Poveștile de pe ViaGastrocarpathia sau experiențele unei rute cu meșteșuguri și gastronomie au început acum doi ani și iată că am ajuns la final care reprezintă, de fapt, un început pentru toți cei care doresc să descopere poveștile locațiilor de pe rută.

Data de 30 septembrie 2021 marchează finalul proiectului KRA’GAS, al cărui lider de parteneriat a fost Camera de Comerț și Industrie Maramureș. Timp de doi ani, șase parteneri din trei țări vecine au lucrat împreună pentru a pune pe harta turismului cultural o zonă transfrontalieră bogată în meșteșuguri și interesantă din punct de vedere al gastronomiei. Acestea au fost domeniile principale urmărite de cercetătorii din proiect, care au scos la iveală atât asemănări, cât și particularități specifice fiecărei regiuni din proiect, Maramureșul din România, Borsod-Abauj-Zemplen din Ungaria și Transcarpatia din Ucraina.

Ideea proiectului KRA’GAS, care este un acronim pentru Promovarea meșteșugurilor și a gastronomiei ca elemente relevante ale moștenirii culturale a euroregiunii carpatice, a pornit de la faptul că în toate aceste regiuni incluse în proiect există o moștenire culturală imensă care, din păcate, este prea puțin cunoscută. Chiar și puținul cunoscut este pe cale de dispariție din cauza lipsei de promovare, implicit a unei punct comun în care producătorii locali să se întâlnească cu turiștii sau să fie găsiți de aceștia. Astfel, în cadrul activităților din proiect s-au identificat meșteri pricepuți, puncte gastronomice, locuri deosebite de cazare și masă, dar și puncte de interes turistic precum apreciatele biserici de lemn din Maramureș sau castele cu povești de iubire din Ucraina, ori peșteri transformate în spații de cazare în Ungaria. Poveștile tuturor acestor locuri se regăsesc pe pagina de Facebook, denumită ViaGastrocarpathia, pagină care a strâns o comunitate de peste 20.000 de persoane. Interesant este și modul în care aceste persoane au interacționat și continuă să o facă prin diverse comentarii și mesaje, multe dintre ele aducând plus valoare proiectului deoarece îmbogățesc fondul informațiilor prin experiențele personale împărtășite.

Având aceste informații prețioase la dispoziție, următorul pas cuprins în proiect a fost să le facem cunoscute și să le includem pe o rută turistică transfrontalieră. Pentru acest lucru s-a lucrat pe mai multe fronturi pentru a reuși să le transmitem cât mai multor oameni interesați de turismul cultural și care apreciază moștenirea valoroasă păstrată din bătrâni și dusă mai departe către generațiile viitoare. Și uite așa, după ce am mapat ruta, s-au format trei echipe de influenceri din cele 3 țări incluse în proiect care au pornit la drum pentru a descoperi locuri minunate și oameni pricepuți de pe ruta turistică ViaGastrocarpathia. Timpul limitat și contextul pandemic au redus posibilitatea de vizitare a tuturor obiectivelor incluse pe rută, fapt care a dus la selectarea a zece locații din fiecare țară. Ce au văzut cei 15 influenceri și cum au fost primiți de către meșterii de pe rută, se poate vedea prin intermediul celor 30 de videoclipuri găzduite în centrul de resurse de pe site-ul viagastrocarpathia.com. De asemenea, pe pagina de Facebook Viagastrocarpathia sunt vizibile și cele două evenimente cu participare internațională care au fost organizate în cadrul proiectului pentru a promova experiențele influencerilor și punctele incluse pe ruta ViaGastrocarpathia.

Așa cum am amintit și la început, această rută a fost creată în cadrul proiectului KRA’GAS, ID: HUSKROUA/1702/3.1/0027, proiect finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului ENI CBC 2014-2020 Ungaria-Slovacia-România-Ucraina (HUSKROUA). Este rezultatul unei colaborări între trei universități și trei organizații de afaceri din România, Ungaria și Ucraina care au propus o abordare inovatoare în promovarea patrimoniului și a potențialului turistic cultural al meșteșugurilor și a gastronomiei în regiunea transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina. Camera de Comerț și Industrie Maramureș, România împreună cu cei cinci parteneri, Universitatea Babeș-Bolyai din România, Universitatea din Miskolc și Camera de Comerț și Industrie Borsod-Abaúj-Zemplén din Ungaria, respectiv Universitatea Națională Uzhhorod și Fondul de sprijin pentru întreprinderi din Transcarpathia „TES Fund”, din Ucraina au reușit să scoată în evidență faptul că regiunea proiectului poate fi considerată o destinație turistică comună.

