„În grădina lui… Ion” (ediția a IX-a, sâmbătă, 8 august 2026) a devenit o sărbătoare a sculpturii, a prieteniei și a co-participării la înțelegerea și împărtășirea frumosului.

O zi cu adevărat caldă (reflectată mai ales de esențele din lemnul lucrărilor), dedicată artei, sincerității și întâlnirii dintre oameni care știu să aprecieze talentul și pasiunea, a multiplicat magia… „În grădina lui Ion”. Evenimentul a reunit artiști, oameni de cultură, prieteni și iubitori ai artei, într-o atmosferă deosebită, în care sculptura a devenit punctul de întâlnire al unei comunități sensibile la… estetică.
Ediția din acest an s-a bucurat de o prezență numeroasă, publicul a (re)descoperit lucrările expuse și a marcat o bornă nu doar printr-o zi superb oferită nouă de familia Bledea, fiind chiar un reper din anul omagial al aniversării Sighetului. În grădină au fost „plantate” (doar pentru o zi) 40 de lucrări de sculptură, dintre care 10 sunt creații realizate în acest an, o „demonstrație” a faptului că expoziția continuă să fie un spațiu privat (atât la propriu cât și la figurat), un loc în care „harta” noastră se sprijină nu într-un punct, ci într-un univers care îmbină tradiția (lucrări figurative cu multe personaje din ruralul maramureșean) cu amprenta contemporană (lucrări abstracte generatoare de abordări complexe).
Printre cei care a fost alături de Artistul Nordului s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, care a participat la eveniment, iar prin cuvintele sale a subliniat importanța actului artistic și i-a oferit sculptorului Placheta aniversară Sighet 700. Prezența sa a subliniat importanța unor astfel de inițiative pentru viața culturală a orașului nostru multisecular(t) și pentru promovarea creatorilor care contribuie la identitatea culturală a comunității.
Dincolo de lucrările expuse, „În grădina lui… Ion” a fost, și de această dată, despre Oameni. Despre prieteni care se (re)întâlnesc, despre dialoguri, emoții, amintiri (mai ales din experiența și întâmplările dobândite la locurile de muncă pe la care a trecut Ion Bledea) dar și despre bucuria de a fi împreună într-un loc în care arta „trăiește” firesc și nu înseamnă excesiv… protocol. Numeroșii invitați și publicul prezent s-au bucurat de o adevărată sărbătoare, încărcată de emoții spontane.
Cele 40 de sculpturi au oferit privitorilor ocazia de a descoperi perspective, forme și „mesaje” diferite, iar cele 10 lucrări noi au adus un plus de prospețime acestei întâlniri, „pigmentată” suplimentar cu nuanțe culinare (are și soția artistului o însemnată contribuție la formatarea întâlnirii).
Ajunsă la ediția a IX-a, expoziția „În grădina lui… Ion” își confirmă astfel locul în mediul cultural local, devenind de la an la an nu doar o expoziție de sculptură, ci și un reper al întâlnirilor frumoase dintre artist și prieteni.
O zi de ținut minte, cu public iubitor de experiențe agreabile, cu multă artă și, mai ales, cu bucuria de a privi pozitiv succesul unui concetățean de-al nostru. O zi care demonstrează încă o dată că acolo unde există talent, pasiune și respect pentru cultură, se poate naște un eveniment care poate contribui la stabilizarea neÎNCUIată a… hărții orașului nostru.

Mulțumim Ion și Maria Bledea!

Text&Video, Ion Mariș

Joi, 30 octombrie 2025, spre seară, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de vernisajul expoziției sculptorului sighetean Ion BLEDEA, am ajuns la locul fixat, la Muzeul Maghiar de Științele Naturii (Magyar Természettudományi Múzeumba) din Budapesta.

