O seară de excepție la Ambasada României din Viena

Ambasada României în Republica Austria a găzduit joi, 11 iunie 2026, un eveniment cultural și academic de înaltă ținută, dedicat lansării ediției a II-a, revăzută și adăugită, a lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, realizată de Pr. Dr. Nicolae Dura și Dr. Ioan-Dorin Rus.

Încă de la început, întâlnirea a depășit cadrul obișnuit al unei lansări de carte, transformându-se într-o veritabilă sărbătoare a memoriei, culturii și identității românești la Viena.

Gazda serii, Dr. Andrea Amza-Andraș, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei României în Republica Austria, a adresat participanților un călduros mesaj de bun venit și a prezentat personalitățile invitate, contribuind prin ontinuatesm și eleganță la crearea unui cadru demn de importanța evenimentului.

În sala Ambasadei s-au aflat reprezentanți ai mediului diplomatic, academic, bisericesc și cultural din România, Austria și Republica Moldova. Au fost prezenți Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Înaltpreasfinția Sa Andrei, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Excelența Sa Emil Hurezeanu, fost ambasador al României în Republica Austria și fost ministru al afacerilor externe, Prof. Univ. Dr. Radu Boț, decan al Facultății de Matematică a Universității din Viena, Excelența Sa Victoria Roșa, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Austria, Radu Dan, consul al Republicii Moldova, Mag. Vasile Luțai, rector al Misiunii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice din Viena. Precum și numeroși preoți, cercetători și reprezentanți ai comunității românești din Austria, între care Pr. Mag. Radu Boșcu, Pr. Mag. Iulian Hotico, Pr. Mag. Ovidiu Pintea, Pr. Mag. Petru Felician Vladu și Pr. Răzvan Gască.

În centrul atenției s-au aflat cele două volume ale lucrării „Români de seamă din Viena de altădată 1683–1918”, rezultat al unui amplu proiect de cercetare inițiat și coordonat de Pr. Dr. Nicolae Dura și realizat împreună cu Dr. Ioan-Dorin Rus și colaboratorii lor. Cercetarea, începută cu ani în urmă, a adus la lumină peste 400 de personalități românești care au studiat, activat, creat sau și-au legat destinul de Viena, reconstituind peste două secole de prezență românească în ontinu Austriei.

În intervenția sa, Pr. Dr. Nicolae Dura a evitat în mod deliberat să prezinte în detaliu conținutul lucrării, afirmând că nu dorește să diminueze interesul cititorilor pentru descoperirea directă a acesteia. A subliniat însă un aspect esențial: istoria românilor din Viena nu este alcătuită doar din marile personalități care au intrat în manuale, ci și din oameni obișnuiți, ale căror vieți și eforturi au contribuit la construirea și afirmarea comunității românești în spațiul vienez.

La rândul său, Dr. Ioan-Dorin Rus a evidențiat importanța recuperării memoriei istorice și a valorificării patrimoniului românesc din Austria, reliefând dimensiunea documentară a unei cercetări care a necesitat ani de muncă și consultarea unui impresionant volum de surse și arhive.

Un moment aparte al serii l-a constituit intervenția domnului ministru, Emil Hurezeanu. Într-o formă intelectuală remarcabilă, acesta a captivat auditoriul prin erudiția sa, prin bogăția referințelor culturale și istorice și prin umorul fin care i-a caracterizat întotdeauna discursurile. Observațiile sale inspirate și expresiile pline de spirit au destins atmosfera și au transformat întâlnirea într-un dialog viu și captivant, publicul răspunzând adesea cu zâmbete și aplauze.

Apreciată în mod deosebit a fost și intervenția Prof. Univ. Dr. Radu Boț, care a vorbit cu sinceritate despre valoarea școlii românești și despre recunoștința pe care o poartă formării primite în România. Acesta a amintit că numeroși români pregătiți în școlile și universitățile românești activează astăzi în întreaga lume, ocupând poziții importante în mediul academic și ontinuate. Totodată, a evidențiat eforturile și sacrificiile pe care mulți dintre aceștia le-au făcut pentru a ajunge la performanțele de astăzi și a exprimat convingerea că statul român ar trebui să acorde o atenție mai mare valorilor sale din diaspora. Mesajul său direct și curajos a fost primit cu apreciere de cei prezenți.