Un aspect care trebuie amintit este acela că partea de cercetare derulată în cadrul proiectului a dat naștere și unui volum care conține zece studii publicate de echipele de cercetărori. În carte sunt abordate subiecte ce țin de gastronomie și meșteșugurile tradiționale din cele trei zone ale proiectului, încercând să surprindă de fiecare dată ce a fost, ce este și ce poate fi transmis mai departe din această prețioasă moștenire culturală. Asemănările și schimburile reciproce care leagă strâns comunitățile din această parte a Europei Centrale sunt bine evidențiate în fiecare studiu, precum și nuanțele particulare care oferă un specific inconfundabil fiecărui sat și oraș, fiecărei mese și fiecărui accesoriu vestimentar tradițional pe care îl găsim în Euroregiunea Carpatică. Volumul se numește „Passing a Triple Frontier”, iar cei care doresc un exemplar tipărit, pot contacta Camera de Comerț și Industrie Maramureș. Pentru cei interesați să parcurgă materialul online, îl pot găsi în centrul de resurse de pe viagastrocarpathia.com.

Un alt aspect foarte important este faptul că acum toți cei care doresc să descopere valoroase obiective turistice culturale, materiale sau imateriale, au la dispoziție și un instrument online, consistent și ușor de folosit, disponibil de oriunde există acces la internet. Este vorba despre site-ul viagastrocarpathia.com. Putem spune că este o formă prin care cererea întâlnește oferta, însă site-ul nu este un magazine online și nici o platformă de rezervare. El oferă informații folositoare tuturor celor care doresc să pornească într-o călătorie și să facă cunoștință cu oamenii locului, să învețe secretele meșteșugurilor sau să guste din savorile gastronomiei locale din cele trei țări. Până acum am avut un impact foarte mare atât prin indermediul paginii de Facebook care are câteva sute de postări cu povești interesante, cât și prin intermediul site-ului care are peste 22.000 de vizualizări a centrului de resurse. Este un lucru îmbucurător și motivant care susține promovarea patrimoniului cultural și oferă turiștilor kitul necesar pentru a porni în călătorie pe ViaGastrocarpathia.

Traseul propus este modular, adică poate fi vizitat integral sau pe porțiuni, fiecare turist alegându-și propriul ritm pentru a descoperi aceste locuri frumoase. Ruta include puncte de vizitat care pun în evidență atât moștenirea din bătrâni, dar și locații cu elemente moderne, foarte atractive, atât în zona de meșteșuguri și artă, cât și în domeniul gastronomiei. Contactele și toate datele necesare pot fi găsite ușor pe website, așa încât nu rămâne decât să urăm celor care vor porni în călătorie “drum bun” și să îi rugăm să împărtășească prin intermediul paginii de Facebook și a site-ului web ViaGastrocarpathia experiența lor pe rută.

Pentru mai multe detalii despre acest proiect, meșterii incluși și gastronomia locală, vă invităm să accesați pagina web www.viagastrocarpathia.com și să urmăriți pagina de Facebook https://www.facebook.com/ViaGastrocarpathia

Persoană de contact: Alexandra Lazăr – Manager de comunicare – Proiect KRA’GAS
[email protected]

Un proiect deosebit de interesant „Complex flood-control strategy on the Upper-Tisza catchment area (DIKEINSPECT)”, finanțat prin programul HUSKROUA, ENI Cross-border Cooperation Programme 2014-2020, application ID HUSKROUA/1901/8.1/0088, coordonat de University of Miskolc – Universitatea din Miskolc (Ungaria) și având parteneri – beneficiari din toate cele patru țări din zona programului în aria frontierei estice a Uniunii Europene a demarat de la începutul lunii iunie 2021. Partenerii Universității din Miskolc sunt: Tisza Regional Water Management Directorate – Direcția regională de management a apelor Tisei (Ungaria), Berehovo Interrayon Department of Water Management – Departamentul Inter-raional Berehovo a Managementului Apelor (Ucraina), Maramures County Council – Consiliul Județean Maramureș (România), Technical University of Košice – Universitatea Tehnică din Košice (Slovacia) și Green Valley Association – Asociația Valea Verde (Sighet – România).

