Recenzie: „Neuitare” de Ioan Dorel Todea (autor, Horia Picu)

În „Neuitare” (Editura Valea Verde, 2023), Ioan Dorel Todea ni se arată a fi un melancolic, un colecţionar de amintiri care – aşa cum le ştim – mângâie şi câteodată, dor. Amintiri şi visuri de poet pe care îndrăzneşte să le spună tuturor.

„Am învăţat să nu mai fiu jenat/ De emoţiile mele, de iubire…/ La urma urmei, aşa am aflat/ Că sunt om, cu suflet plin de simţire”- spune poetul sighetean într-o poezie. Şi toată cartea e plină de versuri de mare sensibilitate.

Drept urmare, „Neuitare” nu doar se citeşte. Se şi simte…

Poetului, toamna-i „surâde îngăduitor/ pe toate cărările…”. E locul, e momentul când „Printre copaci trecător/ Îmi scutur ideile”. Iar ideile, odată „scuturate”, se transformă în stihuri care „mişcă” sufletul celui care le citeşte.

„Printre copaci trecător”…„Trecător” în timp, „trecător” prin spaţiu…

Copacii din poezia lui Dorel Todea sunt acel element de decor care poate da veşniciei un aspect de materialitate, iar poetul, „trecător”, aflat în acea „mică bucată de veşnicie” din care mai are destul, e în căutarea versurilor care, din carte, se duc direct spre inima cititorului.

Veşnicia poetică e formată din infinite şi inspirate clipe, iar trecerea de la inspiraţia clipei la versul care rămâne înseamnă o permanentă frământare a poetului, care se întreabă: „Ce e cu mine, ce mă îndeamnă?”

Posibilul răspuns poate fi dorinţa de „Neuitare”, de aceea, (zice în poezia „Meditaţie”): „Mă transform în cuvânt/ veşnicia punând-o/ într-o carte…”, o carte ca aceasta, în care Dorel Todea ne arată că poate versifica în multe feluri. Cunoscându-l, cred că mai nimerit ar fi să spun că o poate face în toate felurile!

În „Toamnă” se simte un uşor aer folcloric, dar nici acum nu lipseşte meditaţia melancolică:       „ Apele îşi văd de drum,/ Vântul printre crengi adie…/ Toamnă, toamnă aurie,/ Toamna mea de-acum.”

În acelaşi volum, versurile „Tăcuţi paşii mei îşi lasă urmele…/ Anii trec, vântul spulberă clipele.”- din poezia „Trecere”, au o „curgere” atât de plăcută, ca şi cum aş auzi „Sara pe deal”, recitată de Mihail Sadoveanu…

Nu toate poeziile din „Neuitare” au o melancolie, o tristeţe dulce – amăruie. Desigur, melancolia e prezentă şi în „Perseverenţa”, dar de data aceasta are un aer de voie bună care trebuie „gustat”. Inspirat de vorbele lui Laurenţiu Ulici („Mai ratez o carte, mai ratez o fată”), autorul sighetean zice „Risipindu-mi clipa,/ le-am pierdut pe toate”. Şi termină, împăcat cu soarta: „Am ratat o fată…am să scriu o carte.”

În „Elegii”, Dorel Todea „oferă” posibilitatea „lui” şi „ei” să-şi amintească de cel mai frumos sentiment uman, cum umbrele lor păşeau, „înalte şi tăcute,/ învăluite în falduri de amintiri…”, iar „iedera uitării/ se preschimba în flori de iubire,/ şi „lumina surâsului […], / în clipă fără sfârşit!”

„Neuitare”… adică momentul acela când – absolut minunat zice Ioan Dorel Todea –  „Aşa ca un fluture,/ te-ai aşezat pe un sentiment”. „Neuitare”, un cadou frumos oferit cititorilor.

Autorul, se vede că a ştiut ce să facă cu „mica bucată de veşnicie” care i-a fost dată. Încă se mai foloseste de ea, încă se mai poate plimba şi să-şi scuture ideile care se duc repede pentru altă „Neuitare”, într-o altă carte, care – ne dorim – va veni în curând.

                                                                  Horia Picu




Semn de carte: Ioan Dorel TODEA – „Neuitare”

Semnalăm încă o apariție la Editura Valea Verde din Sighet: volumul „Neuitare”, autor Ioan Dorel TODEA, editor – Ion Mariș, coperta & grafica și DTP – Romeo Daniel Todea, prefață – Gheorghe Mihai Bârlea, postfață – Gheorghe Andrasciuc, tipar – Aska Grafika.

