O „descindere” literară inedită a avut loc miercuri, 08 iunie 2022, pe la orele prânzului, la Centrul Cultural Sighet. Pot spune că am întâlnit „Los angeles” (în spaniolă „îngerii”) iubitori de carte scrisă. N-am fost mulți în sala „festivă” a Centrului Cultural Sighet, dar a fost o mare bucurie să o vedem – pentru prima dată în orașul nostru – pe doamna prof. univ. dr. Ileana Costea, într-un anturaj de… neuitat.

Cine este doamna Ileana Costea?…

Ileana Costea (născută Păunescu) s-a născut la 20 mai 1947, în Bucureşti. A absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti și a plecat din țară în anul 1972; a ajuns la Paris și a cerut azil politic în Franța.
După o scurtă perioadă – destul de dificilă – petrecută la Paris a pornit spre SUA. Şi-a continuat studiile cu un masterat în Industrial Design la UCLA şi un doctorat în Teoria Deciziilor (Problem Solving Theory) obținut la aceeaşi instituţie. În cadrul Universităţii de Stat din California (California State University, Northridge) a fost cercetătoare, profesor universitar și şefa secţiei de Manufacturing Systems Engineering and Management (MSEM). Aici a dezvoltat programe de inteligenţă artificială, a colaborat cu universităţi din Japonia, Franţa, Marea Britanie şi China şi a lucrat la companii americane de top. A fost membră a mai multor organizaţii importante dintre care menționăm American Institute of Aeronautics and Astronautics, Association of Quality şi American Society of Engineering Education.
Este preşedinte interimar ARA (American – Romanian Academy) din care au făcut parte Eugen Ionesco, Virgil Gheorghiu şi Mircea Eliade, dar şi laureatul premiului Nobel George Emil Palade. Locuieşte în Los Angeles, SUA.

La Sighet, doamna Ileana Costea, însoțită de prieteni – îngeri dragi – eseist și critic literar Virginia Paraschiv, poeta și actrița Lidia Lazu și scriitorul – compozitor dr. chirurg Mihai Ganea – ne-a vorbit despre literatură, poezie și… Maramureș. De fapt, am avut bucuria de-a asculta pledoaria vorbitorilor (inclusiv a poetului sighetean, moderatorul evenimentului, Gheorghe Mihai Bârlea) pentru lecturarea celor două volume discret lansate: „Exerciții de neuitare” (autor Ileana Costea) și „Dumnezeu pe role/ God on roller skates” (poeme de Ana Blandiana, volum bilingv română – engleză, selecția poeziilor fiind făcută de doamna Ileana Costea iar ilustrațiile de către Jerry W. McDaniel).
„Exercițiile de neuitare” conțin o parte din articolele pe care doamna Ileana Costea le-a publicat în reviste din România și diaspora, începând cu anul 1998, în centrul atenției autoarei fiind români valoroși, performeri în întreaga lume.

Am cunoscut oameni frumoși, voci îngerești, păcat că sighetenii au aflat destul de târziu de întâmplarea literară ce putea să „cuprindă” mai multe minți și chiar… suflete.
Cred că avem nevoie zilnic de… „exerciții”! Dar… avem nevoie și de „antrenori” foarte buni!

Foto & text: Ion Mariș

Nu știu câți sigheteni cunosc că avem în orașul nostru câteva personalități importante care nu sunt „foarte” vizibile dar care merită un „locșor” în cultura generală a locuitorilor urbei. Din categoria marilor nume fac parte… USR-iștii. Nu vă „revoltați”, nu vă grăbiți să mă acuzați de… politicianism! Cei despre care vreau să vă vorbesc nu sunt politicieni sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor din România (USR).

Iar eu trebuie să rectific o afirmație pe care am făcut-o în Laudatio-ul susținut – zilele trecute – pentru poetul Echim Vancea, la ședința Consiliului Local de acordare a titlului de „Cetățean de onoare”. În Sighet au activat și activează NU trei membri ai Uniunii Scriitorilor din România (USR), Sighetul are PATRU membri în această prestigioasă uniune scriitoricească națională. Pe lângă domnii pe care-i știam și i-am menționat (Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Muste), trebuie să-l includ și pe dl. prof. dr. Nicolae Iuga (senior). Mi-a fost atrasă atenția la finalul ședinței respective vizavi de această omisiune neintenționată și… mea culpa!… revin cu această rectificare. Toți patru sunt și cetățeni de onoare ai Sighetului.
Și pentru ca să fiți și mai complet informați, vă prezint mai jos spicuiri din CV-ul celor patru membri USR (și foto – în ordinea primirii în breasla scriitorilor „acreditați”).