Expoziția de sculptură „RĂDĂCINI DIN MARAMUREȘ”, purtând amprenta talentatului artist vizual Ion BLEDEA, este un reper important al evenimentului mult mai complex, agreat de către Primăriile din Sighetu Marmației (Maramureș – România) și Etyek (Ungaria), generat de oficializarea înfrățirii dintre cele două localități, un proiect durabil pentru diversificarea și consolidarea relațiilor economice și culturale între cele două zone din țările noastre.

Suntem împreună cu deleagația Primăriei Sighet, tandemul primar (Vasile Moldovan) – viceprimar (Orosz Krisztofer) fiind însoțit și de câțiva consilieri locali dar și de city manager-ul orașului nostru. Expoziția lui Ion Bledea la Budapesta este sprijinită de Primăria Sighet, care astfel își reafirmă susținerea artiștilor locali și promovarea valorilor autentice.

Ion Bledea, iubit și respectat în comunitatea sigheteană, ne face părtași la bucuria lui de-a expune pentru prima dată și în Ungaria creațiile impregnate de frumusețea și spiritul Maramureșului.

În sala Muzeului unde – în ziua precedentă – am amplasat lucrările într-o succesiune bine gândită (evident, de către artist), sunt deja câțiva invitați, iar printre ei un maramureșean, preotul romano-catolic Récsei Norbert István, plecat din Coștiui la o parohie din apropierea Budapestei. Cunoaște proiectul de twinning, schimbăm câteva informații, îi dăruim un album al sculptorului sighetean și ne îndreptăm atenția și spre ceilalți participanți care încep să sosească.

Îi întâmpinăm pe cei care onorează vernisajul, numeroase personalități din România și Ungaria printre care Tessely Zoltán – deputat și europarlamentar al țării gazdă, Mioara Pituț – locțiitoare a șefului misiunii din Ambasada României din Ungaria, Kovács Péter – director al Hungarian Helps, Marina Sikora – consilieră la Ambasada Croației în Ungaria, precum și alți reprezentanți ai Ambasadei României în Ungaria, ai presei etc.

Exact la ora programată, invitați de moderatoare (directoarea departamentului cultural din Etyek), rând pe rând, iau  cuvântul Bernert Zsolt – directorul Muzeului Maghiar de Științele Naturii (Magyar Természettudományi Múzeumba), Mioara Pituț – Ambasada României din Budapesta, Kovács Péter – directorul Hungarian Helps, Vasile Moldovan – primarul Sighetului, Tamás Zólyomi – primarul Etyek-ului, Tessely Zoltán – deputat și europarlamentar, curatorul expoziției, cel care a făcut și Laudatio-ul sculptorului expozant. La final, cu simplitate și multă emoție, s-a adresat publicului și Ion Bledea.
Traducerea maghiară – română și respectiv română – maghiară a discursurilor a fost făcută impecabil de către viceprimarul Sighetului, Orosz Krisztofer.

Pliantele pregătite de noi (tipărite la Aska Grafica Sighet), atât în limba maghiară cât și în engleză, dar și numeroase albume („Ion Bledea – Sculptorul Nordului”, Editura Valea Verde) au fost distribuite majorității participanților, care au avut ocazia să admire și „live” sculpturile maestrului Ion Bledea, acesta fiind asaltat cu numeroase întrebări și solicitări de… autografe. Am fost – de fapt – co-participanți la o întâlnire între două lumi, cea a Maramureşului, unde artistul a „îmblânzit” lemnul, şi cea a Budapestei, unde lucrările sale au găsit un alt teren de expresie.

Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii noiembrie 2025, astfel încât există timp pentru reflecţie, pentru delectarea minții cu mesajul/ mesajele lucrărilor care transmit mai mult decât o simplă poveste din sufletul Maramureșului.

Seara a fost un dialog între sculptură şi spaţiu, între Sighetul Maramureşului şi Budapesta, între rădăcinile inspiraționale şi imponderabilitatea ideilor.