Apariția frecventă a evenimentelor meteo extreme și imprevizibilul efectelor negative ale schimbărilor climatice sunt provocări dificile pentru experți în managementul apelor, autorități și factorii de decizie; de diferitele părți ale frontierei e nevoie de o abordare mai coerentă a efectelor inundațiilor. Cursurile de apă nu „cunosc” frontierele, Bazinul Tisei Superioare trebuie tratat și investigat ca o unitate complexă, ceea ce înseamnă că prevenirea eficientă a inundațiilor necesită cooperare transfrontalieră, gândire comună și activități armonizate. Cu toate că inspecția digurilor și a zonelor inundabile sunt sarcini actuale ale Direcțiilor și autorităților pentru Managementul Apei, fiecare țară folosește propria metodologie dar investigațiile tradiționale utilizate la fața locului nu produc informații adecvate.
Mai mult, noua metodă de teledetecție, metodele geofizice și mecanica solului sunt disponibile și pot produce rezultate mai precise, cu o eficiență mai mare a resurselor.
Deoarece Bazinul Tisei Superioare are caracteristici transfrontaliere, activitățile de gestionare și prevenire a inundațiilor trebuie îndeplinite într-un mod comun, în ideea dezvoltării unui sistem armonizat, abordare care se bazează pe noi metode și implementează cele mai bune practici la nivel național.
Proiectul DIKEINSPECT, se concentrează pe dezvoltarea unei metodologii armonizate care poate fi implementată și utilizată în toate cele 4 țări ENI. Acesta va fi implementat cu 6 parteneri din cele 4 țări. Utilizând această metodologie, secțiunile critice de dig și zonele inundabile vor fi identificate, fiind create planuri de acțiune pentru dezvoltări și strategii ulterioare destinate factorilor de decizie. Rezultatele proiectului vor fi împărtășite/ diseminate în cadrul celor 4 întâlniri transfrontaliere, 1 forum informativ și instruirile profesionale din fiecare țară participantă, pentru a prezenta/ recomanda profesioniștilor din managementul apelor cum să folosească cele mai inovatoare tehnici și pentru a prezenta publicului importanța prevenirii inundațiilor devastatoare.

     Obiectivul principal al proiectului:

Proiectul își propune să minimizeze riscul de inundații în bazinul Tisei Superioare prin cartografiere și analiza digurilor și secțiunilor critice ale zonelor inundabile. Prin aplicarea metodologiei care va fi dezvoltată pentru a atinge acest obiectiv, profesioniștii în controlul inundațiilor vor beneficia de informații valoroase în luarea deciziilor, iar această metodă nu numai că va reduce considerabil riscul, ci crește, de asemenea posibilitate prevenirii și controlul inundațiilor. Proiectul vizează siguranța împotriva inundațiilor, care este în interesul comun al celor 4 țări vecine.
Proiectul va contribui la consolidarea unei cooperări transfrontaliere între entități maghiare, slovace, românești și ucrainene și actori/ instituții interesate de regiunea bazinului Tisa Superioară, pentru reducerea riscului de inundații, pentru a reduce riscul de efecte adverse asupra sănătății umane și a vieții, a mediului înconjurător, a patrimoniului cultural, asupra activităților economice și a infrastructurii, furnizând măsuri de protecție mai eficiente.
Activitățile principale ale Asociației Valea Verde se focalizează pe pregătirea unui raport axat pe inter-relația dintre conservarea biodiversității și gestionarea apei, incluzând zonele inundabile și digurile, pe baza situației din regiunea Tisei Superioare și a afluenților. Se vor discuta și analiza aspectele privind integritatea digurilor în zone cu biodiversitate ridicată, evidențiindu-se necesitatea unei abordări ecologice integrate, bazată pe ideile incluse în Directiva-cadru Ape a Uniunii Europene. Pentru implementarea unor măsuri bine concepute de comunicare și vizibilitate în fiecare dintre cele 4 țări, va fi creat un videoclip de 8-10 minute, prezentarea activităților proiectului, interviuri cu unele dintre persoanele implicate în proiect și un videoclip mai lung care va prezenta proiectul unitar, evidențiind inter-relația dintre conservarea biodiversității și gestionarea apei.

Echipa Asociației Valea Verde implicată în proiect a făcut deja primele descinderi în teren, extrăgând date din zonele vizate.
Proiectul are o valoare totală de 958.599,95 euro, iar Grantul (pentru toți partenerii din cele patru țări) este de 862.739,97 euro (10% fiind contribuția fiecărui partener), durata acestuia fiind de 24 de luni.

Săptămâna viitoare – în prima zi a lunii septembrie – va avea loc la Universitatea din Miskolc – Ungaria prima întâlnire transfrontalieră în cadrul proiectului DIKEINSPECT a celor șase parteneri (din cele patru țări) la care va participa și o echipă de la Asociația Valea Verde din Sighet.

Ion Mariș
(membru al Echipei de proiect)

Foto: Peter Lengyel (Manager proiect)

Nu știu alții cum sunt…. dar eu, când trec prin centrul Sighetului, admir și mă gândesc la bijuteriile arhitecturale rămase (încă) în picioare în orașul nostru. Chit că, frumoasele clădiri din centrul vechi al orașului, arată – marea majoritate – deplorabil, dar, măcar în așteptarea unor vremuri mai bune, cu lideri mult mai harnici, ar fi bine să veghem la ceea ce există.