Intervențiile Preafericirii Sale Claudiu și ale Înaltpreasfinției Sale Andrei au conferit evenimentului o profundă dimensiune spirituală, evidențiind rolul credinței, al educației și al culturii în păstrarea identității românești și în transmiterea valorilor către generațiile viitoare.

Pe parcursul serii s-a conturat tot mai clar ideea că această lucrare umple un gol important în istoriografia românească și că un asemenea demers era necesar de multă vreme. În acest sens, etnologul și cercetătorul Răzvan Roșu, prezent la eveniment, aprecia că o asemenea lucrare era așteptată de ani de zile, având în vedere rolul major pe care Viena l-a avut în formarea și afirmarea elitelor românești.

Cele două volume reprezintă nu doar o impresionantă colecție de biografii și informații istorice, ci și o veritabilă recuperare a memoriei românești din Viena. Mai mult decât o lansare de carte, întâlnirea de la Ambasada României a devenit un dialog între generații și între epoci. Dacă volumele prezentate evocă românii care au marcat Viena între anii 1683 și 1918, invitații și participanții la eveniment au demonstrat că această tradiție continuă și astăzi. Astfel, întâlnirea dintre românii de seamă ai Vienei de altădată și intelectualii români ai Vienei contemporane a oferit cea mai frumoasă concluzie a unei seri dedicate memoriei, excelenței și continuității spiritului românesc în inima Europei.

Ioan Godja
Viena – Austria, 12 iunie 2026

Un om poate uita multe lucruri în viață, dar niciodată brațele care l-au ridicat prima dată atunci când a căzut.

Există cuvinte care nu au nevoie de explicații, pentru că ele sunt în sine o lume. Unul dintre aceste cuvinte este „mamă”. Îl rostim pentru prima dată în viață, încă înainte de a-i înțelege pe deplin sensul, dar îl purtăm apoi în inimă pentru totdeauna.

Mama este începutul tuturor lucrurilor: prima mângâiere, primul zâmbet, prima rugăciune și primul adăpost atunci când lumea ni se pare prea mare. În ochii unei mame rămânem mereu copii, indiferent cât de mult trec anii.

Privind în urmă, îmi amintesc cu drag de anii copilăriei, când eram un copil năzdrăvan și plin de energie, iar năzbâtiile făceau parte din fiecare zi. Iar cea care mă îndruma cu răbdare spre bine, cea care mă învăța respectul și bunătatea, era mama.

Când mă loveam și plângeam, mama era cea care mă ridica și îmi ștergea lacrimile.
Când aveam nevoie de sprijin, mama era acolo.
Când veneam acasă obosit sau supărat, mama știa întotdeauna să îmi aline sufletul.

Ea era cea care se îngrijea să pună pe masă cele mai bune bucate, cozonaci și prăjituri, ale căror gusturi rămân pentru totdeauna legate de copilărie. Mama era pretutindeni: în grijă, în sfat, în rugăciune și în iubirea tăcută care nu cere nimic în schimb.

Poate tocmai de aceea spunem că mama este prima noastră lume.

Unii dintre noi înțelegem încă din copilărie cât de mare este această iubire. Alții descoperim adevărata ei profunzime abia la maturitate, când viața ne învață ce înseamnă responsabilitatea și sacrificiul. Iar uneori, cel mai dureros, sunt acele momente când înțelegem pe deplin ce a însemnat mama pentru noi abia atunci când nu mai este lângă noi.