Un scurt montaj video de la vernisaj puteți urmări în continuare:

Foto & text: Ion Mariș

Video: Răzvan Botiș

Miercuri, 29 octombrie 2025, pornim spre Budapesta.
Vom face o „joncțiune” artistică între Sighet și Budapesta, o oportunitate care prefațează semnarea documentelor de înfrățire dintre Sighet și Etyek (Ungaria), o localitate de aprox 5000 de locuitori, aflată la aproximativ 28-30 km de capitala Ungariei. Localitatea Etyek este situată spre sud-vest de Budapesta, la poalele dealurilor viticole din regiunea Etyek-Buda. Este o zonă cunoscută pentru podgoriile și cramele sale – supranumită adesea „micuța Toscana a Budapestei” – dar și pentru Etyekwood, studiourile de film ale Korda Studios, unde s-au filmat multe producții internaționale.

În urmă cu câteva săptămâni – surpriză! – ne-a parvenit invitația. Sculpturile lui Ion Bledea vor fi expuse tocmai în Budapesta, la Muzeul Maghiar de Științele Naturii (A Magyar Természettudományi Múzeumba).

Pornim spre Budapesta, însoțindu-l evident pe Ion Bledea, în „grădina” căruia, în urmă cu un an, primarul Etyek-ului, dl. Tamás Zólyomi, a acceptat provocarea-propunere pe care i-am făcut-o de-a îl invita pe „Sculptorul Nordului” să verniseze o expoziție în județul Fejér. Suntem cu un autovehicol „alimentat” și cu artă, încărcat cu 25 de lucrări (sculpturi), afișe, pliante, albume. Vom fi – până destinația finală – în legătură permanentă cu d-na Maria Konya și fiul ei, Istvan (Ștefan) Bojoga, cei care de mult timp s-au străduit să genereze un parteneriat al Sighetului cu o localitate din Ungaria și care au primit un răspuns pozitiv din partea primarului municipiului nostru.

Vremea este plăcută, pornim dimineața un pic după ora 8:00, un soare încântător – curtenitor ne însoțește după ce pătrundem pe teritoriul Ungariei iar cea mai mare distanță spre Budapesta o parcurgem pe autostradă; visăm la vremurile când România va fi „împânzită” de drumuri de mare viteză, când vom avea cel puțin 2000 de kilometri executați și toată Europa ne va invidia. Rulăm aproape fără oprire pentru a ne încadra în timp. La kilometrul 60 de pe autostrada M3 – pentru a nu rata sosirea la locul expoziției – primim „antemergător” echipa Konya – Bojoga și ajungem la fix  la Muzeul Maghiar de Științele Naturii.
„Preluăm” sala, transferăm lucrările și începem să aranjăm sculpturile (unele de dimensiuni mai mari) în pozițiile finale.

După aproximativ o oră de efort, ajutați inclusiv de simpaticul tânăr Răzvan, conducătorul auto care ne-a dus în siguranță la destinație (pe noi și lucrările), totul este pregătit! Afișele sunt la locul lor, pliantele și albumele așteaptă vizitatorii, noi – mai ales sculptorul Ion Bledea! – suntem conectați la emoția vernisajului de a doua zi, și… ne îndreptăm spre Etyek unde ne așteaptă gazdele și unde ne vom întâlni cu delegația Primăriei Sighet.

VA URMA!

Ion Mariș

Nu, nu este despre… „a fost odată ca niciodată!”… începutul unor povești/ întâmplări de altădată devenite doar… amintiri (situații specifice zilelor noastre). Este despre… a fost odată și continuă și azi!

O categorie aparte și destul de „galonată” era să fii „șurubar” înainte de schimbarea de regim din 1989, dar și după acel an cutremurător pentru țara noastră. Cei care au muncit la Întreprinderea Mecanică Sighet (unde se produceau organe de asamblare) și/ sau la actuala SC Mecanica Sighet SA (cu același profil) s-au întâlnit să aniverseze cei 50 de ani de existență neîntreruptă a fabricii. Au fost aproape 150 de Oameni, sosiți din toate colțurile țării, unii chiar din străinătate (Franța, Israel, SUA etc) pentru a se bucura de reîntâlnirea colegilor, prietenilor, unii revăzându-se nu „doar” după câțiva ani ci după zeci de ani. Zâmbete, îmbrățișări, priviri nedumerite, bucuria recunoașterii tinerelor chipuri de altădată acum încărcate de un număr de ani.