În ultima perioadă, dar și prin anii trecuți, am observat și mi-am imginat că o astfel de clădire veche ar putea găzdui o Galerie (permanentă) de Artă a orașului. Știu că discuțiile acestea au loc în general în preajma alegerilor când promisiunile sunt pe modelul „lapte și miere” plus fonduri europene cu nemiluita. Laptele și mierea n-au cum să curgă, pe malul Izei și Tisei, brusc și fără implicarea onestă a reprezentaților noștri dar și a comunității de afaceri. Cât despre fondurile europene, dacă nu au fost atrase până acum când banii erau mult mai mulți și exista o oarecare deschidere la nivel central bruxellez, teamă mi-e că după plecarea englezilor din „echipa” continentală, fondurile se vor împuțina și bătălia pe acestea va fi mai dură.

Revenind, spuneam că o clădire frumoasă, o mică bijuterie din centrul Sighetului mi-a atras atenția. Locuitorii orșului i-au spus din motive conjuncturale „casa pălărierului”. O vedeți în imagine, se află lângă magazinul Oțelu’, fiind ridicată – într-un stil aparte – de către emigrația poloneză care a ajuns în orașul nostru pe la începutul sec. XIX. Și eu rețin că, în partea din față, un domn avea un mic atelier în care confecționa pălării din paie, atelier care a rezistat mulți zeci de ani.

Apoi pălărierul a „dispărut” și casa la care mă refer a fost abandonată și uitată. Știu că acest imobil, construit în anul 1833 (după cum puteți vedea pe frontispiciul clădirii), este o clădire de patrimoniu și face parte din activele Sighetului. Mi-ar face o deosebită plăcere să văd această clădire reabilitată/ recondiționată și utilizată pentru a găzdui opere locale de artă (pictură, sculptură etc), de a fi acea galerie de artă pe care orice oraș cu blazon ar trebui s-o dețină. Inițial m-am gândit să implic – cu acordul Primăriei – Clubul Rotary pentru a găsi resursele și modalitățile de-a face din această clădire – inclusiv prin destinația ei – o atracție.

La sfârșitul anului trecut s-a lansat o nouă rundă (poate ultima?!) de depunere de proiecte prin Programul Ungaria – Slovacia – România – Ucraina (HUSKROUA), ENI CBC, 2014 – 2020. Acest program are și o componentă dedicată turismului (obiectiv tematic – TO3): Promovarea culturii locale și conservarea moștenirii istorice. Prin intermediul acestui program mi-aș fi dorit să depunem un proiect (în parteneriat cu Primăria) prin care să obținem bani pentru reabilitarea clădirii și atribuirea unei destinații cu adevărat urbane: galerie de ară. Din păcate, cu toată bunăvoința pe care am constatat-o, am înțeles că acel imobil are doi chiriași care stau bine merci fără să se preocupe absolut deloc de soarta acestei clădiri de patrimoniu și „blochează”… proprietarul (statul).

În timp ce politicienii – de absolut toate culorile – ne oferă promisiuni (deocamdată) fanteziste, pe care nu le mai crede nici măcar un copil din clasa zero, gen un nou pod peste Tisa cu X benzi, parcare subterană etc, activele pe care le deținem, comoara de lângă noi zace abandonată, poate, poate va dispărea de la sine?!… Moștenirea cultural – istorică este o bogăție pentru care suntem invidiați de multe alte comunități din alte zone dar, incultura, dezinteresul (sau interesul?!), nepăsarea, lipsa de viziune strategică și ce o mai fi, ne „pricopsesc” cu o blazare oficială suspectă.

Sunt convins că este foarte comod să nu faci nimic pentru a nu stârni discuții, dezbateri, controverse dar, dacă tot își doresc anumiți concetățeni să ne reprezinte de ce nu… „sapă unde stau”?
Cine își asumă să conducă destinele unui oraș nu o poate face doar pe promisiuni goale, sunt lucruri simple, „banale”, de maximă urgență, ce se pot rezolva cu un pic de dragoste pentru orașul în care trăim. Există niște reguli precise: se fixează obiectivul/ acțiunea/ activitatea și se asumă termenul de execuție (deadline ne place să zicem pe europenește). Dacă nu, valea și… demisia!

Da, aceste discuții le reluăm periodic, în ton cu ciclurile electorale, le spunem/ citim și atât, dar, poate, fiind din ce în ce mai puțin creduli și mai puțini (scade dramatic populația orașului!… nu mă refeream la politicieni), cei care se gândesc să administreze/ managerizeze Sighetul le vor și auzi!

Aș putea încheia creștinește cu… Doamne ajută!… dar, parafrazându-l pe Louis Pasteur cred, fără niciun dubiu, că… Cel de Sus ajută doar mințile pregătite!…
Oare avem minți suficient (de) pregătite (nu doar pe/ prin hârtii!) dispuse să se focalizeze sincer pe binele Sighetului?…
Răspuns incert, din patru în patru ani!… Din păcate!….

Ion MARIȘ