„Ziua Păstrătorilor Tradiției” la Sighet!

Sâmbătă, 11 martie 2023, de la ora 14:00, în Parcul Central al Sighetului va avea loc deschiderea oficială a evenimentului „Ziua Păstrătorilor Tradiției” la care vor participa domnii Moldovan Vasile (primarul Sighetului), Szalay Bobrovniczky Vincze (Secretar de Stat Adjunct pentru Relații Civile și Sociale – Ungaria), Kovacs Pifka Peter (director Hungary Helps), Bojoga Ștefan (președinte  Asociația Jávorfa Virága Sighet).

După deschiderea oficială a evenimentului va avea loc parada formațiilor participante (de la scena din parc până la Biserica Reformată și retur) urmată de spectacolul formațiilor participante.
Vor evolua: Corul Bisericii Reformate din Câmpulung la Tisa, Formația Buzavirag din Câmpulung la Tisa, Asociația Pro Skola (dansuri populare) – Ardud, Ansamblul Florile Cosăului – Budești, Asociația Agape (dansuri populare) – Coltău, Copiii din Piatra, Teceu Mic, Coștiui recită & cântă, Asociatia Kinder (dansuri populare) – Cavnic, Tiszamenti akacok (dansuri populare) – Câmpulung la Tisa, Asociația Culturală – Dămăcușeni, recită Bartos Odett – Ocna Sugatag și elevi de la Liceul Leöwey Klára – Sighet, etc

De la ora 17:00 se va oficia o liturghie la Biserica Reformată din Sighet de către preotul Kovács Péter Zoltán.

La ora 19:00, în Parcul Central din Sighet va avea loc Concertul Formației Kiss Kata  (muzica ușoară/ dance).

Salut, Sighet!




Medalion literar – Fábri Sándor, „Făbroaie”, Satyo…

Era atfel, total altfel, atât în viață, cât mai ales și în poezie. Un original de originar, simplu și inconfundabil, de un umor colosal. Avea o pornire de cercetare a vieții de zi cu zi, înspre descoperiri metafizice ieșite din comun și o extraordinară capacitate de a explica simplu fenomene extrem de complexe. Odată chiar mi-a spus: „Nu are sens să scrii pentru literați sau academicieni, nu, eu consider că un poem este bun când amicii mei de prin cârciumi și cerșetorii din prima pricep”.

Îi plăcea să aibă discuții peripatetice, de-a lungul căii ferate, sau la cimitir. Uneori mergeam în piață, cumpăram un pui la rotisor, 3 sticle de „Târnave”, fiind cu noi și Halicki, executor judecătoresc și toboșar în formația „Sigma” a fratelui meu Katz Geza, care se simțea tare mândru participând la discuții.

…Și așa, ieșeam din piață, o luam pe lângă Internatul de fete, apoi pe lângă Casa de Copii, vis-a-vis de care erau câteva morminte evreiești, ca până la urmă să poposim lângă mormântul lui Hollósy Simon, unde ne înfruptam din puiul rotisat și trăgeam câte o dușcă zdravănă de vin, discutând, de pildă, despre „Micul Prinț” și momentul în care s-a întâlnit cu Bețivul…

Da! Eram în al 9-lea cer! O, ce vremuri! Sau cenaclul de la „Făbroaie” de acasă! Draga lui mamă ne făcea pâine cu untură și cu ceapă roșie tăiată mărunt peste, care mergea de minune cu Karinthy Frigyes și Rejto Jeno , ai căror „fani” eram pe atunci. Aveam noi locurile noastre preferate pe care „le sfințeam” cu alcool și poezie. Nu pot uita balconul bunicii lui, din care vedeam Cele trei Grații de deasupra librăriei. Sau cantina de pe strada care ducea la Baia comunală. Ei bine, la cantina aceea se făcea o fasole frecată cu ciolan, care ne purta înspre paradisul visat de Madács Imre…

Noa, bine, bine, nu știu cum literatura maghiară îl va situa, dar eu personal îl consider la același nivel cu Szilágyi Domokos, dar mai ales cu Emily Dickinson, la a cărei citire uneori râd în hohote, alteori plâng și meditez. Da, poezia, din punct de vedere german e Dichte – concentrare și densitate. Fábri este poate cel mai concentrat poet din literatura maghiară.

Cine nu mă crede, să citească… Va râde, va plânge, dar, mai ales, își va pune întrebări.