La această întâlnire de/cu suflet au concurat exemplar actualii conducători ai SC Mecanica Sighet SA (Claudiu Prodan – manager și Tania Maier – Prodan împreună cu familiile), care au punctat aniversarea cu însemnele specifice, persoanalizate, ale profilului… șurubăresc.
Au avut scurte intervenții și foștii directori, Voicu Chioreanu (cel care a contribuit la actul de naștere al întreprinderii, în anul 1975) și Mircea Sechel dar și prefațatorul uneia dintre cărți, scriitorul Gheorghe Mihai Bârlea (având alt tip de conexiune cu Mecanica Sighet SA).

A fost nu doar aniversare ci și o comemorare a celor plecați la ceruri de-a lungul anilor, a celor care au contribuit – la nivelul fiecăruia de competențe – la existența acestei unități aparținând industriei construcțiilor de mașini.
S-ar putea scrie multe pagini despre fiecare fost „șurubar” și despre traseul pe care l-a urmat fiecare dar și despre cei care n-au mai fost prezenți și pentru care s-a ținut un moment de reculegere.

Prietenia, amintirile (predominant cele bune) au contat pentru numeroșii participanți.

Evenimentul (16 august 2025) a fost – probabil – unic la nivelul țării. Au fost lansate, în fabrică, două cărți scrise de foștii „șurubari” (Gheorghe Mihăiescu – „Vibrochenul și Veverița” și Ion Mariș – Cu spatele la Centru”), cărți tipărite la singura tipografie din Sighet (Aska Grafika, deținută tot de un „șurubar”, Laci Kadar). Pentru a completa ineditul evenimentului au fost expuse și câteva sculpturi „semnate” de Ion Bledea (trecut și el prin „școala” organelor de asamblare). Din păcate – din motive obiective – un alt fost „metalist” nu a putut participa la întâlnirea noastră, deși ne-am fi dorit și o mică expoziție cu lucrări de artă de-ale lui. Mă refer, și nu știu câți cunosc aceste „detaliu”, la prietenul Attila Cosovan, sigur unul dintre cei mai realizați dintre noi toți, ajuns profesor universitar la cea mai prestigioasă universitate din Bundapesta (Universitatea Corvinus).

Un scurt video „memento vitae” de la întâlnire puteți urmări în continuare:

Ce poți gândi, cum „justifici” traseul ulterior, după un număr de ani petrecuți, lăsați în urmă, într-un loc de muncă? „Justificarea”  a constituit-o prezența neașteptat de mare la întâlnirea șurubarilor. Ne-am bucurat de revedere, de cei care au considerat că este importantă marcarea jubileului, am ascultat gândurile și amintirile devoalate ad-hoc, ne-am bucurat că mai sunt tineri sigheteni care și-au asumat implicarea (atât de evitată) în producția industrială și că „fabrica de șuruburi” a fost și este o pepinieră de… OAMENI!

Foto & Video & Text: Ion Mariș
(fost inginer „șurubar”)

Sâmbătă, 27 iulie 2024 a fost o zi încărcată de evenimente la Sighet. Pe lângă organizarea evenimentelor oficiale se întâmplă „povești” frumoase și în mediul privat, acolo unde nu există – practic – niciun fel de… restricții.

A șaptea ediție a întâlnirii „În grădina lui… Ion” a strâns în locația de pe strada Bradului mulți prieteni dar și… oficialități.  Invitații speciali ai întâlnirii au fost primarul Sighetului, Vasile Moldovan și primarul localității Etyek (Ungaria), Zòlyomi Tamás, care au făcut referire în luările lor de cuvânt și la un potențial schimb cultural între cele două comunități, care să includă expoziții de arte vizuale, pentru promovarea reciprocă a artiștilor reprezentativi.