Echim VANCEA s-a născut la 19 octombrie 1951 în Nănești  (Maramureș). Este absolvent al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet, licențiat în Științele Comunicării, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1998.
Are un „istoric” cultural – artistic de aproape 50 de ani. A publicat versuri, articole, reportaje, interviuri, eseuri, recenzii în ziare, reviste și antologii literare din țară și străinătate. A publicat peste 30 (treizeci) de volume de versuri.
Între 1978-1995 a fost iniţiator şi organizator al Festivalului Internaţional de Poezie Sighetul Marmaţiei (împreună cu Ioan Ardeleanu Pruncu, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja; președinte fiind cunoscutul critic literar Laurențiu Ulici) şi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii (alături de scriitorul Gheorghe Pârja) Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti (1979-1995). A fost directorul Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” în perioada 1997 – 2016.
Este „Cetățean de Onoare al Maramureșului” din decembrie 2021.

A debutat editorial cu volumul de versuri „Fotografie după un original pierdut” (Editura „Litera”, București, 1990; ediția a II-a, Editura „eLiteratura”, București, 2015) și… după alte și alte volume, publicate aproape an de an, recent i-a apărut „Paranteză temporară” (poezie, Editura Limes, 2021). De fapt, Echim Vancea continuă – cu sau fără „paranteză” – să scrie pentru el și pentru noi!
A coordonat câteva volume colective și a îngrijit volumul postum „Nepermisele iubiri” (Balade și poeme) al poetului de expresie ucraineană Mihai Nebeleac (RCR Editorial, București, 2018).
A fost nominalizat pentru premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1997), este inclus în culegeri și antologii de poezie și proză din țară și străinătate, în lucrări de referință: Dicţionarul Biografic al Literaturii Române de Aurel Sasu, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2006; Dicţionarul General al Literaturii Române, vol. 7 «Ţ-Z», coordonator general Eugen Simion, Academia Română şi Editura „Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 2009.
I-au fost traduse și publicate versurile în limba franceză, spaniolă, maghiară, engleză, germană, ucraineană, coreeană, italiană, albaneză.

Gheorghe Mihai BÂRLEA s-a născut la 10 februarie 1951, în satul Nănești, comuna Bârsana, Maramureș. Este absolvent al Liceului „Dragoș Vodă” din Sighet, al școlii Postliceale de Biblioteconomie din București, al Facultății de Filozofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al Facultății de Drept din cadrul aceleiași Universități ieșene.
În perioada 1972 – 1990 a fost bibliotecar, bibliotecar șef, coordonator și director al Bibliotecii Municipale Sighetu Marmației, profesor la liceele din municipiu. În anul 2000 obține titlul de Doctor în sociologie.
A deținut, de asemenea, funcțiile de consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Maramureș, director al Muzeului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet (prin cumul de funcții), prodecan al Facultății de Litere (Universitatea de Nord Baia Mare), prefect al Maramureșului (din 01.09. 1997 până în 15.10.2000). În perioada 2008-2012 a fost senator (Parlamentul României).
Este membru al mai multor asociații culturale, membru al Uniunii Scriitorilor din România (1999) și membru al Uniunii Sociologilor din România.
Dintre volumele publicate (poezie), amintim: „Lasă-te prădat”„, Din penumbră, Ceremonia clipei”„, Umbra lucrurilor”„, Sigilii de sare”.