De-a lungul timpului, mari scriitori și gânditori au încercat să cuprindă în cuvinte iubirea de mamă.
„Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele și în inimile copiilor.” (William Makepeace Thackeray)
„Inima unei mame este o prăpastie adâncă în care vei găsi întotdeauna iertare.” (Honoré de Balzac)

Și personalități românești au exprimat această iubire cu o emoție aparte.
„Mamă, tu ești patria mea.” (Grigore Vieru)
„Nu există pe lume ceva mai sfânt decât dragostea de mamă.” (Mihail Sadoveanu)

Ziua de 8 Martie – Ziua Internațională a Femeii – este o zi în care această recunoștință devine sărbătoare. Originile ei se regăsesc la începutul secolului al XX-lea, într-o perioadă în care femeile din mai multe țări ale lumii luptau pentru drepturi egale și pentru recunoașterea rolului lor în societate. Prima zi dedicată femeilor a fost celebrată în anul 1909 în Statele Unite ale Americii, iar în anul 1910, la Conferința Internațională a Femeilor de la Copenhaga, activista germană Clara Zetkin a propus instituirea unei zile internaționale a femeii. În anul 1977, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut oficial ziua de 8 Martie drept Ziua Internațională a Femeii.

În multe țări ale lumii există și o zi dedicată în mod special mamei. Aici, în Austria, Ziua Mamei – Muttertag – este sărbătorită în fiecare an în a doua duminică din luna mai, când copiii oferă flori, felicitări și gesturi de recunoștință mamelor lor.

În spațiul românesc, însă, ziua de 8 Martie a devenit în mod firesc și o zi dedicată mamelor – acelor femei care reprezintă pentru fiecare dintre noi începutul vieții.

A sărbători această zi nu înseamnă neapărat daruri costisitoare sau gesturi spectaculoase. Uneori, cea mai frumoasă sărbătoare este o floare dăruită cu sinceritate, o îmbrățișare sau un simplu „La mulți ani!”. Sunt gesturi mici, dar care pot aduce lumină într-o inimă.

În același timp, această zi ar trebui să ne amintească și de femeile singure, de mamele uitate prin azile sau în case tăcute, de bătrânele care poate nu mai au pe nimeni aproape. Pentru ele, un cuvânt bun, o floare sau câteva minute de atenție pot însemna mai mult decât orice dar.

Poate că adevărata frumusețe a acestei zile este tocmai aceasta: să ne oprim pentru o clipă din graba vieții și să spunem cu sinceritate „mulțumesc” femeilor care ne-au dăruit viață, iubire și lumină.

Astăzi, gândul meu se îndreaptă cu recunoștință și iubire către mama mea, către iubita mea soție, către fiica mea Delia Denise și către toate doamnele și domnișoarele care fac lumea mai frumoasă prin bunătatea și puterea lor.

La mulți ani tuturor femeilor!
La mulți ani tuturor mamelor!
Să aveți parte de iubire, respect și o primăvară plină de lumină.

În viață putem rătăci multe drumuri, putem pierde multe lucruri, dar există un singur loc unde ne putem întoarce mereu cu sufletul: inima mamei.

Ioan Godja
Viena, martie 2026

Foto: reproduceri după picturi de Nicolae Grigorescu (stânga) și Henri Matisse (dreapta).

Parohia Greco-Catolică Română din Wiener Neustadt, ridicată la rangul de parohie personală, își desfășoară activitatea în Biserica „Sfântul Leopold”, un spațiu care, în această Duminică a Ortodoxiei, a devenit loc de întâlnire a credinței vii și a comuniunii autentice.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de Preacucernicii părinți Ioan Iulian Hotico și Felician Petru Vladu, împreună cu tânărul preot Dominic Catrinescu, la prima sa celebrare la Wiener Neustadt după hirotonirea întru preoție care a avut loc la Oradea, în 06.12.2025, cu ocazia Sărbătorii Sf. Nicolae care este și patronul catedralei. Alături de ei a fost si absolventul facultății de teologie, Valentin Gheorghe, care a contribuit la desfășurarea armonioasă a slujbei. Sub cupola sfântului locaș, rugăciunea comunității s-a înălțat într-un glas unit, iar sfințirea hainelor preoțești — donate de o persoană din comunitate implicată constant și cu generozitate atât în viața parohiei ortodoxe, cât și în a celei greco-catolice — a adus un plus de lumină și bucurie. Pentru gestul său discret și generos, comunitatea îi mulțumește și îi dorește multă sănătate și liniște alături de familie.