Ca de obicei, gazdele expoziției din… grădină, soții Ion și Maria Bledea, „acompaniați” de familia extinsă, au oferit prietenilor nu doar câteva ore de relaxare ci au generat o experiență artistică vizuală, focalizată pe cele 26 de sculpturi (majoritatea inedite) expuse în aer liber.

Sculptorul Ion Bledea, foarte apreciat și pe meleaguri străine, știe să modeleze lemnul cu o pasiune nativă, își „imprimă” cu inventivitate sentimentele/ ideile în lucrările sale și, mai ales, înțelege – cu modestie – că a dărui și a crea pentru bucuria celorlalți este mai important decât egoismul „profesionist” al celor care așteaptă/ pretind doar… recompense.

Întâlnirea – devenită tradițională – din grădina lui Ion (Bledea) este nu doar un „experiment” informal ci și un model pentru cei care sunt capabili de-a depăși bariere, pentru cei predispuși în a aduce bucurie fără parti-pris-uri.

La cei 75 de ani împliniți (în aprilie anul curent), Ion Bledea este capabil (și îi dorim!) să dea viață lemnului încă mulți ani, să ne ofere bucurie prin intermediul creațiilor sale și – conform „obiceiului” – să primească, la orice oră, prieteni și/ cu vizitatori străini care-l apreciază fără rezerve formale.

„Galeria” cu blazon din grădina lui Ion (Bledea), chiar dacă se „deschide” (oficial) doar o zi pe an,  este – cred – un „mic” brand al Sighetului.

Ion Mariș

Unii sunt tentați să acrediteze ca artist doar pe cel ce deține un atestat universitar, ceva similar, sau măcar să se bucure de recunoaștere publică după îndelungate eforturi personale în a-și concretiza talentul/vocația ca autodidact depășind astfel prejudecăți minimalizatoare. În definitiv, criteriile estetice trebuie să primeze în ambele situații; pentru că nu puține sunt cazurile când atestatele instituționale n-au fost validate în experiența artistică, nici de critica de specialitate sau de iubitorii de artă.

Ion Bledea reprezintă, în optica mea, un exemplu fericit de artist ce și-a propus evadarea din rândul artiștilor așa-zis amatori (deloc în sens peiorativ), pentru a-și construi cu răbdare, metodic, autodidact, un profil de sculptor în sens modern, El își revendică cu mândrie modelele din tinerețe, în măiestria meșterilor populari, constructori de case, biserici, porți, artefacte ce constituie patrimoniul identitar al culturii și civilizației maramureșene. Explicabil, pentru că Ion Bledea este originar din Bârsana, localitatea cu mulți meșteri populari talentați, dintre care îl amintesc pe regretatul Toader Bârsan, cu reputație internațională.
Îl cunosc pe Ion Bledea din tinerețe și i-am urmărit evoluția. Am participat la deschiderea unor expoziții personale, i-am vizitat impresionantul atelier și exrtraordinara colecție de lucrări, reprezentând etapele lui de creație. Aici se poate sesiza etapa/ momentul în care el s-a „reinventat” făcând saltul spre sculptura modernă, și-a asumat cu îndârjire acest proiect, prin lucrări de certă originalitate formală și expresivitate, confirmându-și talentul și codul estetic, definindu-și identitatea artistică de sculptor. Prin expozițiile personale, participări la expoziții colective, tabără de sculptură în țară și peste hotare (Franța și nu doar), este valorizat inclusiv în familia sculptorilor consacrați și foarte prețuit în comunitatea sigheteană și maramureșeană. Dar a rămas mereu la prima sa dragoste – lemnul, materia primă a artei sale în care și-a concretizat inspirat imaginația de sculptor: opera lui este o veritabilă „pădure” de sculpturi, de-ar fi să amintesc foarte originala lui expoziție în generoasa curte a casei sale, din ultimii câțiva ani.
La împlinirea celor 75 de ani de viață, îi urez prietenește multă sănătate și putere de muncă, să adauge operei sale noi lucrări în care să se regăsească cu harul și energia ce i-au însoțit viața.

