Domnule viceprimar, am scris un articol care a făcut ceva „valuri” pe facebook. Am încercat să (mă) lămuresc dacă nu cumva bordurile din centrul oraşului sunt prea jos puse. Aş fi vrut să pot citi o documentaţie, să văd un plan, un desen, ceva care să alunge orice temere. Pe internet, mai exact pe pagina oficială de internet a Primăriei n-am găsit.

Profit acum de faptul că putem dialoga şi vă pun câteva întrebări. Fiţi sigur că răspunsurile dumneavoastră vor fi citite cu atenţie de sigheteni, care-şi doresc un oraş mai frumos, mai curat, mai renumit, mai căutat, mai apreciat şi dat ca exemplu de eficienţă a conducerii locale.

Să începem.

1. E undeva pe https://www.primaria-sighet.ro/ro o documentaţie pe care sigheteanul s-o poată citi referitoare la noua faţă a centrului localităţii ?

Răspunsul domnului viceprimar:
Acum nu este, dar la momentul potrivit, după demararea și finalizarea procedurilor necesare și legale, se va publica.

2. Dacă informaţiile care ne interesează apar pe alt site, spuneţi-ne care este.

Răspunsul domnului viceprimar:
Nu, nu apar pe alt site.

3. Nu credeţi că acţiunile de amploare pe care le face Primăria ar trebui cunoscute de sigheteni prin comunicate clare, în care să fie aduse la cunoştinţa publicului cheltuielile, firmele care fac lucrarea, termene, sarcinile realizatorului după încheierea lucrării (reparaţii) ?

Răspunsul domnului viceprimar:
Despre aceste acțiuni s-a vorbit deja public și în mass-media locală și însuși domnul primar a ieșit în fața cetățenilor cu comunicate. La rândul meu și eu în unele cazuri. Informațiile necesare și care oricum sunt publice, sunt aduse la cunoștința cetățenilor. Într-adevăr, căile de comunicare, mai ales pe rețelele de socializare, nu fac ca aceste informații să ajungă în timp util la toată lumea.

4. Care este rolul purtătorului de cuvânt ? Ca viceprimar, presupun că aţi avut posibilitatea să vă formaţi o opinie.

Răspunsul domnului viceprimar:
Sarcinile purtătorului de cuvânt sunt trasate de domnul primar.

5. În legătură cu transparenţa decizională (Primăria hotărăşte, dar sighetenii trebuie să ştie ce s-a hotărât, pentru că aici trăiesc, aici vor să le fie bine!), la articolul scris de mine cineva a postat, în comentarii, informaţia pe care o citez: „Din datele publice disponibile pe e-licitatie.ro, contractul de execuție a fost atribuit prin cumpărare directă, nu prin licitație. Valoarea achiziției este de 897.424 lei fără TVA. Pentru lucrări, plafonul legal până la care se poate folosi cumpărarea directă este de 900.400 lei fără TVA. Prin urmare, achiziția este cu 2.976 lei sub plafonul de la care ar fi fost necesară o procedură competitivă. Furnizorul avea bordurile listate în SEAP, iar autoritatea publică le-a cumpărat direct de acolo. Valoarea s-a oprit la 2.976 lei sub plafonul de la care achiziția ar fi trebuit deschisă competiției. O precizie rară. Aproape inginerească”.
Puteţi confirma dacă informaţiile de mai sus sunt corecte ?

Răspunsul domnului viceprimar:
Aceste informații sunt publice. Persoana care se referă la ele, le-a colectat din spațiul public. Da, sunt corecte. Totul s-a făcut conform legislației în vigoare. Dar referitor la o parte din acest comentariu, zic eu că poate fi una tendențioasă.

6. Vă rog, domnule viceprimar, să ne explicaţi cum va arăta centrul oraşului după modernizare. Cum vor arăta trotuarele, de la Lukoil până la… (nu stiu unde… se ajunge până la Biblioteca Municipală, sau… până unde?) Pe trotuar va fi turnat asfalt, sau se vor pune dale? Dacă se vor pune dale, vor fi la fel de „rezistente” ca cele puse cu ani în urmă şi care probabil se macină doar dacă ne uităm la ele (nu neapărat urât!)?

