COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» în parteneriat cu Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației au plăcerea de a vă anunța prezentarea publică a lucrării emblematice pentru istoria Școlii băimărene de pictură, Cetatea Hust, realizată de pictorul Hollósy Simon în anul 1896. Lucrarea face parte din colecțiile Muzeului Maramureșan de la Sighetu Marmației și recent a fost restaurată.

De asemenea, prin organizarea evenimentului dorim să celebrăm împreună cu publicul iubitor de artă 166 de ani de la nașterea pictorului, pedagogului și fondatorului Școlii băimărene de pictură, Hollósy Simon  (n. 2 februarie 1857, Sighet, Comitatul Maramureș – d. 8 mai 1918, Teceu Mare, azi în Ucraina), o personalitate artistică de talie europeană pe care istoriografia românească îl va numi „maestrul maeștrilor” (Raoul Șorban).

Prezentarea publică va avea loc joi, 2 februarie 2023, de la ora 12.00, în sala destinată expoziției permanente (parter) din cadrul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», str. 1 Mai, nr. 8. Prelegerile vor fi susținute de doamna Mirela Barz, manager al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, domnul Alin Pralea, muzeograf în cadrul aceluiași muzeu, respectiv domnul Robert Strebeli, manager al Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

Intrarea este liberă și lucrarea va face parte din circuitul de vizitare al muzeului pe tot parcursul anului 2023.

Așteptăm cu drag publicul interesat să afle mai multe despre moștenirea cultural-artistică a Școlii băimărene de pictură, conform programului de funcționare a muzeului: marți – duminică, între orele 10.00 – 17.00 (ultima intrare 16.30).

Vă așteptăm să ne onorați cu prezența Dumneavoastră!

ROBERT STREBELI
(Manager,  Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»)
BARZ MIRELA ANA
(Manager, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației)

Ridicat pe locul cimitirului reformat, închis în anul 1887 şi devenit în 1889 Parcul “Regina Elisabeta”, Palatul Culturii a fost ridicat între anii 1912-1913, planurile aparţinând arhitectului Sándy Gyula. Firma constructoare, ‘’Fuchs es Társa’’, din Beregszász, a realizat clădirea din fier beton, fiind prima de acest fel din oraş, iar lucrările speciale din beton cu inserţie preîntinsă au fost asigurate de firma “Pittel & Braunvetter” din Budapesta.

Structura construcţiei, care aminteşte de o cetate medievală transpusă în limbaj art nouveau, se datorează baronului Perényi Zsigmond, comite al Maramureşului, secretar de stat şi preşedinte al Asociaţiei Maramureş.

Destinat a fi sediul Asociaţiei Culturale “Máramaros”, la parter a fost amenajată o bibliotecă, alături de o sală de mese şi un mic magazin. La primul etaj se aflau sala festivă, sala artiştilor, sala de expoziţie, un cazinou, iar la etajul a doilea au fost expuse obiecte de muzeu şi tablouri donate de colecţionarul Urányi Imre, printre care şi celebra pictura a lui Hollósy Simon, ‘’Cetatea Hustului’’.

În 1931 pe tavanul scării principale este pictată o ‘’Alegorie a artelor’’de către Szabó Elemér, cunoscut sub pseudonimul de Livius Bordeaux.

Numele donatorilor unor sume de cel puţin 200 coroane au fost inscripţionate pe plăci de marmură montate la intrare, nume care aminteasc generaţiilor viitoare de sacrificiul făcut de înaintaşii lor pentru edificarea unei clădiri ce urma să contribuie la propagarea culturii în regiune.

(Imaginea grafică și text Pal Robert Zolopcsuk, din volumul „Sighetul Marmației”, Editura Valea Verde, 2012)

Hollosy Simon, fondatorul Şcolii băimărene de pictură, s-a născut la Sighet într-o zi de 2 februarie. Tot într-o zi de 2 februarie i-a fost furată lucrarea „Cetatea Hustului”.

Pentru istoria Sighetului, data de 2 februarie este semnificativă datorită a două evenimente legate de numele fondatorului Şcolii băimărene de pictură, una dintre cele mai mari personalităţi ale artelor plastice maramureşene, Hollosy Simon: pictorul s-a născut la Sighet, la 2 februarie 1857 şi tot într-o zi de 2 februarie, în anul 1992, a fost furată una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, „Cetatea Hustului”.

Născut într-o familie de armeni înstăriţi, după absolvirea gimnaziului în oraşul natal, studiază artele plastice la Budapesta şi München, unde va deschide o şcoală particulară de pictură ce va deveni curând celebră în întreg Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu câţiva prieteni pictori, printre care Réti István şi Thorma János, în anul 1896 fondează, în Baia Mare, o colonie de pictură unde îşi va petrece verile alături de elevii şcolii müncheneze. Fire sensibilă, din cauza unor neînţelegeri cu colegii plasticieni, se desparte de colonia băimăreană, mutându-se cu elevii la Teceu, unde va şi muri la 8 mai 1918.

Hollosy Simon nu a fost un pictor prolific, preferând să-şi găsească satisfacţii în pedagogie: personalitate puternică şi carismatică, va imprima elevilor un stil interiorizat, liric şi realist în acelaşi timp, stil care va fi marca Şcoalii băimăreane de pictură chiar şi după dispariţia sa.

 Una dintre lucrările cele mai cunoscute semnate Hollosy Simon, ce poate fi admirată şi azi la Casa memorială „Dr. Mihaly de Apşa” din Sighetu-Marmaţiei, este „Cetatea Hustului” – ulei pe pânză de 1,5 pe 2 metri – lucrată în anul 1896. Vreme de patru decenii, tabloul a fost expus în clădirea municipalităţii. În anul 1940 tabloul este ascuns într-o pivniţă din Turda, fiind recuperat în anii ’50 de Francisc Nistor, directorul de atunci al muzeului sighetean, şi expus publicului abia în anul 1990, la galeria de artă a Casei „Dr. Mihaly de Apşa”. De aici, alături de alte obiecte de valoare, la 2 februarie 1992, este furat de doi indivizi care l-au vândut câteva zile mai târziu în Ungaria. După doi ani, tabloul este recuperat, restaurat şi redat proprietarului de drept, Muzeul Maramureşean.

Ioan J. Popescu