Gheorghe Mihai BÂRLEA
(membru al Uniunii Scriitorilor din România)

* * *

Ion Bledea redă echilibrat multiplicitatea și unicitatea Maramureșului, cu vigoare, într-o risipă de energie creatoare continuă. Toate chipurile de maramureșeni ce le-a sculptat poartă urma caldă a mângâierii sale. El aspiră la redarea exhaustivă a tuturor ipostazelor în care ființează oamenii locului, din rândurile lor, ca un insider al Marmureșului, ca un locuitor al Substanței Maramureș. La un iconostas al Maramureșului trudește Meșterul…
Văzând un film cu el (produs de Asociația Valea Verde), cercetându-i una câte una pădurea de lucrări sau vreuna monumentală (de pildă „Maramureșenii și Marea Unire”, în elaborarea ei de la buștean la frescă), am înțeles situarea artistului în intimitatea devenirii pădurii și a lemnului, sincronizarea artei sale cu ritmurile veșniciei. De unde o anume demnitate ritualică, dominantă de o umanitate profundă, colorată cu elemente de fabulos sau satiric. De parcă maramureșenii din lucrările sale ar zice: „Iar noi locului ne ținem…”
Exhaustivă voindu-și arta și infinită iubirea-i de Maramureș, Ion Bledea mai are mult de lucru. De aceea îi doresc La Mulți Ani și spor în arta sa!

Marin SLUJERU
(poet)

* * *

Bubu, omul care, după părerea mea, ar merita premiul pentru cel mai bun bunic din lume! Nu cred că sunt destule cuvinte ca să pot descrie admirația, respectul și iubirea pe care i-o port bunicului meu. Încă de mică, am știut mereu că Bubu este cel care îmi poate schimba starea de spirit din una proastă în cea mai bună printr-o simplă glumă sau un simplu zâmbet. Am crescut cu el și alături de el și abia acum când m-am mutat departe de casă realizez cât de frumoasă mi-a făcut copilăria și cât de norocoasă sunt că el este bunicul meu. Mereu mă voi mândri cu el, iar Bubu, azi de ziua ta, vreau să-ți promit ca te voi face întotdeauna mândru și mereu voi spune lumii că am cel mai bun bunic.
La mulți ani, Bubu!

Antonia Ilaria ȘTEȚIU
Studentă,
Academia de Studii Economice (ASE) București
Relații Economice Internaționale

* * *

La mulți ani!… Celui care a câștigat multe concursuri, diplome și premii cu sculptura în lemn. Acum la ceas aniversar mă gândesc la zecile de sculpturi monumentale ale lui Ion Bledea ce decorează parcurile și grădinile publice din mai multe țări. În Franța are peste 20, multe sunt „Tronuri”. Trudite cu dalta și barda a adus meșteșugul cioplitorilor tradiționali la cota de obiecte de artă.
Cel mai răsucit și noduros butuc de lemn, sub ochiul său atent și ager de bun desenator, manevrând cu mintea și mâna dalta, ajunge să „developeze” o formă ce bucură privirea semenilor. Harul, jertfa și dăruirea artistului generează frumosul, îndreptățindu-i cel mai înalt Tron.

Ioan TIVADAR
(profesor, colecționar de artă)

* * *

Artistul Ion Bledea a ajuns la vârsta când poate privi înapoi cu… MÂNDRIE! A muncit și a creat pentru două vieți, ar putea să se odihnească fără regrete dar, din câte am văzut, dl. Ion Bledea își desăvârșește, cu fiecare an pe care-l parcurge, OPERA. Este o bucurie că este conCetățeanul nostru de Onoare și reper al Sighetului. La Mulți Ani!... cu cât mai multe lucrări splendide!

