Artistul vizual Gheorghe CODREA va fi prezent pe simezele Centrului Cultural – Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighet cu vernisajul expoziției „Șapte Taine”. Vernisajul va avea loc joi, 30 martie 2023, ora 14:00.

Maestrul Gheorghe Codrea, a împlinit în această lună 95 de ani (s-a născut la 02 martie 1928, Sighet) și revine pe plaiurile natale cu o „retrospectivă maramureșeană” de excepție.

Invitați speciali: prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu – istoric și critic de artă și Demostene Șofron – jurnalist cultural.
Curatorul expoziției este Alexandra Ilnițchi – Ardelean.

Expoziția va fi deschisă până la 30 aprilie 2023, program de vizitare de Luni până Vineri, între orele 08:00 – 16:00.

***

Gheorghe CODREA s-a născut la 02 martie 1928, la Sighet. Locuiește la Cluj.
Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.
Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris Godunov etc.

S-a remarcat și în pictura de șevalet, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.

Salut, Sighet!

În anii ’60, Sighetul avea o puternică viață culturală. Printre alte formații, exista, la Casa de Cultură (director, Berciu Ioan), și o echipă de păpușari amatori. Această echipă a participat la Festivalul de Teatru ”I. L. Caragiale” unde s-a clasat de trei ori pe locul I. Datorită acestui fapt, s-a făcut o selecție între membrii echipei, pentru a participa la primul Festival Internațional de Păpușari Amatori de la Karlovy Vary, din 1964. Dintre cei selectați, am avut onoarea de a face parte și eu. Eram cinci tineri păpușari amatori care am plecat spre București unde, timp de două săptămâni, am repetat o piesă regizată de distinsul regizor Ștefan Lenkish de la Teatrul ”Țăndărică”, condus de distinsa doamnă Margareta Niculescu.

Drumul de la București la Karlovy Vary, via Praga, l-am făcut cu avionul. Karlovy Vary la acea vreme, era vestit prin apele termale, fiind locul de întâlnire a bogaților lumii – Karlsbad.

La festival au participat delegații din Italia, Australia, Anglia, Egipt, Cehia, Ungaria, România, Rusia. Delegația noastră – compusă din sighetenii Gheorghe Codrea, Stanca Borca, Elisabeta David, Maria Godja și Eva Bucur –  era însoțită de reprezentantul Ministerului Culturii (dl. Mihai Crișan), al M. A. E. (dl. ”SECU”), regizorul (Ștefan Lenkish) și ghidul (dl. Cerchez). Am fost cazați la hotelul Hornik (Minerul).

Nu voi detalia desfășurarea festivalului, ci voi vorbi despre revenirea mea în Karlovy Vary, în aprilie 2019. Prima oprire a fost la Praga, împreună cu familia mea. Totul era schimbat față de ce văzusem în 1964. Atunci, emblema reprezentativă a Cehiei, castelul Vit (foto), construit de regele Carol al IV-lea, nu putea fi vizitat, erau schele pentru renovarea lui, am văzut doar curtea interioară. Acum, am urcat cele 298 de trepte rococo ale turnului de unde se etala panorama orașului. Este superbă! Praga își merită pe deplin denumirea de ”orașul de aur”. După ce am văzut Praga, copiii mei m-au surprins pornind cu mașina spre Karlovy Vary. Totul era nou, strălucitor, deși ploua. Am revăzut cu drag locurile pe unde am umblat în 1964. Hotelul unde am locuit, a devenit un complex enorm (Pupp), iar terasa unde se desfășuraseră recepțiile de deschidere și de închidere ale festivalului, precum și conferința de presă, nu mai există.

Este edevărată expresia ”niciodată să nu spui niciodată!”. Nu credeam că voi mai revedea, pe viu, orașul lui Karol”

”Na sledano, Karlovy Vary!” (La revedere, Karlovy Vary!), dar cred că nepoții mei vor mai ajunge pe acele meleaguri pe care le-am revăzut după… 55 de ani.

Eva OANȚĂ (BUCUR)

P. S. Tot după atâta timp, am aflat că doamna Margareta Niculescu ne-a menționat în revista ”Teatrul”, nr. 04/1965: ”Fecundul an 1964, mai realizează ”Primul festival internațional al Teatrului de păpuși pentru amatori” de la Karlovy-Vary. Mișcarea noastră de amatori, reprezentată prin echipa Casei de Cultură din Sighet, se bucură de o caldă apreciere. Referatul regizorului Ștefan Lenkish, pe tema ”Păpușa – realitate și ficțiune pentru spectatorul-copil” este ascultat cu mult interes.”

Gheorghe Codrea s-a născut la Sighet (02 martie 1928), în urmă cu 90 de ani. Are un fiu, Dan, arhitect, stabilit în Anglia.

Gheorghe Codrea a absolvit Liceul „Dragoș Vodă” în anul 1948. Pe la sfârșitul anilor ’40 este remarcat și îndrumat spre artele plastice de către cunoscutul pictor maramureșan Traian-Bilțiu Dăncuș. A urmat și absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1949 – 1953), specializarea pictură, clasa profesorilor Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Nagy Imre, Andrassy Zoltan, după care a continuat studiile în scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1953 – 1956) avându-i profesori pe Alexandru Moscu, Toni Gheorghiu, Walter Siegfried.

La încheierea studiilor, conform uzanțelor, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea dar, iubind Clujul, a aplicat la un concurs deschis pentru un post similar în inima Transilvaniei, unde a şi fost angajat în 1956 până la pensionare în anul 1989.

A inovat și modernizat tehnica scenografică a secolului trecut, introducând în spectacole proiecțiile, creând elemente scenografice ce relevau și talentul de pictor, adevărate lucrări de artă de sine stătătoare.

Gheorghe Codrea a fost 33 de ani un scenograf – artist al Operei Române din Cluj, aducând în scenografie o abordare modernă, fiind adept al spectacolului vizual total.

A creat scenografia pentru spectacole lirice memorabile, Bărbierul din Sevilla, Coppelia, Don Carlos, Lacul lebedelor, Secretul lui Don Giovanni, Tripticul puccinian (1972), Povestirile lui Hoffmann, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Don Juan, Zamolxe și Ulysse, Voievodul țiganilor, Nabucco, Falstaff, Boris etc.

S-a remarcat și în pictură, având mai multe expoziții personale atât în țară cât și în străinătate (Iugoslavia, Germania, Anglia).

La mulți ani, Maestre!

Salut, Sighet!