Răspunsul domnului viceprimar:
Procesul de reabilitare a centrului doar acum a început. Având în vedere că porțiunile de drum ce traversează centrul orașului sunt drumuri naționale, acest proces de reabilitare se face în parteneriat cu CNAIR-ul (Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Asta înseamnă că reabilitarea părții carosabile va fi executată de CNAIR. A fost necesar ca Primăria să intervină la schimbarea bordurilor, pentru ca la momentul turnării noului covor asfaltic noile borduri să fie puse deja la locul lor. Se vor ridica gurile de scurgeri și vor fi suplimentate. În afară de asta, toate conductele pluviale ale clădirilor centrale, vor fi legate la rețeaua de canalizare. În prima fază a lucrărilor se va face porțiunea de la benzinăria Lukoil, până la Pompieri. Pe trotuar vor fi puse dale. Este mai estetic, mai elegant, se pretează mai bine în centru decât un trotuar asfaltat. Și din punct de vedere practic e o soluție mai bună, deoarece după o intervenție posibilă și necesară, aceste dale/ plăci, pot fi reașezate. Legat de aspect și formă, rămâne ca arhitectul șef al orașului să se pronunțe. Astea vor fi toate lucrări de reparații. Lucrările de investiții pentru reabilitarea parcului central și a întregului centru necesită a documentație serioasă. După elaborarea acestui proces trebuie să se identifice și sursa necesară de finanțare. 

7. Mulţi sigheteni se întreabă (şi eu mă număr printre ei) de ce nu se transformă Sighetul într-un oraş istoric cu adevărat. Sunt atâtea personaltăţi care s-au născut şi/sau au lucrat aici… Oraşul ar trebui să fie plin cu plăci comemorative pe clădiri, clădirile să fie refăcute. Se are în vedere ceva în acest sens / Ceva proiecte? E complicat? E imposibil?

Răspunsul domnului viceprimar:
Nu e deloc imposibil, dar e mai complicat din punct de vedere legislativ, administrativ și financiar. Slavă Domnului în curând vom avea un nou PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pe zona centrală a orașului și nu numai. În acest PUZ sunt stabilite toate regulile referitor la înfățișarea urbanistică a zonei (arhitectură, publicitate, etc). Centrul orașului este un întreg ansamblu de monumente istorice. Procesul de reabilitare a clădirilor istorice trebuie să respecte legislația în vigoare. Asta înseamnă că reabilitarea/ restaurarea unei clădiri poate fi făcută doar în condițiile legii, respectând Legea monumentelor istorice. Asta presupune să ai și mulți bani, deoarece proiectele sunt foarte costisitoare și pe lângă asta trebuie să ai din nou mulți bani pentru lucrările necesare de reabilitare. Toate aceste reguli/ aspecte se referă și la proprietarii privați. Menționez asta, pentru că nu toate clădirile sunt în proprietatea primăriei/ statului. Administrația publică locală are cea mai bună intenție de a rezolva problemele de acest gen, dar din moment ce nu dispune de bugetul necesar, e foarte greu. Ne străduim să identificăm sursele necesare de finanțare, dar nu e ușor deloc. De exemplu clădirea casei coloniale/ casei pălărierului/ casa poloneză se află deja în curs de reabilitare. Banii vin mai greu, dar nu ne dăm bătuți. Având în vedere că ani în șir nu s-a prea făcut nimic din acest punct de vedere, nu e ușor să le faci pe toate. Dar direcția în care am pornit e una destul de bună. Avem nevoie de consecvență și seriozitate. Eu unul mă voi strădui ca lucrurile să se mai îmbunătățească. 

8. Cum arată Sighetul acum, privit cu ochi de viceprimar responsabil (se vede asta, lumea deja vă percepe ca cel care vrea), comparativ cu Sighetul cetăţeanului Orosz Krisztofer, care până mai ieri nu era implicat politic? E greu, e… cu obstacole drumul pe care mergeţi?