Alex DOHI

***
Sâmbătă, 21 Mai 2022, la Liceul „Leöwey Klára” din Sighet au fost puse, în sfârșit, în lumina reflectoarelor figura și opera regretatului Fábri Sándor (1954 – 2013), poet sighetean de expresie maghiară, cu ocazia lansării antologiei „szájasyály”, editată de Asocația „Hollósy Simon”, redactor – Zahoránszki Brigitta, ilustrator – Pintér Zsolt . A fost prezent un public numeros, scriitorii Gotha Róbert Milán, îngrijitorul cărții și Demény Péter din Cluj. O consemnare substantială de la eveniment se găsește în revista Máramarosi Hírmondó.

Sanyi a binemeritat această cinstire din partea concitadinilor săi.

Nu am reușit să fiu prezent, dar l-am rugat pe Alex Dohi, scriitor român din Sighet, rezident în Suedia, să scrie o evocare a prietenului său de tinerețe.

Ca amator de poezie, am încercat să redau în română, cu sprijinul substanțial și dezinteresat al d.nei Slujeru – Gavaller Tunde, volumul „Jo bort iszunk”/ „Bun vin bem” (Ed. ECHIM, Sighetu Marmației, 2006), parte a antologiei. Am încercat să ne familiarizăm cât de cât cu „lirica făbrească” și în română, să vedem dacă ne provoacă „un zâmbet pe 16 mm”, cum își dorea Sanyi. Rezultatele le puteți vedea pe pagina mea de Facebook.

Traducătorii profesioniști vor binevoi să apară și ei, nu mă îndoiesc o clipă – că-i aur aici… De altfel, am promisiuni că un scriitor originar din Sighet va încerca o traducere propriu-zisă. Așa să fie!

Marin SLUJERU




Violoncelist sighetean pe drumul afirmării: Tomi Stănciulete! (autor, Sorin Markus)

Tomi Stănciulete calcă pe urmele surorii lui, Dina Monika Stănciulete, cunoscută publicului din România prin participarea  la concursul „Românii au talent”, ediția 2015.  Tomi este elev în clasa a VII-a, la Liceul Leőwey Klára din Sighet.

Video, dr. Sorin Markus




Sighet – Liceul „Leöwey Klára” participă la Proiectul European Euroscola 2017

Liceul „Leöwey Klára” din Sighet participă la Proiectul European Euroscuola 2017, cu tema prezervarea patrimoniului arhitectural. Echipa de proiect (alcătuită din elevii: Balint Erika, Gotha Helg, Kövy  Nándor, Kramarik Rebecca, Kuzmik Noémi, Kuzmik Nóra, Maruszcsák Máté, Réti Máté, Csurka Eszter, Csongovai Helga, Alb Mihai Florin, Stanciulete Monica, Benedek Rolland, Ardelean Denisa, Lăschian Karina, Bobroczkyi Rebecca, Schreiner Karola, Nagy Emese, Cziple Gergö, Varhanyiovszky Réka, Szabolcsi Bianka, Orosz Anna, Orosz Andrea, Szeibert Xavér, coordonați de prof. Andreea Biro și Szilárd Pesek) a conceput o campanie de promovare a Castelului Haller – sediul liceului:

 

Cea de a X-a ediție a concursului național pentru licee, EUROSCOLA 2017- 2018, ediție se va desfășura sub titlul generic „Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identității europene”.

La începutul anului 2017, reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la decizia de proclamare a anului 2018 drept „Anul european al patrimoniului cultural”.

Scopul acestei inițiative este de a aduce mai puternic în centrul atenției istoria și valorile europene și de a întări sentimentul existenței unei identități europene. Principalele obiective ale inițiativei sunt: promovarea diversității culturale, a dialogului intercultural și a coeziunii sociale; sublinierea contribuției economice a patrimoniului în sectoarele creative și culturale, precum și la dezvoltarea locală și regională; reliefarea rolului patrimoniului cultural în relațiile externe ale Uniunii, inclusiv sub aspectul prevenirii conflictelor, al reconcilierii post-conflict și al refacerii elementelor distruse ale patrimoniului cultural.

Parlamentul European a creat programul Euroscola pentru a informa tinerii despre procesul de integrare europeană și pentru a promova participarea lor la construcția Uniunii Europene. Programul reunește periodic elevi de liceu din cele 28 de state membre, oferindu-le ocazia, pe parcursul unei zile, de a afla cum funcționează Parlamentul European, de a se cunoaște între ei, de a-și împărtăși viziunile și așteptările.

Evenimentul Ziua Euroscola este organizat la Strasbourg de mai multe ori pe an. Fiecare eveniment reunește peste 500 de elevi din toată Uniunea Europeană. (http://www.europarl.europa.eu/romania/ro/ue_si_tinerii/euroscola.html)




Viceprimarul Ildikó Béres pe urmele… soțului!