Vasile MUSTE s-a născut la 30 ianuarie 1956, Coroieni, Maramureș. Este licenţiat în filosofie şi jurnalism. A fost corespondent al Studiourilor de Radio Cluj şi Galaxia, redactor al revistei literare „Litera Nordului”, al cotidanului „Clipa”, al revistei „Nord Magazin”, redactor şef al publicaţiilor „Tisa”, „Etc”, „Ţara Maramureșului” și „Marmaţia literară”. Din anul 1997 s-a implicat în organizarea Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighet. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2006).
A debutat în anul 1975 la Radio Cluj la emisiunea „Unda pentru minte inimă şi literatură”. A fost distins cu numeroase premii naţionale. A reprezentat România la Festivalul Internațional de Poezie de la Olomouc, Cehia, 2003, Poetry without Borders (Poezia fără frontiere).
A fost publicat în diferite antologii din țară și străinătate, grupaje din poezia sa au fost traduse în engleză, germană, ucraineană, maghiară, cehă, italiană, slovacă, albaneza şi franceză.
A publicat volumele: Înstelarea frigului – Editura Cybela, Baia Mare, 1997; Constelația copilăriei– Editura Odeon, Bucureşti, 1998; antologator al cărţii Un sfert de veac de poezie, Editura Fundaţiei Luceafărul, Bucureşti, 1998 (Antologie a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei); Carte de vizită – Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; Coruieni, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006, Proprietarul de distilerii, Editura Galaxia Gutenberg, Tg. Lăpuş, 2008; Constelația copilăriei, Ediţia a II-a, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009; Însingurarea îngerilor, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010; Copilăria şi singurătatea, Editura Dacia, 2010, Copilăria – Iubirea – Singurătatea, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, Cartea împăcării cu iarba, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011, Lupta cu Molcuțu (proză ultrascurtă), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012, Constelația copilăriei, Editura eLiteratura, Bucureşti, 2013, Sfântul izgonit din calendare, Editura eLiteratura, Bucureşti, 2013, Lupta cu Molcuțu (ediţie revizută şi adăugită), Editura Grinta, 2014, etc.

Nicolae IUGA s-a născut la 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. Este licenţiat în Filosofie, Universitatea din Bucureşti și Doctor în Filosofie Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, conferenţiar şi profesor universitar la Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Este Cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca, din anul 2019.
A publicat articole în reviste din România, Austria, Anglia şi SUA, precum şi un număr de douăzeci şi şase de cărţi în domeniile filosofie, eseistică, literatură şi etnologie, care s-au bucurat de o anumită notorietate internă şi internaţională. La edituri din străinătate a publicat un număr de şapte cărţi, în limbile engleză, franceză şi rusă, iar două dintre aceste cărţi au fost traduse şi în limbile germană, italiană, spaniolă, portugheză, poloneză şi daneză.
A fost distins cu premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române, decernat în 2017, pentru lucrarea „Din istoria marilor idei etice şi pedagogice”, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015. A mai primit medalia „Distincţia culturală”, conferită de Academia Română pentru lucrările din domeniul Filosofiei; medalia Ordinului „Mihai Vodă” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului; alte premii şi distincţii din partea unor universităţi din ţară şi străinătate.
În anul 2021, la Editura Grinta din Cluj – Napoca i-a apărut volumul „Lumini în ceață” (jurnal), partea întâi.

Foto & text: Ion Mariș

N.A.: Dacă mai cunoașteți și alți scriitori locali USR-iști vă rog să mă… avertizați! 🙂

SEMN DE CARTE: Marin Slujeru – „Capturi de Maramureș”
(Ed. Valea Verde, Sighetu Marmației; editor: Ion Mariș, lector de carte: Brândușa Oanță, prefața: Echim Vancea)

*  * *

Pariez că peste ani, capturile lui Marin Slujeru vor face parte din tezaurul/ comoara expresivității lingvistice uzuale între maramureșeni, o formă de conservare și de rezistență la agresivitatea neologistică provenită din limbile de mare circulație și din tehnicizarea limbajelor. Maramureșenii se vor delecta cu dulceața și umorul acestor capturi în amintirea strămoșilor. Eu mă las cuprins de vrajă în prezent. (Gheorghe Mihai Bârlea)