Răspunsul domnului viceprimar:
Viceprimarul vede ce vede și cetățeanul Orosz Krisztofer. Vede că Sighetul are nevoie de infrastructură rutieră bună, de spații și zone verzi aspectuoase, îngrijite, de clădiri reabilitate, de civilizație, de programe culturale, de siguranță, etc. Viceprimarul își dorește ce își dorește și cetățeanul. Ca toate astea să nu fie doar un vis, ci să devină realitate. Doar că viceprimarul cunoaște deja situația administrației așa cum e ea, cu bune și cu rele. Vede atitudinea cetățenilor, fie ea bună, sau rea. Vede unde, ce și cum ar trebui făcut. Și aici am ajuns și la obstacole. Da, sunt multe și diferite obstacole, ceea ce îngreunează multe procese. Lista acestor obstacole e una destul de lungă. Întrebarea sună mereu în felul următor: cum depășim, sau ocolim aceste obstacole? Uneori găsești soluții, iar în alte situații nu, pentru că unele lucruri nu depind doar de tine, sau de administrația locală. 

9. Trebuie să remarc aici ceva ce vede toată lumea. Buna colaborare cu domnul primar. Nu ştiu ce discuţii aveţi „între patru ochi”, dar în public mergeţi la evenimente împreună, faceţi poze împreună. Până acum, n-a fost aşa… Ce pregătiţi – împreună – pentru prosperitatea locuitorilor, pentru înfrumuseţarea oraşului? Prosperitatea o văd realizată prin locuri de muncă noi, de pe urma cărora şi banii Primăriei ar fi mai mulţi şi necesari pentru tot felul de schimbări în bine ale Sighetului.

Răspunsul domnului viceprimar:
Și în privat, sau între patru ochi ne înțelegem foarte bine. Asta contează mult. Avem multe planuri, avem multe idei, chiar și comune. În ceea ce privește locurile de muncă, sunt foarte bine venite. În caz de nevoie și în funcție de posibilități, mereu se acordă sprijinul necesar oricărei persoane, oricărui investitor pentru a crea locuri de muncă. Este un aspect ce se leagă mult de factorii macro-economici. Sperăm ca pe viitor să ne bucurăm de firme noi în acest oraș, firme care oferă o bună posibilitate, mai ales generațiilor tinere. Legat de înfrumusețarea orașului, pot să vă spun că avem în plan luarea unor decizii, care vor duce la realizarea lor.    În momentul de față e cam prematur să vin cu amănunte. 

10. De estetica oraşului se ocupă cineva? În alt articol scriam şi despre indicatoarele stradale. Sunt şterse, abia se mai vede ce scrie. Cred că şi pe case, pe blocuri, ar trebui puse nişte plăci ca să ştie omul unde se află, pe ce stradă, cam la ce număr. Nu sunt lucruri greu de înfăptuit, dar trebuie făcute. Când? Gardurile vii cresc în voie… Nimeni nu le tunde. Sau sunt tunse foarte rar. Rămâne aşa estetica, sau se vor lua măsuri?

Răspunsul domnului viceprimar:
Desigur că se vor lua măsurile necesare. Urmează să se clarifice unele aspecte, după care putem acționa. Aici ar fi foarte bine ca să găsim înțelegere și în rândul cetățenilor. Încă ducem lipsă de multe asociații de proprietari. Cele existente, nu funcționează cum trebuie. Ar trebui să punem toți osul la contribuție. Cele șase blocuri reabilitate din cartierul Independenței și Cuza Vodă sunt un exemplu de bună practică datorită bunei colaborări cu asociația de proprietari. În urma acestori reabilitări, s-a îmbunătățit și aspectul urban al unei mici părți din oraș. Sper să nu ne oprim aici.

11. Aveţi cunoştinţă de amenzi date – şi încasate! – pentru cei care fac mizerie prin oraş? Există camere de supraveghere. De ce le aveţi? La ce vă folosesc? Evident că nu dumneavoastră personal, aici mă refer la Primărie, la Poliţie.

Răspunsul domnului viceprimar:
Sincer, nu am informații referitoare la numărul amenzilor date. Dar știu că se practică și această metodă. Camere sunt și sunt foarte de folos. În caz de nevoie se prelucrează informațiile colectate prin acest sistem. Ducem lipsă de multe camere, dar se pare că în viitorul apropiat se vor mai instala și altele, foarte performante. 

