteva dintre materialele care definesc identitatea geologică a zonei noastre: aur, argilă și andezit, modelate ca să devină obiecte concrete. Andezitul se regăsește în piatra cubică provenită din cariera Blidari și în placa realizată cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate muzeală a Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare. Argila locală prinde formă în piesele de ceramică din colecțiile meșterilor olari Kőszegi István și Vasile Chira, cărora le mulțumim pentru sprijinul oferit acestui demers. Fragmentul de filon aurifer din zăcământul Săsar a fost transformat simbolic într-o imitație de lingou, sugerând drumul de la resursă naturală de prim rang la valoare economică.” (Marinel Kovacs, coordonator proiect)

A fost, iată, încă o ocazie prin care am putut arăta lumii conexiunea dintre oameni, tradiții și geologia din Munții Gutâi, „munții care ne unesc”, acesta fiind, de altfel și sloganul sub care proiectul nostru este prezent în Stone Made Objects.

Expoziția va fi deschisă publicului până pe 30 aprilie 2026.

Echipa Proiectului Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM
www.instagram.com/geoparcmaramures

COMUNICAT DE PRESĂ

Carta Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România a fost semnată oficial în cadrul unui eveniment găzduit de Comisia Națională a României pentru UNESCO (București, 03 decembrie 2025), marcând un moment esențial în consolidarea Rețelei Naționale a Geoparcurilor și alinierea acesteia la standardele Rețelei Internaționale a Geoparcurilor.

Documentul definește, pentru prima dată într-un cadru comun, rolurile, responsabilitățile și etapele de dezvoltare ale unui geoparc, de la inițiativă locală până la statutul de geoparc internațional UNESCO. Carta este rezultatul unui proces colaborativ ce a durat aproape un an, la care au contribuit geoparcurile internaționale UNESCO, proiectele aspirante, Forumul Național al Geoparcurilor, Rețeaua Geoparcurilor din România și Comisia Națională a României pentru UNESCO.

Pentru Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Carta oferă un ghid esențial pentru toți actorii implicați: „Această Cartă este un instrument prin care înțelegem cu toții mai bine ce este un geoparc, care sunt etapele de dezvoltare și ce responsabilități are fiecare structură. A fost un proces consultativ extrem de incluziv și democratic, iar documentul ne ajută să comunicăm clar autorităților, finanțatorilor și publicului larg cum contribuie geoparcurile la dezvoltarea comunităților și a întregii țări”.

Potrivit lui Alexandru Andrășanu, președinte al Forumului Național al Geoparcurilor, semnarea Cartei reprezintă un moment-cheie în maturizarea programului la nivel național. „Este cel mai important moment pentru Programul UNESCO pentru Geoparcuri Internaționale în România. Documentul stabilește foarte clar statutul fiecărui tip de proiect, de la idee la geoparc aspirant și apoi geoparc UNESCO, și reglementează modul de lucru la nivel național. În felul acesta evităm interpretările diferite, câștigăm timp și oferim proiectelor aflate în dezvoltare o direcție precisă, aliniată practicilor internaționale”.

Prin adoptarea Cartei, România consolidează un cadru coerent și transparent de lucru, menit să susțină dezvoltarea durabilă bazată pe știință, conservarea patrimoniului, educație și turism sustenabil. Documentul întărește colaborarea dintre structurile naționale și rețelele internaționale UNESCO și oferă proiectelor aflate în curs un traseu clar, predictibil și aliniat standardelor globale.

La ceremonie au fost prezenți și opt voluntari pentru Geoparc, elevi ai Liceului „I. C. Brătianu” din Hațeg, care au asistat la semnarea documentului, subliniind rolul educației și al implicării tinerilor în programele UNESCO.

România are două teritorii cu statut de geoparc internațional UNESCO – Țara Hațegului și Ținutul Buzăului și alte 4 teritorii în diferite stadii de obținere a acestui prestigios statut internațional – Oltenia de sub Munte, Carpaterra, Dobrogea Chimerică și Gutâi-Maramureș.