Părintele Dominic, născut la 13 septembrie 2000 la Blaj și crescut în Spania, reprezintă un exemplu viu al călătoriei vocaționale transnaționale, care leagă tradiții și culturi. Studiile sale teologice la Universitatea din  Navarra, Spania  și la Institutul Teologic Internațional din Trumau, Austria,  împreună cu experiența de seminarist și de hirotonit, i-au modelat o voce caldă, pătrunzătoare și un cuvânt care nu impresionează prin volum, ci prin profunzime. Cuvintele sale de învățătură au subliniat virtuțile curăției și ale purității inimii în slujirea lui Dumnezeu, arătând cum micul tărâm interior poate fi lăsat fertil pentru roadele credinței.

După Sfânta Liturghie, comunitatea s-a adunat în rugăciune și pentru cei dragi plecați în veșnicie, în cadrul unui parastas, amintind și onorând memoria celor care ne-au deschis calea spre credință și spre comuniune.

Întâlnirea s-a încheiat cu agapa frățească, un moment de bucurie simplă și autentică, în care toți cei prezenți au putut împărtăși nu doar hrana trupească, ci și căldura sufletului, legând astfel comunitatea într-un gest de fraternitate care depășește diferențele confesionale.

Această Duminică a Ortodoxiei a demonstrat, cu eleganță și subtilitate, că unitatea nu înseamnă uniformitate. Este ca o grădină în care plante diferite coexistă și înfloresc împreună, sau ca o orchestră în care instrumente diferite creează o muzică armonioasă. În fiecare rugăciune, în fiecare gest și în fiecare întâlnire, credința se arată nu doar prin cuvinte mari, ci prin prezență, respect și deschidere. Și în aceste momente se simte cel mai clar frumusețea comuniunii: ea nu se impune, ci se trăiește, se simte și lasă o amprentă de lumină în sufletele tuturor.

Ioan Godja
Austria,  22 februarie 2026

Cultura română sub cupola sunetului vienez

Există seri în care cultura nu este doar un act artistic, ci devine mărturie de identitate. Seri în care un popor își spune povestea nu prin lozinci, ci prin muzică, cuvânt și prezență. O astfel de seară a fost cea de 15 ianuarie 2026, când, la Viena, în prestigioasa Sală Mare a ORF RadioKulturhaus, România și-a celebrat cultura într-un cadru de excelență europeană.

Ziua Culturii Naționale, marcată anual la 15 ianuarie, odată cu aniversarea nașterii poetului național Mihai Eminescu, a fost onorată printr-un eveniment de înaltă ținută, organizat de Ambasada României în Republica Austria și Institutul Cultural Român din Viena, deschizând astfel, simbolic și elegant, anul cultural 2026.

Deschiderea serii s-a aflat sub semnul memoriei și al continuității și a fost realizată de Excelența Sa, doamna Dr. Andrea Amza-András, Chargé d’Affaires a.i. al Ambasadei României la Viena, care a salutat publicul atât în limba română, cât și în limba germană. În cuvinte măsurate, dar încărcate de sens, domnia sa a vorbit despre importanța Zilei Culturii Naționale, despre Eminescu – axul spiritual al culturii române – și despre faptul că acesta este primul eveniment cultural major al anului 2026.

În același context, a fost evocată și personalitatea lui Constantin Brâncuși, a cărui aniversare de 150 de ani de la naștere va fi marcată în luna februarie, subliniindu-se astfel continuitatea marilor repere ale culturii române. Doamna ambasador a adresat mulțumiri doamnei Mag. Andreea Dincă, directoarea ICR Viena, pentru organizare, precum și echipei ORF pentru profesionalismul și deschiderea cu care a fost găzduit evenimentul. Un gând special a fost îndreptat către artista serii, pianista Dr. Adela Liculescu, pentru darul artistic ce urma să fie oferit publicului.

A urmat Mag. Andreea Dincă, directoarea Institutului Cultural Român din Viena, care a vorbit despre rolul culturii ca limbaj universal și despre misiunea ICR de a așeza valorile românești într-un dialog viu cu spațiul cultural european. Cu naturalețe și eleganță, aceasta a invitat-o pe scenă pe protagonista serii.