12. Are Sighetul o personalitate care la Baia Mare se bucură de tot respectul. Vorbesc aici de pictorul Hollosy Simon, născut în 2 feb. 1857 la Sighetu Marmaţiei. Pe când o stradă (centrală!) din Sighet va purta numele lui ? Pe când se va găsi un loc mai favorabil statuii pictorului?

Răspunsul domnului viceprimar:
Hollósy Simon se bucură și la Sighet de respect. Nu degeaba are o statuie deja, statuie la care an de an este comemorat marele pictor. Această statuie va fi relocată, după ce vom reuși să reabilităm centrul istoric. Se va lua în calcul și denumirea unei străzi.

Desigur că în timpul mandatului dumneavoastră la Primărie vor apărea şi alte probleme despre care sighetenii trebuie să ştie. Dacă veţi avea timp, vă propun să ne mai întâlnim online cu întrebări care cer răspunsuri clare şi sincere, exact aşa cum au fost cele la care aţi răspuns acum.

                                                                        Horia Picu

Luni, 09 martie 2026, la orele amiezii, lângă bustul – amplasat în centrul Sighetului – poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko (n. 09 martie 1814 – d. 10 martie 1861), au fost prezenți foarte mulți membri ai conducerii locale, județene și naționale a Uniunii Ucrainenilor din România dar și preoți (greco-catolici și ortodocși), viceprimarul Sighetului (Orosz Krisztofer Levente), profesori, elevi, ucraineni și români iubitori de poezie, care l-au omagiat pe cel care a fost exilat și persecutat de autoritățile imperial ruse dar a devenit simbolul rezistenței cultural – identitare și al speranței.

După intonarea imnurilor de stat ale României și Ucrainei s-a desfășurat o ceremonie religioasă (rit greco-catolic și ortodox) de pomenire a celui care s-a identificat cu națiunea pentru care a scris și a luptat, Taras Șevcenko, personalitate artistică complexă (poet, pictor, antropolog, dramaturg, etnograf, filosof etc.).

Taras Șevcenko este – indiscutabil – fondatorul literaturii ucrainene moderne și una dintre cele mai puternice conștiințe poetice ale Europei de Est din secolul al XIX-lea. Născut în iobăgie, el a transformat propria suferință și discriminare într-o poezie de o forță morală și umană impresionantă. În versurile sale, destinul individual se împletește cu destinul unui popor, un popor care își caută libertatea și demnitatea. Volumul său „Kobzar” a devenit un simbol al identității culturale.

În istoria culturii europene sunt foarte mulți poeți care scriu versuri deosebit de frumoase și sunt poeți care devin vocea unui popor. Taras Șevcenko aparține celei de-a doua categorii. Din suferința și speranța lumii sale el a creat o poezie care vorbește despre libertate, demnitate și memorie, cuvinte care continuă să vibreze și astăzi. De aceea, gândindu-ne la el într-un moment dedicat culturii, trebuie să ne amintim un vers care a devenit simbol: „Luptați — și veți învinge.” Lupta poporului ucrainean continuă – cu mari sacrificii – și azi, în secolul XXI.

Au vorbit la acest eveniment – printre alții – Nicolae Miroslav Petrețchi (deputat în Parlamentul României și președintele UUR), Orosz Krisztofer Levente (viceprimarul Sighetului), Ion Mariș („Salut, Sighet!”), Ioan Muntean (inspector școlar general adjunct) etc.

Elevii de la Liceul Taras Șevcenko din Sighet, prezenți la eveniment, au prezentat un program artistic care a completat comemorarea poetului național al Ucrainei.

Organizatorul evenimentului a fost – ca de obicei – Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) – filiala Maramureș.