* * *

Umbre

Acum oamenii
s-au preschimbat în umbre
ce-şi caută esenţa în vis.
Au uitat să privească
frunzele şi copacii.

Acum oamenii
s-au preschimbat în umbre
ce-şi caută copacul.

Toamnă

Pe cărările toamnei
Fiecare frunză e-o floare.
Iarba verde, întinde covoare.
Râul – oglindă murmură lin…
Dealul – pastel, cerul senin….

Frunză, frunză ruginie,
Nimeni dorul tău nu-l știe.
Apele își văd de drum,
Vântul printre crengi adie…
Toamnă, toamnă aurie,
Toamna mea de-acum.

Elegie V

Ca un copil care se joacă
de-a v-ați ascunselea
de unul singur,
mă amăgesc
cu cel mai generos dar:
aripile ce mi le aduce iubirea.

Ingrata

Ideile mele,
versurile mele:
pietre pe caldarâmul
peste care treci
atentă
să nu te calce
un vehicul comunal…

                                             (poeme din volumul „Neuitare”)




Sighet – Lansarea, cu gânduri pozitive, a romanului „Artificiala tăcere a gândului” [VIDEO]

Vineri, 24 mai 2019, la Centrul Cultural, Sighet, a avut loc lansarea romanului de debut „Artificiala tăcere a gândului”, scris de economistul sighetean, Adrian Turcu. În prezența unui public numeros, pasionat de literatură, despre carte și autor și-au dezvăluit gândurile Ioan Dorel Todea (manager Centrul Cultural, Sighet), Adelina Mihali (Institutul de Lingvistică ”Sextil Pușcariu”, Cluj-Napoca), Horia Picu (profesor la Liceul Forestier, Sighet), Pavel Romaniuc (poet și scriitor) și Ion Mariș (www.salutsighet.ro, coordonator Editura ”Valea Verde”).

Foto & video, Sorin MARKUS




Sighet – Festivalul Internațional de Poezie, ediția a XLIV-a

În perioada 26.09.2017 – 29.09.2017, se desfășoară a XLIV-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației.

PROGRAM 

Marți, 26 septembrie 2017

ora 18:00 – Centrul Cultural (Sala cenaclului literar , Piața Libertății, nr. 24 A)
Seară de poezie
 Recital din creația poeților din Israel
 Moment muzical cu folkistul Gheorghe Ștețca

Miercuri, 27 septembrie 2017

ora 11:30 – Centrul Cultural (Piața Libertății, nr. 24 A)
 Deschiderea Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, ediția a XLIV-a

ora 13:00
Întâlnire cu poezia și muzica
 recital al poeților invitați din străinătate și al cantautorului Florin Săsărman (participă: reprezentanți ai cercurilor literare ale elevilor și ai catedrelor de limba și literarura română din liceele sighetene, ai cenaclurilor literare din județ)

ora 17:00
DIN ISTORIA FESTIVALULUI – prezentare de film

ora 18:00
POEZIA FĂRĂ GRANIȚE – Recital din creația poeților invitați

Joi 28 septembrie, 2017

ora 11:00 – 12:30 (Centrul Cultural, Piața Libertății, nr. 24 A)
LANSARE DE CARTE – Eveniment patronat de criticul Gheorghe Grigurcu

ora 13:00
POEZIA ÎN DIALOG CU TINERII – Întîlnire cu elevii de la : Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinad”, Liceul Tehnologic Forestier, Liceul Tehnologic Marmația

ora 16:00 – Localitatea Desești
SERILE DE POEZIE NICHITA STĂNESCU
 “Un poem – o melodie”, recital al cantautorului Florin Săsărman

Vineri, 29 septembrie 2017

ora 11:30 (Centrul Cultural, Piața Libertății, nr. 24 A)
FESTIVITATEA DE PREMIERE
Recital din cântecele Maramureșului susținut de Grupul vocal – instrumental al Ansamblului „MARA”

ora 13:00 – închiderea ediției 2017 a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației

Comunicat de presă – Centrul Cultural Sighet




Sighet, 18-20 august 2017 – Aeternus Maramorosiensis & Gala folk „Floare de Colț”

În perioada 18-20 august 2017, la Sighet se desfășoară Festivalul „Aeternus Maramorosiensis” (a VII-a ediție) şi Gala folk „Floare de colţ” (ediția a V-a), organizate de Consiliul Local, Primăria Sighet și Centrul Cultural.