Dr. Adela Liculescu, pianistă de prestigiu internațional, Artist Oficial Bösendorfer și profesor la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Viena, a salutat publicul cu o emoție calmă și o prezență distinsă. A vorbit pe scurt despre programul serii, conceput ca un omagiu adus muzicii românești, traversând epoci, stiluri și destine.

Programul a inclus lucrări de George Enescu – Suita op. 10 pentru pian și Rapsodia Română nr. 1 în versiune pentru pian solo – adevărate coloane sonore ale identității românești. Alături de acestea, publicul a avut privilegiul de a asculta pagini muzicale semnate de Carl Filtsch, copilul-minune al Transilvaniei, născut la Sebeș în 1830 și dispărut tragic la doar 15 ani, la Veneția, precum și lucrări de Tudor Dumitrescu (1957–1977), un alt destin românesc frânt mult prea devreme.

Prezența muzicii lui Carl Filtsch în programul serii a avut și o rezonanță aparte. Nu cu mult timp în urmă, am dedicat un amplu articol acestui copil-minune al Transilvaniei, readucând în atenție destinul său fulgurant și moștenirea artistică lăsată într-un timp mult prea scurt. Coincidența ca lucrările sale să fie interpretate acum, la Viena, într-un cadru oficial și de înaltă ținută, a conferit momentului o semnificație specială, confirmând actualitatea și valoarea creației sale. Articolul este publicat și pe site-ul nostru, www.rtvunirea.com, ca parte a demersului constant de recuperare și promovare a patrimoniului cultural românesc în spațiul european.

Muzica este, întotdeauna, limbajul care unește. Interpretarea Adelei Liculescu a fost una de excepție: rigoare tehnică, inteligență muzicală, profunzime și o emoție controlată, dar transmisă cu forță. Sala a vibrat, iar publicul – format din diplomați, oameni de cultură, artiști și membri ai comunității românești din Austria – a răsplătit recitalul cu ropote îndelungi de aplauze, sincere și binemeritate.

Locul ales pentru acest eveniment nu este lipsit de semnificație. ORF RadioKulturhaus, spațiu al memoriei sonore europene, este mai mult decât o sală de concerte, este un reper al vieții culturale austriece, un loc în care muzica, cuvântul și creația radiofonică de cea mai înaltă ținută se întâlnesc de decenii. A aduce cultura română în acest templu al sunetului vienez înseamnă recunoaștere, dialog și așezarea valorilor românești într-un context de excelență internațională.

Această celebrare a Zilei Culturii Naționale nu a fost doar un eveniment festiv. A fost o declarație de continuitate, o seară care rămâne, un act de demnitate culturală și o dovadă că România știe să se prezinte lumii prin valorile sale autentice.

Mulțumim organizatorilor pentru invitație și pentru această deschidere de an cultural, la un asemenea nivel. Mulțumim Adelei Liculescu pentru muzica oferită cu generozitate.
Succes pe mai departe!
La mulți ani, Culturii Române!