Foto & text: Ion Mariș

Au trecut câteva luni de la alegerile locale (09 iunie 2024) și pentru a încerca să răspundem nerăbdării firești a locuitorilor Sighetului vizând „mecanismul” administrației publice locale, modul cum funcționează, am decis să-l abordez pe proaspătul viceprimar Krisztofer Levente Orosz (a depus jurământul în cadrul ședinței Consiliului Local din 05 noiembrie 2024), pentru a lua pulsul echipei din primărie care s-a format pentru actualul mandat de patru ani, ținând cont că administrarea orașului necesită și „armonie” la nivelul celor care ocupă cele mai importante funcții. Știm cu toții că marea majoritate a sighetenilor manifestă încă multă neîncredere vizavi de schimbarea vizibilă, concretă, haideți să-i spunem în limbaj formal… sustenabilă, pe care și-ar dori-o locuitorii urbei. Pe bună dreptate, locuitorii privesc cu multă circumspecție spre „administratorii” municipiului nostru, ținând cont de „istoricul” conflictual al ultimelor mandate.
Poate că primele semnale, modul în care demarează „cursa” pentru o bună administrare a cetății, ne pot oferi motive de pesimism sau – dimpotrivă – de optimism.
Cu amabilitate, dl. Orosz, a răspuns întrebărilor  – mai puține și mai… ușoare – fiind la început de drum. 🙂

Ion Mariș (I.M.): D-le Krisztofer Orosz, ați preluat de doar câteva luni funcția de viceprimar. Ce atribuții vi s-au… delegat?
Krisztofer Orosz (K.O.): Concret, am următoarele atribuții: ofițer de stare civilă, coordonarea şi supravegherea activității din arhiva primăriei, servicii de salubrizare, inventarul domeniului public şi privat, conservare şi restaurare monumente istorice şi arhitecturale, spații verzi, locuințe sociale şi alte locații din proprietatea UAT-ului.
În plus, mai sunt membru în Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Local pentru Restituirea terenurilor dar și membru în Comisia mixtă pentru rromi din cadrul Prefecturii şi membru în Structura Consultativă Locală din cadrul DAS.
Și, nu în ultimul rând, conform Art.16 din Legea 153/2017, fac parte şi din Grupul de implementare a fondurilor nerambursabile

I.M.: Pentru că ați depășit, bănuiesc, perioada de acomodare cred că puteți să evaluați corect „problemele” cu care vă veți confrunta. Așadar, ce „provocări” ați identificat până acum?
K.O.: Perioada de acomodare mai durează, deoarece mereu apar unele situații la care trebuie să te adaptezi. Provocări sunt şi nu puține. Unele provin din situațiile apărute pe moment. Eu cred că totuşi cea mai mare provocare e să reuşim să trecem peste greutăți, indiferent de ce natură ar fi astea. Dat fiind faptul că avem multe de făcut, trebuie să ne facem calcule clare şi un plan bine gândit de acțiuni. Totul porneşte de la o bună concepție pe care trebuie să o adaptăm aşteptărilor şi nerăbdării cetățeniilor. Cred că asta este cea mai mare provocare pe lângă toate celelalte.  Chiar îmi doresc să formăm o echipă bună cu colegii din aparatul administrativ, în favoarea cetățeanului. Slavă Domnului, cu domnul primar Vasile Moldovan ne înțelegem foarte bine. Uneori când, eventual, avem păreri diferite, mereu reuşim să trecem peste asta dialogând permanent şi ajutându-ne reciproc. Soluții sunt şi noi ne străduim să le găsim. Asta contează enorm de mult. A doua mare provocare e identificarea surselor financiare. E greu să împarți 100 de lei în 30, ca să încerci să mulțumeşti mai mulți cetățeni cu diferite doleanțe. Ori când ai deja 1000 de lei este mai uşor. Dar eu zic că pas cu pas vom începe să punem lucrurile la locul lor. Şi ar mai fi o chestie de menționat la acest subiect al provocărilor. Să reuşeşti să convingi pe unii, că pentru binele nostru comun, toți trebuie să facem unele sacrificii. Dacă vrem un oraş frumos, uneori trebuie să renunțăm şi la ambițiile strict personale şi nu neaparat justificate. Dar eu şi în privința asta sunt optimist.