Brîndușa OANȚĂ
(coordonator „Salut, Sighet!”)

* * *

Ion Bledea este un om dintr-o bucată… de Maramureș, este artistul care înnobilează lemnul redându-i viața „retezată” temporar. De zeci de ani Ion Bledea povestește lemnului, îi dă nume, îl domină, îl modelează, înzestrându-l cu expresivitate și frumusețe.
Despre perseverența omului nesofisticat, „omul pădurii”, care trăiește pentru a îngriji pasional/ pasionat copiii muncii sale, putem vorbi și azi, la aniversarea celor 75 de ani trăiți și nerisipiți. Ion Bledea nu știe să piardă timpul, de mulți ani de când îl cunosc, își contorizează viața în sculpturi, în noi lucrări, preocuparea lui fiind – mai nou – expozițiile din grădina lui, din grădina lui și-a soției care îi este continuu alături, susținându-i talentul.
Prietene, știu că 75 de ani n-ar înseamna nimic dacă n-ai avea cealaltă viață dăruită creației și știu că… dăruind viață lemnului dăruiești o parte din sufletul tău privitorilor, admiratorilor sculpturilor tale.
Ce poate fi mai frumos decât să știi că ai reușit, că ai fost onorat cu premiul suprem din partea celor care trăiesc prin și pentru artă și care te admiră?!
La mulți ani!… în tihna grădinii tale/ voastre…
La mulți ani, Ioane!… în mijlocul familiei tale de lucrări…
La mulți ani, Prietene!… alături de cei care te prețuiesc și te respectă!

Ion MARIȘ
(Coordonator Editura Valea Verde)

Foto: Ion Mariș

De șase ani, în fiecare vară, ne dăm întâlnire… în grădina lui Ion (Ion Bledea, sculptorul). Pe la orele amiezii, când – de obicei – și soarele face parte din public (un numeros grup de prieteni, „degustători” de artă), ne-am bucurat de expoziția inedită pe care (con)Cetățeanul de Onoare al Sighetului ne-a oferit-o generos (Sâmbătă, 13 august 2022), pentru a ne convinge că artistul – în general – iese mereu la lumină. Lumină amplificată desigur, în acest an, de strălucirea celor 34 de lucrări (12 dintre ele „născute” în 2022) expuse pe gazonul – „simeză”, adaptat unui spectacol mai complex ce a inclus, pe lângă obișnuitele discuții informale, și co-participarea – firească – a soției artistului la „instalația” artistică de pe strada Bradului.

Grădina lui Ion (Bledea) este un model de proiect cultural, asumat în mod particular, pentru a degreva – nu-i așa?! – zona publică de cheltuieli „neeligibile”. Oricum, lucrările lui Ion Bledea se pretează expunerii în spații ample, aerisite, neaglomerate, privitorul având astfel ocazia să „cerceteze” din toate unghiurile posibile creațiile celui mai galonat sculptor local. La o vârstă frumoasă, Sculptorul Nordului, cum l-am numit (spre nedumerirea unor „competitori”) într-un album apărut în anul 2019, are o energie fantastică, și-a amplificat, cizelat și nuanțat (artistic) temele abordate, având deja o legătură mistică cu materia primă: lemnul. Ion nu risipește lemnul, nu-l „consumă”, el dă viață și nume lemnului care – în/ din mâinile lui – se transformă în personaje, simboluri, taine, bucurii.

