Pledoarie pentru meșteșugART din Maramureș (autor, Gheorghe Iancu)

De curând a apărut excelenta carte-album intitulată meșteșugART a autorilor Mirela Ana Barz, manager interimar, expert patrimoniul cultural mobil și Vasile Timur Chiș, muzeograf, coordonator proiect, proiect inițiat de Muzeul Maramureșean Sighetu – Marmației Secția de Etnografie și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Lucrarea conține texte și fotografii privind uneltele folosite de către meșterii populari maramureșeni pe parcursul timpului, pentru confecționarea unei vaste game de obiecte și construcții din lemn, de la piese artizanale sulptate la mobilier, porți, biserici și altele.

Fotografiile conțin multiple și diverse categorii de unelte folosite de către meșterii populari de azi în atelierele lor, prezentând și modul de utilizare a uneltelor respective. O mare parte dintre aceste ustensile de prelucrare a lemnului sunt confecționate de meșterii populari respectivi iar altele sunt unelte mai avansate, provenite de la producători industriali, care ușurează executarea lucrărilor din lemn de către dulgheri, tâmplari, sculptori etc.

Prezenta lucrare conține descrieri istorico-profesionale atât din trecut cât și pe cele actuale, completând, actualizând și îmbogățind istoricul renumiților meșteri populari în lemn evidențiați în cartea „Maramureș țară a lemnului”, apărută în anul 1983, a autorului Nistor Francisc – fost director al Muzeului Maramureșului din Sighet în secolul trecut, prefațată cu un foarte valoros cuvânt înainte al academicianului Mihai Pop originar din această zonă geografică.

Așa cum arată și cartea, meșterii populari în lemn s-au bucurat și se bucură de un statut deosebit în comunitățile în care își desfășoară activitatea. Aceasta se întâmplă atât datorită priceperii lor tehnice, cunoștințelor moștenite sau învățate dar și a abilităților lor creative care le conferă statutul de artiști prin aceea că ei nu doar reproduc modele vechi ci creează în permanență unele noi.

Textele și fotografiile foarte valoroase din această carte-album, despre uneltele folosite de meșterii populari din trecut și de azi, completează un gol existent până la acest moment în literatura destinată artei și culturii lemnului, acest „aur verde” prin care Maramureșul s-a făcut renumit în țară și în lume. Uneltele folosite de meșterii populari au fost și sunt un element esențial al acestei arte.

Conținutul albumui are și un caracter educativ. El poate constitui atât un schimb de experiență ce aduce cunoștințe îmbogățite pentru meșterii populari de azi cât și un material didactic pentru începători sau viitori meșteri și artiști ai lemnului.

Autorii acestei cărți-album mestesugART merită toată lauda, confirmând implicit importanța acestei ramuri de prelucrare a lemnului, lemn care este o materie primă regenerabilă inclusiv pentru meșterii populari din „Maramureș, țară a lemnului”.

ing. Gheorghe Iancu




În grădina lui Ion (Bledea): „Dialogul artistului cu prietenii” [FOTO] [VIDEO] – autor, Brîndușa Oanță

Sâmbătă, 15 iulie 2017, Ion Bledea și-a invitat și întâlnit prietenii – artiști, iubitori de artă, cunoscuți – pentru a-i delecta cu lucrările sale într-o ambianță familială oferită de galeria personală de… acasă. Evenimentul „Dialogul artistului cu prietenii”, demarat împreună cu Editura „Valea Verde”, a ajuns la ediția a III-a.

Douăzeci de lucrări recent create au fost amplasate pe simezele imaginare ale curții tapetate cu un covor verde, în ton cu natura, acolo unde se naște materia primă a artistului: lemnul.

Întâlnirea a fost „moderată” de prietenii lui Ion Bledea care au subliniat valoarea artistului și au prezentat publicului din grădină repere din biografia sculptorului. Ioan Dorel Todea, Ion Mariș, Mihai Dăncuș, Gheorghe Iancu, Valentin Rozsnyai, Ioan Tivadar și Adela Ștefania Pop au punctat, în mod personalizat, traiectoria artistului și rezultatele remarcabile pe care le-a obținut Ion Bleadea de-a lungul parcursului artistic.

Un moment aparte, sincer și sensibil a fost intervenția nepoatei artistului, Antonia  Ilaria Ștețiu, care și-a „elogiat” artistul-bunic-sculptor, menționând, printre altele, că din mâinile bunicului ei s-au născut peste 1.200 de lucrări.

Partea „oficială” a fost încheiată cu un frumos cântec de dragoste interpretat de cunoscuta culegătoare de folclor autentic și de păstrătoare a tradițiilor, Măriuca Verdeș.

Publicul a admirat lucrările expuse, cu o tematică diversificată și incitantă, s-au depănat amintiri, grădina devenind și un studio foto-video ad-hoc, participanții simțindu-se favorizați că intră în grupul de prieteni ai sculptorului Ion Bledea, artist care face cinste Sighetului și României.

La întâlnirea din grădina-galerie – de artă a lui Ion Bledea au participat aproape 70 de persoane.

Ne dorim să participăm la cât mai multe întâlniri în grădina-galerie – de artă a sculptorului sighetean Ion Bledea!

Urmăriți un film documentar (realizat în  2 ianuarie 2017, marca Green Valley Films) dedicat sculptorul Ion Bledea:

Autor, Brîndușa Oanță