PROGRAM:

VINERI, 18 august 2017
Ora 11:00 – Centrul Cultural Sighetu Marmației (str. Libertății nr.24/A) – Simpozion: “Sighetu Marmației între tradiţie şi modernitate“ (participă: Primarul municipiului Sighetu Marmației, membrii Consiliului Local, cetățeni de onoare ai municipiului, foști primari și membri ai Consiliului Local, personalități ale vieții economice, sociale și culturale din comunitate);

Ora 11:00 – 14:00 – Parcul Grădina Morii: instalarea taberelor cavalerești și a corturilor meșteșugarilor
Expoziția “Medievalum” : instrumente muzicale din epoca medievală, arme de foc (7 tunuri și 10 archebuze, cu muniția aferentă), arme cavalerești (120 de săbii din diferite zone ale Europei și din diferite perioade, halebarde, topoare, sulițe, săgeți, lănci, buzdugane, bice de luptă, etc.), dispozitive de tortură, dispozitive de protecție cavalerească: armuri, platoșe, coifuri, cămăși și glugi/cagule din zale, etc. (peste 450 exponate); Expoziția “Medievalum” cuprinde recuzita lui Sergiu Nicolaescu, comandată special pentru filmele: “Mihai Viteazul”, “Dacii și romanii” și “Nemuritorii”;

Ora 12:00 – deschiderea atelierelor de creație care își vor derula activitatea pe toata durata zilei;

Ora 13:00 – 14:00 – animații pentru copii;

Ora 14:00 – vizite în tabăra medievală;

Ora 16:00 – MAREA PARADĂ A FESTIVALULUI  – Aleea pietonală – Bogdan Vodă –  Parcul “Grădina Morii“ (participă: oficialități, muzicieni, trubaduri, menestreli, cavaleri, paji, scutieri, domnițe, meșteșugari, nobili, bucătari, Cnezii de Maramureș);

Ora 17:00 – 19:00 –  demonstrații cavalerești cu diferite arme medievale și inițieri în mânuirea diferitelor arme medievale pentru copii și adulți curajoși: săbii, topoare, bice de luptă, buzdugane, sulițe; lupte full contact între cavaleri cu armură; concursuri interactive pentru public cu premii simbolice; dansuri medievale de la curțile domnești; școală de dansuri medievale pentru toate domnițele din public; animații medievale – turniruri cavalerești între spectatori și cavaleri; fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 17:00 – Biserica Reformată – recital de muzică simfonică SZ.M. MUZIK – își dau concursul: prof. Ioan Szekely, prof. Malicski Cristian, elevul Andreica Claudiu;

Ora 18:00 – 22:00 – scena din Parcul Grădina Morii
– 18:30 – 19:00: recital formația ”Another rock summer”
– 19:00 – 19:45: concret prezentat de „Taraful Rutenilor”
– 20:00 – 22:00: formația pirotehnică Fire Dream și Paladinii De Terra Medies; concert medieval – simfonic.
Prezintă: Ioan Dorel Todea

SÂMBĂTĂ, 19 august 2017, Parcul Grădina Morii
Ora 14:30 – miniconcert Lupus Dacus & workshop: “Cum să înțelegem mai bine muzica medievală, veche de sute de ani”;

Ora 15;30: workshop-uri de lupte cavalerești și dansuri medievale;

Ora 16:30: vizită în tabără/satul medieval, fotografii, explicații; fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 17:00: dansuri medievale oferite de domnițe;

Ora 17:30: vizite în cadrul Expoziției “Medievalum”, unică în România, explicații pentru public, forografii cu veșmintele și armele expuse;

Ora 18:00: concursuri interactive pentru public;

Ora 18:30: “Asediul Cetății Sighet”: lupte cavalerești între paladini și localnici;

Ora 17:00: MAREA PARADĂ A FESTIVALULUI – Aleea pietonală – Bogdan Vodă, Parcul Grădina Morii (participă: muzicieni, trubaduri, menestreli, cavaleri, paji, scutieri, domnițe, meșteșugari, nobili, bucătari, voluntari, Cnezii de Maramureș); fotografii la “Oglinda fermecată“;

Ora 18:30 – scena din Parcul Grădina Morii
GALA FOLK “FLOARE DE COLȚ”

Gheorghe Ștețca și folkiștii formați la Școala de Artă „Gheorghe Chivu”
Anghelina Iovdii – Botoș, Apșa de Jos, Ucraina
Mircea Baniciu & Vlady Cnejevici și Teo Boar
Alexandru Andrieș
Florin Săsărman și Vali Șerban
Daniel Iancu
Ștefania Iacob
Traian Cosma
Prezintă actorul Adrian Păduraru