* * *

„Capturile” lui Marin Slujeru – poet de rafinată expresie lirică, un poet al notațiilor poetice durabile și memorabile – „trezesc”, în lectorul orășenizat, un timp al său (al nostru) „prins” în diferite locații și situații.
Volumul este un „jurnal” al cărui personaj, fără excepție, este cuvântul, expresia – măsuri ale unei existențe rememorate prin scris în „atingere față-n față” cu citadinul. Volumul este o trezire la viață, o confirmare a existenței. „Acțiunea” cărții lui Marin Slujeru se întîmplă, se desfășoară în prezența unui „necunoscut, de regulă a unei necunoscute“, cu un comportament considerat misterios, într-o primă instanță. Cartea este povestea cuvintelor, expresiilor copilăriei care cândva le foloseam, le știam dar, odată cu studiile, cu educația, cu înaintarea în vârstă, odată cu orășenizarea, acestea au stat ascunse, involuntar, în uitare, în memorie. „Umblând” prin lume Marin Slujeru, a fost cucerit de vorbele, expresiile, de umorul involuntar al unora din aceste expresii sau cuvinte și nu le-a lăsat să treacă pe lângă el. Astfel că „personajul” Marin Slujeru aflându-se mai mereu printre oameni (mai bătrâni sau mai tineri, „orășeni și orășence”) a strâns, cu propria-i sensibilitate, în această carte („Capturi de Maramureș”) o lume în care, câteodată, mă caut pentru a mă regăsi eu însumi. (Echim Vancea)

Salut, Sighet!

N.R.:  „Capturi de Maramureș” a fost tipărit cu sprijinul financiar al prof. Ștefan Loga și Editura Valea Verde.

Foto: Ion Mariș

Idealuri de copilărie

De s-ar întoarce anii copilăriei,
iarăși m-aș visa că zbor
în care de foc;

de s-ar întoarce aceeași iarbă înrourată,
iarăși m-ar pătrunde senzația rară că
mă îmbăt de fericire pe dealuri;

de m-aș oglindi iarăși în ochii fântânii,
în care mi-am descoperit chipul printre
puzderia de stele,
iarăși inima s-ar tulbura de sete;

și dacă aș putea să-mi nasc părinții,
într-o dimineață de februarie 10, ora 10,
ce m-aș face oare cu mine însumi
și cu atâta fericire?

Zid și zidire

tu vezi zidul,
eu, zidirea,

tu vezi luptătorul,
cel dinainte
și următorul,

tu vezi învinsul,
eu, scutul,
tu vezi sfârșitul,
eu, începutul.

Vasile

Am visat că mă bătea pe umeri Vasile
și-mi zicea: „ai încredere în mine, Mihai,
și în cer este ca pe pământ,
doar grădinile sunt mereu în luna Mai;

este cald, uneori plouă,
ploaia priește recoltei de stele,
dar nu există o toamnă a culesului
ci stelele se culeg între ele;

când vedeți nori grei pe cer
să nu credeți că e pe aici cineva mânios,
iar soarele nici nu răsare, nici nu apune,
doar luna coboară puțin mai în jos;

ne mai visăm noi, frate, ne mai visăm,
am uneori câte o visare ingrată –
ce frumos a fost, totuși, pe pământ,
când ne-am dus toți prietenii deodată în armată.

(din volumul „Sigilii de sare”, Editura Limes, 2019)

Gheorghe Mihai Bârlea s-a născut la 10 februarie 1951, în satul Nănești, comuna Bârsana, Maramureș. Este absolvent al Liceului „Dragoș Vodă” din Sighet, al școlii Postliceale de Biblioteconomie din București, al Facultății de Filozofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al Facultății de Drept din cadrul aceleiași Universități ieșene. În perioada 1972 – 1990 a fost bibliotecar, bibliotecar șef, coordonator și director al Bibliotecii Municipale Sighetu Marmației, profesor la liceele din municipiu. În anul 2000 obține titlul de Doctor în sociologie.
A deținut, de asemenea, funcțiile de consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Maramureș, director al Muzeului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet (prin cumul de funcții), prodecan al Facultății de Litere (Universitatea de Nord Baia Mare), prefect al Maramureșului (din 01.09. 1997 până în 15.10.2000). În perioada 2008-2012 a fost senator (Parlamentul României).
Este membru al mai multor asociații culturale, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Uniunii Sociologilor din România.
Dintre volumele publicate (poezie), amintim: Lasă-te prădat, Din penumbră, Ceremonia clipei, Umbra lucrurilor, Sigilii de sare.