* * *

Geoparcurile Internaționale UNESCO sunt teritorii cu un patrimoniu geologic, natural și cultural de valoare excepțională, gestionate printr-o abordare integrată care îmbină conservarea, educația și dezvoltarea durabilă. Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș, demarat oficial în octombrie 2024, cu o lansare publică în iunie 2025, se derulează în cadrul Acordului de Cooperare dintre Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Obiectivul final al proiectului este înființarea, până în anul 2027, a unui Geoparc Internațional UNESCO în zona munților vulcanici Gutâi, o zonă cu un patrimoniu geologic valoros, un îndelungat și fascinant trecut minier, biodiversitate impresionantă și o moștenire culturală bogată. Teritoriul vizat cuprinde atât localități urbane, cât și rurale, aparținând următoarelor 13 unități administrativ-teritoriale: municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Cavnic, Seini și Tăuții-Măgherăuș, comunele Băiuț, Botiza, Budești, Cicârlău, Desești, Poienile Izei, Ocna Șugatag și Șișești. Un Geoparc UNESCO este un proiect-punte între patrimoniu și viitor, rezultatul unui proces complex, care se derulează pe termen lung și care necesită colaborarea între administrație, instituții, universități și organizații, antreprenori, mass-media și simpli membri ai comunității.

Echipa de proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Coordonator – dr. geolog Marinel Kovacs
Email: [email protected]
www.facebook.com/geoparcMM

Miercuri, 11 iunie 2025, începând cu ora 17:00, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare va avea loc evenimentul de lansare publică a proiectului „Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș”. Demarat în 2024, proiectul se desfășoară în cadrul Acordului de cooperare dintre Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest și beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș.

Ce urmărim?

Obiectivul final al proiectului este înființarea, până în anul 2027, a unui Geoparc Internațional UNESCO în zona munților vulcanici Gutâi, o zonă cu un patrimoniu geologic valoros, un îndelungat și fascinant trecut minier, biodiversitate impresionantă și o moștenire culturală bogată. Teritoriul vizat cuprinde atât localități urbane, cât și rurale, aparținând următoarelor 13 unități administrativ-teritoriale: municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Cavnic, Seini și Tăuții-Măgherăuș, comunele Băiuț, Botiza, Budești, Cicârlău, Desești, Poienile Izei, Ocna Șugatag și Șișești.

Despre Geoparcurile Internaționale UNESCO

Potrivit UNESCO, geoparcurile internaționale sunt „zone geografice unitare, în care situri şi peisaje de importanță geologică internațională sunt administrate printr-un concept holistic de conservare, educație şi dezvoltare durabilă.”(www.unesco.org) Geoparcul este, în esență, o apreciere a patrimoniului unui teritoriu, în ansamblul său. Un Geoparc UNESCO nu este o arie protejată și nu impune restricții, el creează un cadru de cooperare între actorii locali, dezvoltă parteneriate, propune proiecte comune şi urmărește să fie un motor al dezvoltării teritoriului. În lume, există azi 229 de astfel de geoparcuri, răspândite în 50 de țări de pe toate continentele. În România, avem două geoparcuri recunoscute de UNESCO: Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, iar Maramureșul dorește să se alăture acestei rețele:

„Înființarea unui Geoparc UNESCO în zona vulcanică din Maramureș este un vis mai vechi de-al meu, inspirat de cei 50 de ani de cercetare geologică desfășurată exclusiv aici. Mi-aș dori ca acest proiect să fie o încununare concretă a unei pasiuni de o viață și o contribuție reală la protejarea și punerea în valoare a acestor locuri”, mărturisește dr. geolog Marinel Kovacs, inițiatorul, sufletul și coordonatorul proiectului.

Un rol cheie în demersul nostru este deținut de Alexandru Andrășanu, de la Universitatea din București, expert UNESCO și partener în proiect, care subliniază că: „Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș propune cel mai bun model de cooperare pentru utilizarea inteligentă a patrimoniului geologic și minier excepțional al zonei și transformarea lui într-o resursă economică, socială și educațională pentru generațiile de azi și cele viitoare”.

Așadar, un Geoparc UNESCO este un proiect-punte între patrimoniu și viitor, rezultatul unui proces complex, care se derulează pe termen lung și care necesită colaborarea între administrație, instituții, universități și organizații, antreprenori, oameni de presă și simpli membri ai comunității. Evenimentul care va avea loc în data de 11 iunie 2025, la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, își propune să aducă acești actori laolaltă, să ofere informații despre etapele, provocările și așteptările proiectului. Ne dorim ca fiecare participant să plece cu o înțelegere mai clară a ceea ce înseamnă un Geoparc UNESCO și cu sentimentul că face parte dintr-un demers colectiv cu sens și impact.

Vă mulțumim și vă așteptăm!

Echipa de proiect Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
[email protected]
www.facebook.com/geoparcM