I.M.: Se pare – după cum ați menționat – că v-ați integrat bine în echipa primăriei Sighet, alături de primarul Sighetului. Ce vă propuneți pentru acest mandat?
K.O.: Aşa şi este. Da, m-am integrat bine, pentru că am găsit înțelegere. Asta mă ajută mult. Mi-am propus mai multe. Să muncesc pentru un oraş mai ordonat, mai curat, mai verde, mai prosper şi mai dezvoltat din toate punctele de vedere.  Eu cred că nu degeaba am aceste atribuții pe care le-am primit. Nu sunt uşoare deloc, dar aceste sarcini pe undeva mă şi onorează, nu doar mă obligă. Am venit aici cu dorința de a lăsa ceva remarcabil urmaşilor noştri. Pentru asta voi munci, ca să fim mândri de oraşul nostru. Sighetul merită mult mai mult!

I.M.: Sighetul ar trebui să atragă fonduri mai consistente față de anii precedenți având de acum doi parlamentari locali (un senator și un deputat). Din partea UDMR, în Parlamentul României a intrat d-na Brigitta Zahoránszki, la Camera Deputaților. Am aflat că a început deja să se „simtă” acest lucru și că s-au alocat bani – prin susținerea d-nei deputat Zahoránszki – pentru reabilitarea mult discutatei clădiri de patrimoniu, impropriu numită „Casa pălărierului”. Dați-ne, vă rog, câteva detalii.
K.O.: Da, aveți perfectă dreptate.  Din fericire colega noastră, sigheteanca Brigitta Zahoránszki acum ne reprezintă în Parlamentul României. Acest lucru pe undeva ne și avantajează, fapt ce s-a dovedit şi acum cu alocarea sumei de 375.000 de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la aşa numita „Casă a pălărierului”. Înainte să se voteze bugetul de stat, m-a sunat să discutăm despre necesitățile din oraş. După o mică analiză am ajuns la concluzia că această sumă este foarte necesară pentru a începe reabilitarea casei, motiv pentru care aceşti bani vor fi alocați începerii proiectului. Îi mulțumesc şi pe această cale că a înțeles importanța colabărării.  Ne vom strădui şi de acum să atragem fonduri, în măsura posibilităților, bineînțeles.

I.M.: Succes și sper să ne auzim cât mai des cu vești bune!
KO: Să dea bunul Dumnezeu!

Ion Mariș

update (31 ianuarie 2024):

Domnule Primar,
Noi, semnatarii acestei scrisori deschise, vă mulțumim pentru retragerea de pe ordinea de zi a Proiectului de hotărâre cu privire la stema municipiului și reluarea procedurii.

29 ianuarie 2024:

În atenția Domnului Primar al municipiului Sighetu Marmaţiei, av. Moldovan Vasile!

Domnule Primar,

În urmă cu mai bine de doi ani, atrăgeam atenția, prin intermediul publicației online www.salutsighet.ro, asupra faptului că, în peisajul heraldicii maramureşene, Sighetul nu beneficiază de o stemă oficială.

La vremea aceea, am apreciat disponibilitatea dumneavoastră de a iniţia un dialog instituțional cu Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, dar şi de a consulta specialiştii, pasionații de istoria Sighetului, profesorii şi pe toţi cei interesați de conservarea moștenirii acestui oraș secular.

Astfel, noi, semnatarii acestei scrisori deschise, vă reamintim faptul că, în data de 7 august 2023, ne-am manifestat disponibilitatea pentru a ne constitui într-o Comisie, în urma adresei Cabinetului Primarului nr. 5890/18 aprilie 2023, cu scopul de a elabora o listă cu elementele care ar putea fi incluse într-un proiect reprezentativ de stemă a Sighetului.

După o analiză temeinică a istoricului orașului și a evoluției heraldicii acestuia, am căzut de acord ca viitoarea noastră stemă să conste într-un cap de zimbru/ bour cu o cruce greacă (cu brațe egale) între coarne, pe un scut împărțit în două pe verticală. Stema municipiului Sighetu Marmației se compune, conform anexei, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite despicat.
Mobila centrală este un cap de zimbru, negru cu coarne de argint, cu cruce dreaptă de aur între coarne. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o stea de aur cu șase colțuri. În partea stângă, în câmp albastru, se află un lujer de crin, de aur. Am respectat stema istorică, considerând că e cea mai potrivită și că nu are logică schimbată. La finalul discuţiilor, consemnate într-un Proces verbal, nr. 12751/07.08.2023 (Anexa 1), am cerut ca Primăria și Consiliul Local să organizeze un concurs pe această temă (scutul și coroana murală cu cinci turnuri crenelate fiind elemente obligatorii, în conformitate cu legislația în vigoare).