Nelu Godja
Viena, 16 ianuarie 2026

La poalele Munților Șureanu, în Sebeș, Transilvania, în anul 1830, s-a născut Carl Filtsch, un copil-minune al pianului european, care avea să lase o amprentă de neșters asupra muzicii secolului XIX. Talentul său remarcabil a atras atenția marilor săi contemporani, precum Frédéric Chopin și Franz Liszt, iar compozițiile sale scurte, dar pline de sensibilitate și virtuozitate, au confirmat geniul precoce al acestui tânăr pianist și compozitor.
Familia sa, părinți și frați, l-au sprijinit neîncetat, iar comunitatea locală de sași din Sebeș (Mühlbach) i-a fost martoră la primele apariții publice. Deși a trăit doar 15 ani, Carl Filtsch a demonstrat o maturitate artistică rar întâlnită, iar moștenirea sa continuă să inspire generații de muzicieni din întreaga Europă. În decembrie 1845, la Veneția, Italia, Filtsch a încetat din viață, răpus de o boală pulmonară severă, cel mai probabil tuberculoză. Se pare că, prin creațiile sale, Carl Filtsch rămâne viu în sufletul și mintea celor care iubesc muzica, iar talentul său continuă să inspire generații întregi de artiști și melomani.
Pe 15 noiembrie 2025, comunitatea sașilor din Wels, Landul Oberösterreich, readuce în prim-plan personalitatea și creația lui Carl Filtsch printr-un Salon muzical-literar (Musikalisch-literarischer Salon): Carl Filtsch în contextul epocii sale, organizat în cadrul celei de-a 13-a Toamne Culturale a Sașilor din Transilvania (Siebenbürgischer Kulturherbst). Evenimentul reprezintă o celebrare a talentului muzical al copilului-minune, dar și a unității, dedicării și respectului profund al comunității față de rădăcinile sale transilvănene.
Programul este susținut de cinci tineri pianişti ai Landesmusikschule Wels – Katie Wu (13 ani), Frida Werneck (16 ani), Lea Voithofer (20 ani), Brianna Reiter (21 ani) și Benjamin Gotthard (21 ani) – care vor interpreta lucrări ale lui Carl Filtsch, dar și ale contemporanilor săi: Chopin, Liszt, Schumann, Thalberg și Rubinstein. Literatura și contextul istoric sunt aduse la viață prin contribuția Dagmar Dusil, autoare originară din Sibiu (Hermannstadt), stabilită în Bamberg, care construiește un pod între viața scurtă, dar intensă, a lui Filtsch și publicul contemporan, oferind perspective asupra epocii și influenței sale asupra muzicii europene.
Evenimentul reflectă unitatea și pasiunea comunității sașilor din Oberösterreich. Aceștia au păstrat vii tradițiile transilvănene, au organizat festivaluri culturale și au menținut un puternic sentiment de apartenență la rădăcini. Prin acest salon muzical-literar, pasiunea pentru muzică se împletește cu respectul profund pentru moșii și strămoșii lor, creând o atmosferă caldă, familiară și inspirațională. După spectacol, participanții sunt invitați la o recepție cu discuții și schimb de impresii cu tinerii muzicieni și cu autoarea literară, oferind ocazia de a aprofunda experiența culturală și a încuraja dialogul între generații.
Asociația Sașilor din Wels, organizatoarea evenimentului, reprezintă o structură activă dedicată conservării și promovării patrimoniului cultural transilvănean. Prin proiectele sale culturale și educative, organizația demonstrează că identitatea culturală nu este doar un simbol al trecutului, ci o resursă vie, transmisă și reinterpretată de generațiile actuale. Evenimentul de pe 15 noiembrie ilustrează cum un copil-minune al secolului XIX poate fi celebrat astăzi nu doar ca personalitate artistică, ci și ca simbol al continuității culturale și al legăturii dintre generații.
Le mulțumesc sincer organizatorilor și tuturor celor implicați pentru invitația făcută. Este întotdeauna o onoare să primesc invitația la evenimentele lor, care demonstrează dedicarea și iubirea față de locurile natale. Fiecare manifestare organizată de comunitatea sașilor din Wels este o fereastră către frumusețea și profunzimea patrimoniului transilvănean, iar oportunitatea de a o descoperi este un privilegiu și o inspirație continuă. Evenimentul lui Carl Filtsch nu este doar o comemorare, ci o sărbătoare a muzicii, a memoriei și a legăturilor care ne unesc peste secole — un dans între trecut și prezent, între inimile celor care iubesc tradițiile și lumina creației artistice.

Nelu Godja
07.11.2025, Austria

„Cultura este puntea care unește suflete și înlătură distanțele.”

În inima Vienei, într-o toamnă plină de culoare, cuvântul scris, muzica, arta și tradiția se vor întâlni pentru a crea o seară de emoție, dialog și comuniune culturală.

La data de 18 octombrie 2025, „Toamna Culturală Românească” își deschide porțile la Viena pentru ediția a III-a, reunind scriitori, poeți, jurnaliști, artiști plastici și iubitori de cultură din România, diaspora și din întreaga Europă.
Este un eveniment dedicat frumosului și identității culturale, o punte între generații și între comunitățile românești răspândite în lume, unde tradițiile se împletesc cu literatura, jurnalismul și arta contemporană.

Invitați de seamă!