La Mulți Ani Poetului Gheorghe Mihai Bârlea!!

Salut, Sighet!

Foto: Ion Mariș

Vineri, 28 ianuarie 2022, la Centrul Cultural Sighet, într-o întâlnire „format redus” (așa cum cereau regulile… meteo – sanitare), s-a vorbit în grai poetic. A fost omagiat „cel mai frumos bărbat din Nord”, poetul Ion Iuga (06.01.1940 – 19.10.1993). Trebuie să recunosc, grupul celor prezenți a fost dominat de doamnele Centrului Cultural din Sighet, care au răspuns simbolic poetului: „Cine mai suferă Doamnă-n cuvinte…” (Și nu vin ape).

Deși poezia nu mai are priză la publicul larg, deși cultura își estompează prezența la Sighet, s-au găsit admiratori ai poetului săliștean Ion Iuga care să-și „rupă” câteva ore din ultima zi lucrătoare a săptămânii trecute ca să se delecteze cu poezie, să împărtășească amintiri despre poetul plecat mult prea devreme „din Marmația”.

„Nevăzut pe subt rîuri/ tîlmăcit de fîntîni/ coboram mii de vîrste…” (Marmația) ne-a transmis dincolo de ani, de vârste, de vise, Ion IUGA, iar poemele din opera poetului, citite frumos de tineri elevi (de la C.N. „Regele Ferdinand„ și C. N. „Dragoș – Vodă”) ne-au ținut cu inima larg deschisă.

La evenimentul „Remember Ion Iuga” au vorbit (încurajați de doamna Ileana Pop-Nemeș, referent cultural) și marmațienii: poetul Gheorghe Mihai Bârlea, Timur Chiș – nepotul poetului și… eu pot să vă garantez, n-a fost în zadar întâlnirea!…

„Insula noastră se scufundă…” spune poetul în „Despărțire”! Desigur, se referă la… Doamne!

Foto & text: Ion Mariș

Frumoase și neconvenționale sunt serile „Nichita Stănescu” din Deseștiul Maramureșului! Acolo, la „firul ierbii”, poezia respiră prin porii clorofilei, onorată și respectată de gazde consecvente, având mereu alături nume strălucitoare de invitați și iubitori ai versului… crud – curat.

Vineri, 24 septembrie 2021 – după un an de pauză impusă de primejdii globaliste – la îndemnul și-n organizarea scriitorului Gheorghe Pârja, care ne-a oferit cerul, curtea și pridvorul casei lui părintești transformate ad-hoc într-un amfiteatru poetic, am fost invitați să ne (re)vedem într-o după-amiază prelungită spre seară pentru a ne bucura de libertatea creativității. N-a fost complicat pentru noi, având asemenea organizatori (pe lângă familia Pârja au dat o mână de ajutor și familia preotului Ioan Ardelean și probabil și alții) să găsim ulița și gospodăria celui care a găzduit și găzduiește poeți reprezentativi ai țării și chiar ai Europei, din care cel dintâi invocat a fost, este și-a si (fi) cel care a dat numele „serilor” deseștene, reper central al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighet. Nota bene: covorul ierbii „primește” generos de 42 de ani –  la întâlnirile desfășurate sub semnul marelui Nichita Stănescu – poeți celebri sau în curs de afirmare.

Nici ploaia care ne-a „ortografiat” cu dărnicie, nici foșnetul verdelui și nici dantela crestelor muntoase nu au fost create pentru dispariție, sunt înveșnicite de numele celor care trec pragul Deseștiului, poposind în casa poetului Gheorghe Pârja. Ne-am văzut prea-cuminți – neamenințați de spaime și restricții – iubitori de poezie și de muzică.

După nominalizarea și decernarea premiilor (Ioan Pintea, Elena Cărăușan, Adela Naghiu, Ion Mariș), decorul tradițional – natural a fost înlocuit cu scena căminului cultural din localitate, acolo unde gazdele (inclusiv primarul Gheorghe Bohotici, prezent pe tot parcursul evenimentului cultural) au gândit un rezilient, armonios și apolitic program muzical (alternat cu mirabilă poezie).