Am constatat cu stupoare, consultând ordinea de zi, aşa cum a fost publicată în mediul virtual, că în ședința de Consiliu Local din 30 ianuarie 2024, vor fi supuse la vot trei variante ale proiectului de stemă care nu au nimic de-a face cu lista de elemente întocmite de noi. Mai mult, Metodologia Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române pentru elaborarea și avizarea stemelor localităților și județelor, adoptată în 2002 și completată în 2021, și care este obligatorie, menționează la articolul 4: „Se va respecta cu prioritate tradiţia heraldică locală, dar cu obligaţia de a se revizui eventualele compoziţii greşit alcătuite în perioadele anterioare”, iar la articolul 5: „Se pot introduce elemente heraldice noi, acolo unde evoluţia comunităţii a înregistrat o transformare de însemnătate majoră, de interes național”. Din păcate, niciuna din propunerile de stemă supuse la vot nu respectă articolul 4.

Prin urmare, în spiritul cooperării, al prioritizării intereselor comunității şi al transparenței, noi, semnatarii acestei scrisori, solicităm respectuos retragerea de pe ordinea de zi a Proiectului de hotărâre cu privire la stema municipiului şi informarea corectă a decidenților, astfel încât, în vederea votului, să fie inclusă și varianta propusă de noi (Anexa 2,3). Credem cu tărie că, astfel, nu facem decât să solicităm perpetuarea mobilelor și tincturilor stemei istorice din considerente diplomatice și de reprezentativitate (printre altele), ținând cont de faptul că, prin vechiul crin, putem fi „înfrățiți” simbolic cu o mare parte din Europa. Crinul apărea și pe stema Moldovei, și pe blazonul lui Ștefan cel Mare, fiind prezent astăzi, printre multe altele, și pe stemele Parisului, Florenței, Spaniei, Marii Britanii ori a jumătate din Franța, sau orașul slovac Košice.

Menţionăm totodată că proiectul propus de noi nu a fost supus unei dezbateri publice. De asemenea, faptul că există doar o firmă specializată în domeniu, cea de la Sibiu, reprezintă un neadevăr sau o omisiune (a se vedea, în acest sens, https://www.faxmedia.ro/contact/ sau https://www.szekeres.ro/?lang=ro ).

În calitate de cetăţeni ai Sighetului, îi mulțumim domnului Istvan Matruk pentru stema realizată și pe care vă rugăm respectuos s-o luați în calcul pentru un viitor vot.

Vă dorim multă sănătate și înțelepciune în luarea deciziilor.

Cu aleasă prețuire,
Ioan Ardeleanu-Pruncu
Teofil Ivanciuc
Krisztofer Levente Orosz
Alin Pralea
Marius Voinaghi

* * *

Anexa 3

Varianta comisiei locale de propunere a stemei municipiului Sighetu Marmației

Descrierea heraldică a stemei:

Stema municipiului Sighetu Marmației se compune, conform anexei, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite despicat.
Mobila centrală este un cap de zimbru, negru cu coarne de argint, cu cruce dreaptă de aur între coarne.
În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o stea de aur cu șase colțuri.
În partea stângă, în câmp albastru, se află un lujer de crin, de aur.
În vârful scutului se află trei brâuri undate, de argint.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate.

Semnificația elementelor însumate stemei:

Stema este cea istorică, atestată în anul 1576 și aflată în uz, practic neschimbată, vreme de 350 de ani.
Partajarea și smalțurile scutului și ale elementelor acestuia: capul de zimbru, crucea, steaua și crinul, sunt cele istorice.
Brâurile undate reprezintă cele trei râuri care mărginesc localitatea: Tisa, Iza și Ronișoara.
Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rang de municipiu.