Sunt mulți ani de când ne leagă o prietenie fără constrângeri și fără parti-pris-uri, o prietenie ancorată doar în artă. Îi cunosc biografia (o parte, de pe la începuturi, mi-a povestit-o în momentele de pauză) și evoluția într-adevăr sustenabilă, de aceea cred că în grădina magică a lui Ion, el și familia lui se simt, de fapt sunt, împliniți. În grădina lui, Ion, este gazda – artist – familist care este apreciat sincer, nu doar pentru că deține controlul „performance”- ului, nu doar pentru frumusețea pe care o emană lucrările „plantate” temporar în „iarba verde de acasă” ci pentru generozitatea și emoția pe care le stârnește văzându-l, văzându-i… Lumea lui, familia lui extinsă cu peste 1000 de copii – lucrări, crescută cu drag din pământul Maramureșului.
„Urmele” din Grădina lui Ion (Bledea) tind să se transforme în legendă, în veșnicie.

Foto & text: Ion Mariș

O fotografie „relativ” recentă, făcută în 27 decembrie 2003, cu prilejul expoziției sculptorului Ion Bledea din holul Primăriei Sighet.

În centrul imaginii sculptorul Ion Bledea și dr. Anca Alexandrescu (medic în Franța), sigheteanca ce a „mijlocit” recentul transport umanitar de sprijin a Ucrainei prin conexiunea Rotary Club d’Hyères – Rotary Club Sighet.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie din arhiva sculptorului Ion Bledea.

Sâmbătă, 28 august 2021, pe la prânz, norii amenințători de pe cerul Sighetului s-au risipit și-n grădina lui Ion – peste grădina familiei sculptorului Ion Bledea – s-a așternut seninul, salutând parcă cele 35 de lucrări expuse.

Grădina lui Ion s-a umplut de prieteni, de admiratori vechi și invitați noi, o atmosferă cu adevărat artistică, o imagine a nonconformismului cultural, integrată perfect în peisaj, cuprinsă între albastrul cerului și verdele ierbii.
Foarte mulți prieteni – printre ei aflându-se și purtătorii „însemnelor” administrației locale – au ținut să fie prezenți (și n-au regretat) la evenimentul ajuns la a V-a ediție: „În grădina lui Ion – Dialogul artistului cu prietenii”!

Au trecut doi ani de când nu ne-am văzut live, de când marea majoritate a celor prezenți n-au „atins” cu privirea sculpturile lui Ion Bledea create în pandemie. Bucuria firească și imaginea grădinii „plantată” temporar (pentru câteva ore) cu lucrările artistului au indus o stare de liniște și rezonanță cu frumosul cum destul de rar se întâmplă.
S-au exteriorizat – de către sensibilii vorbitori – în cuvinte frumoase, gândurile pe care le-a generat această expoziție „outdoor”, provocarea ineditei „eco-galerii de artă” fiind determinată – pe lângă amplasarea atipică – și de varietatea subiectelor/ temelor abordate de către artist. Lucrările abstracte având multiple „înțelesuri”, etalând o imaginație proaspătă, nepervertită de trendul mercantil s-au „cumințit” lângă cele figurative, conviețuind într-o armonie extrasă din însăși seva creatorului.

A fost o întâlnire revigorantă, evenimentul din grădina lui Ion fiind amplificat de susținerea și atenția familiei artistului care îl înțelege și îl impulsionează continuu. Cred că expoziția a fost și un „mic” cadou oferit de către Ion Bledea soției sale, care își aniversează ziua de naștere la câteva ore după „retragerea” sculpturilor în atelierul – muzeu.

La cât mai multe expoziții (nu doar acasă!), prietene Ion Bledea și… LA MULȚI ANI!… doamnei Maria Bledea!

Foto & text: Ion Mariș

Fotografie de referință cu sigheteni (nume importante în cultura locală) participanți la expoziția sculptorului Ion Bledea din anul…. 1987.

Sculptorul Ion Bledea (în stânga imaginii) alături de (de la stânga la dreapta) Gheorghe Mihai Bârlea, Mihai Dăncuș (┼) și dr. Victor Pop (┼).

Completările cititorilor la această fotografie sunt binevenite.

Salut, Sighet!

NR: Fotografie din arhiva sculptorului Ion Bledea.