Programul din acest an reunește nume importante ale culturii românești și internaționale:

• Dorel Cosma – președintele Uniunii Mondiale de Folclor I.G.F., personalitate marcantă a culturii din Bistrița. A fost director al Palatului Culturii din Bistrița, fondator al postului de televiziune Bistrița TV, autor al numeroaselor volume dedicate tradițiilor românești și jurnalismului cultural. Prin activitatea sa, a promovat folclorul și valorile naționale pe marile scene ale lumii, fiind un ambasador al României în plan internațional și un inițiator al unor ample proiecte culturale.
• Ionela Flood – scriitoare, jurnalistă, vicepreședinta Radio TV Unirea International și președinta Societății Românca din Londra. Va fi prezentă atât cu creațiile sale literare, cât și cu o expoziție de pictură din lucrările proprii, aducând un plus de culoare și sensibilitate ediției din acest an.
• Ana & Virgil Onița – fondatorii Libris și Editurii Creator din Brașov, promotori ai culturii scrise și ai Târgului Internațional de Carte și Muzică de la Brașov.
• Romeo Couți – director al TVR Cluj, jurnalist senior și autor al volumelor „Lebăda Neagră de pe Balaton” și „Lebăda Neagră de pe Bosfor”, personalitate a jurnalismului cultural românesc.
• George V. Precup – poet multipremiat, autor a peste 11 volume de poezie, cu o voce distinctă în peisajul liricii contemporane.
• Ioan Gligor Stopița – poet, redactor cultural și fondator de cenacluri literare, un promotor activ al dialogului cultural și al tinerelor talente.
• Luminița Nielsen – stabilită la Viena de peste 50 de ani, autoarea volumului autobiografic „Un vals și trei pași speranță”, care explorează dorul de țară și poveștile unei vieți dedicate familiei și rădăcinilor românești.
• Ion Dulugeac – scriitor prolific și jurnalist sportiv cu o carieră de peste patru decenii, autor a peste 30 de volume, printre care „Zaraza”, „Paradisul decăderii” și „De trei ori… Dakar”. La acest eveniment, Ion Dulugeac va fi însoțit de Dominique de Miscault, redactor de carte din Franța, cu care colaborează la proiecte editoriale internaționale.
• Daniel Bucur – sculptor stabilit în Austria din 1992, ale cărui lucrări transformă lemnul într-un mesaj de speranță și frumusețe interioară. O selecție a sculpturilor sale va fi expusă publicului vienez în cadrul „Toamnei Culturale Românești”.

Colțișorul Doinelor Bănățene

Un spațiu dedicat tradiției românești autentice, unde se vor împleti cântecul, poezia și portul popular:

• Delia Maria Rădmăneștean, președinta fondatoare a Casei Doinelor din Orțișoara, va aduce publicului poezii inspirate din dulcele grai românesc.
• Adela Elena Rădmăneștean, fiica sa, va interpreta o doină din repertoriul legendarei Mariana Drăghicescu.
• Magdalena Stoi, laureată a numeroase premii pentru promovarea portului popular, va prezenta o expoziție de costume bănățene, un adevărat tablou al eleganței și autenticității tradiționale.

Acest moment va fi o celebrare a sufletului românesc, păstrând vii tradițiile care definesc identitatea noastră culturală.

Program (orientativ):

• Conferință: „Sub semnul Lebedei Negre: de la Balaton la Bosfor” – Romeo Couți & Virgil Onița
• Lansări de carte și sesiuni de autografe
• Momente literare și recitaluri de poezie
• Dialoguri culturale despre literatura contemporană și diaspora românească
• Colțișorul Doinelor Bănățene – poezie, cântec și tradiții
• Expoziții de artă plastică – Ionela Flood și Daniel Bucur

Organizatori și parteneri:

Evenimentul este organizat de Rumänisch-Österreichische Kulturkreis UNIREA și Radio TV Unirea, în parteneriat cu AJRP – Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, Românca Society și Transylvanian Edition.
O seară în care arta, tradiția și dialogul cultural vor crea punți între oameni, între trecut și prezent, între România și diaspora.

Intrare liberă, pe bază de invitație.

Comunicat de presă
Ioan GODJA – Austria

Foto: Ion Mariș