S-au exteriorizat muzical Alina Andreicuț, Sorina Gherman, Cosmin Lauran, „superstarul” Titus Pop, Măriuca Verdeș și Florin Săsărman iar poeții prezenți s-au pliat plăcutului spectacol adresându-se publicului (de) pe portativul versurilor. Ne-au grăit în versuri Ilie Gherheș, Ciprian Coc, Monica Cândea, Ioan Ardeleanu – Pruncu (unul dintre inițiatorii actualului Festival Internațional de Poezie de la Sighet), Ioana Ileana Ștețco, Ileana Nemeș Pop, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, I. Mariș, Elena Cărăușan, Ioan Pintea.

Ar mai fi multe de povestit dar cuvintele nu pot înlocui trăirile „live”, vibrația Poeziei pe ulițele Deseștiului o putem/ puteți desluși doar… punând mâna pe Poet. Parafrazându-l pe Nichita: vă conjur, puneți mâna pe Poet!

Foto & text, Ion Mariș

Fotografie de referință cu sigheteni (nume importante în cultura locală) participanți la expoziția sculptorului Ion Bledea din anul…. 1987.

Sculptorul Ion Bledea (în stânga imaginii) alături de (de la stânga la dreapta) Gheorghe Mihai Bârlea, Mihai Dăncuș (┼) și dr. Victor Pop (┼).

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie din arhiva sculptorului Ion Bledea.

O parte din echipa de redacție a săptămânalului „Jurnalul de Sighet”, publicație ce a apărut la Sighet în perioada 1993 – 2000 (fotografie din anul 1995).

În fotografie, rândul de jos (de la stânga la dreapta): Marin Slujeru, Nicolae Iuga (redactor – șef), Ștefan Mariș (redactor șef – adjunct).
Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Ion Creța, Toader Șuștic, Ion Ardeleanu, Gheorghe Mihai Bârlea, Ioan Mihnea.

Salut, Sighet!

N.R.: Fotografie din arhiva personală Ion Mariș.

Sâmbătă, 22 mai 2021, de la orele 11:30, în sala de conferințe a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, în prezența unui numeros public, a avut loc lansarea cărții „SPAȚII CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ PENITENCIARUL SIGHET (1950 – 1955)”, lucrare masivă, în două volume, aproape 1100 pagini, semnată de istoricul dr. Andrea DOBEȘ (coordonatorul lucrării fiind conf. univ. dr. Liviu Țîrău – Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca).

Andrea Dobeș este cercetător al Muzeului Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet, fiind preocupată, încă de la începutul muncii în această instituție, de drama victimelor comunismului, în special din categoria elitei politice interbelice și a bisericii (greco – catolice și romano – catolice), încarcerate în orașul nostru.

La eveniment au participat și au rostit alocuțiuni Octavian Bjoza (Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România), conf. univ. dr. Valentin Orga (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), prof. univ. dr. Virgiliu Țârău (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea (Centrul Universitar Nord, Baia Mare), conf. univ. dr. Fabian Doboș (Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași), dr. habil. Cosmin Budeancă (Fundația Culturală Memoria, București).

Din public au mai luat cuvântul preotul Marius Vișovan, Ilie Gherheș, Ion Mariș.

A moderat cu discreție și eleganță Robert Fürtös, istoric, soțul autoarei volumului, implicat și el în munca de cercetare.

Lucrarea este efortul unei munci intense, consecvente, bazată pe studiul documentelor deținute de Arhivele din Maramureș, Cluj, CNSAS, Administrației Naționale a Penitenciarelor, etc. fiind structurată pe câteva capitole relevante, dintre care amintim: Evoluția sistemului penitenciar din România (1945 – 1964); Arestarea elitei politice interbelice; Ofensiva împotriva bisericii catolice; Victimele Sighetului; Detenție și post detenție. Repere biografice (Demnitari ai României interbelice, Prelați și clerici catolici), etc.

Pentru profesorii de istorie sigheteni dar și pentru cercetătorii interesați de istoria recentă a României, lucrarea deosebit de valoroasă, (apărută la Editura Argonaut Cluj – Napoca), este și trebuie să fie un reper bibliografic prioritar.