DUMINICĂ, 20 august 2017
Ora 18:30 – scena din Parcul “Grădina Morii“
GALA FOLK “FLOARE DE COLȚ”
Parada costumelor medievale create de Casa de modă Ileana Vassiliev
Gheorghe Ștețca
Ducu Bertzi & friends (Irina Furdui, Constantin Neculae, Tavi Iacob)
Emeric Imre si Jimy El Laco
Alina Manole & band
Walter Ghicolescu
Dinu Olărașu și Titus Constantin
Prezintă actorul Adrian Păduraru
Închiderea Festivalului de muzică și artă medievală & folk – 2017

EXPOZIȚII DESCHISE ÎN TIMPUL FESTIVALULUI:
Muzeul Maramureșului (Piața Libertății nr. 15) – Expoziție de arme albe și de foc
Casa – Muzeu Ioan Mihalyi de Apşa – Breslele sighetene, expoziție documentară

ALTE EVENIMENTE
Târgul creatorilor de artă populară și de artizanat.

Sursă foto: Peter Lengyel & facebook




„Uneori aud toți crinii cum țipă pe câmp…” (autor, Ion Mariș)

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Au trecut foarte mulți ani de la ororile celui de-al doilea război mondial și, din păcate, oamenii au început să uite ticăloșiile, tragediile, Holocaustul. Azi uitarea favorizează reaprinderea conflictelor vechi, extremismul prinde aripi în Europa și aiurea, orgoliile unor efemeri conducători alimentează agresivitatea din mulți semeni de-ai noștri. Noi mai putem visa, chiar nu-i rău la noi în țară, să stăm liniștiți, e pace și-o pâine (cum o fi ea!), etern o vom mânca!

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Am fost spectatori – plăcut impresionați – la o piesă de teatru construită pe una din multele tragedii pe care le-a devoalat războiul, chipul hidos al deportării a fost altfel „fotografiat” de evreul de origine maghiară George Tabori, care a încercat să nu ne împingă unilateral spre ură. Jocul a fost transferat într-o lume budapestană apatică, dar care-și exersa „neutralitatea”, în speranța că individul – umbră, individul – plantă este intangibil. N-am simțit presiune, n-am simțit încrâncenare, viața a fost disecată în câteva ipostaze… umane, personajele se mișcau firesc, vorbind – trăind lucruri grave.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!...
Războiul s-a insinuat pe/prin tăcere.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Poți fi uman, într-o agitație tragică? Poți să te gândești la vecinul tău arian, imaginându-ți-l prieten, fără a discrimina, fără a-l bănui de duplicitate? Poți uita, poți levita spre un trecut mult estompat de trăile pozitive din viața fiecăruia.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Mama și fiul scormonesc în detalii („Dumnezeu se ascunde în detalii”) și-și reconstruiesc lumea/ lumile paralele pe care le-au parcurs împreună. Curajoasa mamă (cu multă sinceritate și frumusețe interpretată de Ioana Dragoș Gajdó) are forța și simplitatea să creadă în viața curată, dreaptă, rânduită fără… surprize majore.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Da, marea degradare, marea înjosire este… „fascismul omului mărunt”, fascismul/ extremismul ce zace-n fiecare dintre noi într-o stare latentă. Pericolul vine de la omul ordinar, omul fără principii, omul îmbuibat cu… simțul datoriei.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Îmbinarea între actorii profesioniști (Ioana Dragoș Gajdo și George Sfetcu) și cei amatori (Luminița Colopelnic, Ioan Dorel Todea, Florin Dragoste și Mihai Petrețchi) a fost foarte interesantă, regizorul piesei montate la Sighet, canadianca Jennifer Herszman Căpraru a conectat emoțional publicul cu personajele prin intermediul muzicii… noastre. Totul era mai viu parcă și tragedia, așa cum a văzut-o autorul, a căpătat accente mai grave. Din sală, aproape de public, fondul muzical (melodii maramureșenești) puncta dramatismul exact atât cât să ne înfioare și să ne facă să nu uităm!

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
Și Sighetul a pierdut o comunitate evreiască importantă, decimată de compromisurile marilor puteri din acele vremuri, amplificată poate de lipsa de atitudine a celorlalți, a prietenilor sinceri, a vecinilor nemanipulați, a omului simplu… pasiv.

Corectați-mă, dacă zic ceva greșit!…
„…uneori aud toți crinii cum țipă pe câmp…”
Și EI mor!

Ion Mariș