Foto & text: Ion Mariș

Sâmbătă, 14 decembrie 2019, la Galeria de Artă Vassiliev, și-au dat întâlnire iubitorii de poezie și proză din Sighetul Marmației, într-un triptic cultural: aniversarea a trei ani de existență a revistei electronice „Salut, Sighet!”, semnalarea unui grup numeros de sigheteni publicați în revista culturală „Mantaua lui Gogol” și lansarea volumului de poezii „Bolnav de drum” (autor, Mihai Hafia Traista).

La întâlnirea culturală de weekend a participat poetul, scriitorul, dramaturgul Mihai Hafia Traista, redactor-șef al revistei trimestriale de cultură și atitudine „Mantaua lui Gogol”, directorul editurii cu același nume.

În prezența unei echipe de la Televiziunea Română, membrii echipei de redacție ai siteului www.salutsighet.ro, împreună cu valoroșii invitați, au contribuit la crearea unei atmosfere destinse și distinse. Fără niciun fel de constrângeri și fără „inhibiții”, s-a vorbit despre fenomenul cultural sighetean în context național, „probat” și prin publicarea poeților și prozatorilor maramureșeni în „Mantaua lui Gogol”, în acest ultim număr fiind incluși poeții Echim Vancea, Marin Slujeru, Mihai Hafia Traista, Mihai Romaniuc, Ion Mariș, Marius Voinaghi, Sebastiana Joicaliuc și Mădălina Danci etc. și prozatorii Oana Țînțaș, Crina Voinaghi, Stepan C. D. Traista etc.

Au vorbit despre „itemii” weekend-ului: Brîndușa Oanță, Oana Țînțaș, Marin Slujeru, Mădălina Danci, Anca Maria Corneștean, Gheorghe Mihai Bârlea, Odarca Bout și invitatul zilei, Mihai Hafia Traista. Evenimentul a fost moderat de Ion Mariș. „Colindul gutuii din geam”, interpretat de Anca Maria Corneștean, ne-a apropiat sufletește de Sărbătoarea Crăciunului.

Redăm și câteva mesaje primite de la colaboratorii „Salut, Sighet!” aflați departe de casă, prin care și-au dorit să transmită gândurile lor:

„Salut, Sighet!” este pentru mine un loc de întâlnire cu oameni frumoși, a căror adâncime se reflectă în cuvintele lor. O revenire acasă cu un simplu click. „Salut, Sighet!” este cel mai rapid și accesibil drum către casa orașului sufletului meu. Un tablou pictat în cuvinte alese de oameni aleși, un privilegiu să fii acasă chiar și de departe. La mulți ani întru întregirea hărții sighetenilor de pretutindeni! La mulți ani, „Salut, Sighet!” (Antonia Luiza Dubovici, poetă, SUA)

Poate pentru voi, „Salut, Sighet!” nu este decât un site de unde recoltați informații și știri. Ei bine, pentru unii dintre noi poate fi un start pentru a ne da seama cine suntem. De a publica articole și opinii, de a ne face utili și totodată de a ne descoperi pe sine pentru că: majoritatea persoanelor care scriu probabil că o să aibă cândva un site al lor, iar majoritatea poeziilor publicate o să-și aibă sălașul într-o carte… Vedeți voi… „Salut, Sighet!” e un „Frate mai mare” care îți dă un hint în viață, îți dă o mână de ajutor de a te descoperi și, mai mult decât evident, este faptul că toți ne simțim ca într-o familie mare și primitoare atunci când scriem, respectiv postăm ceva. (Liana Bârsan, studentă, Cluj-Napoca)

Când spun „Salut, Sighet!” spun modalitatea prin care pot comunica cu oamenii, printre câteva rânduri ascunzându-se atâtea adevăruri pe care, subtil, fiecare dintre noi vrea să le scoată în evidență. (Ioana Trifoi, elevă CNDV, Sighet)

Echipa „Salut, Sighet!” mulțumește colaboratorilor site-ului nostru, tuturor participanților prezenți la întâlnirea culturală de weekend și gazdelor evenimentului, Ileana și Cyril Vassiliev!

Salut, Sighet!

Foto & video: Mara Țînțaș