Ildi BeresPrima femeie viceprimar din istoria modernă a Sighetului, doamna Béres Ildikó este o persoană foarte energică, ambițioasă, ce a reușit să ridice prestigiul Liceului „Leöwey Klára” al cărui director a fost între anii 2004 – 2016. Este absolventă a Facultății de Industrializarea Lemnului din Brașov și a Facultății de Informatică Aplicată și Programare din Cluj. CV-ul doamnei Béres este completat și de un masterat în Managementul Resurselor Umane. Este membru UDMR și, o coincidență fericită, îi urmează soțului la Primăria Sighet, în funcția de viceprimar. Am profitat de ocazia pe care ne-a oferit-o doamna viceprimar de-a discuta liber, fără constrângeri, despre problemele cu care se confruntă municipiul și… nu numai.

Salut, Sighet!: Cum ați perceput trecerea de la școală/liceu, la Primărie?
Béres Ildikó: Având în vedere că am avut un mandat de consilier judeţean şi unul de consilier local, primăria nu a fost ceva nou pentru mine. Nu am venit ca un necunoscător, am făcut parte din Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică şi Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget şi finanţe, ambele importante pentru dezvoltarea oraşului. A fost interesant pentru mine faptul că anumite situaţii aparent simple de rezolvat, s-au dovedit greu de finalizat sau chiar imposibil de dus la bun sfârşit, datorită unor obstacole date de lege sau din anumite neglijenţe şi situaţii moştenite. La şcoală era mai simplu, trebuia să ştii ce vrei, să vrei să faci ceva, să-ţi faci un plan şi cu puţină implicare puteai să-ţi atingi scopul. După 25 de ani în învăţământ m-am despărţit greu de şcoală, dar trebuie să vă mărturisesc că nu a fost o abandonare totală a învăţământului. Cunoscând problemele cu care se confruntă unităţile de învăţământ din Sighet la început de an şcolar, vorbim nu numai de şcoli ci şi de grădiniţe, chiar în prima lună de viceprimar şi pentru faptul că se apropia începutul unui nou an şcolar în ordinea priorităţilor şi în limita posibilităţilor am încercat să mă axez pe rezolvarea unor situaţii cu care se confruntă şcolile de obicei în aceea perioadă.

Salut, Sighet!: Care sunt principalele atribuțiuni din fișa postului de viceprimar?
Béres Ildikó: O să vă răspund mai scurt la această întrebare, fişa postului prevede o serie de atribuţii pentru primar şi viceprimar, nu am amintit doar de viceprimar deoarece nu există fişe separate pentru primar şi viceprimar. Trebuie să subliniez faptul că, viceprimarul are în subordine activităţile repartizate de Primar şi Consiliul Local, reprezintă instituţia în relaţiile externe, conform prerogativelor conferite de LEGEA nr. 215/2001 şi conform împuternicirilor şi delegărilor acordate de Primar.

Salut, Sighet!: Este potrivită o femeie pentru o asemenea funcție grea, de execuție?
Béres Ildikó: Am ajuns la acele vremuri în care consider că nu mai putem să separăm funcţii, meserii pe categorii, femei sau bărbaţi. Vedeţi, femeile pot fi întâlnite şi se descurcă în toate domeniile de activitate indiferent că este vorba de o meserie specifică pentru femei sau o meserie specifică pentru bărbaţi, şi o să fac o mică paranteză – bărbaţii nu demonstrează întotdeauna același lucru. O femeie vede lucrurile altfel, este mai precaută, mai calculată, mai inventivă şi mai diplomată. Se spune deseori că „în spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică” sper ca şi în cazul de faţă să fie aşa.

Salut, Sighet!: În curând se împlinește un an de când dețineți această funcție. Ce ați reușit să realizați până în acest moment pentru Sighet?
Béres Ildikó: Este greu de vorbit la momentul acesta despre realizări şi mai ales despre realizări individuale. Mi se pare necinstit să spună cineva că poate să realizeze individual lucruri pentru oraş. Munca din primărie este o muncă de echipă care se bazează pe competenţă, corectitudini, respect, încredere, înţelegere, colegialitate . După o perioadă în care aceste elemente au lipsit, a urmat o perioadă de reabilitare, de recuperare a elementelor lipsă; încet, la început cu paşi mai mărunţi recuperăm tot ce s-a pierdut, iar acum urmează o perioadă de revenire şi realizări, dar după cum am încercat să vă explic numai în limita posibilităţilor, bugetului disponibil, cadrului legal permisibil. Nu întotdeauna munca noastră are rezultate spectaculoase. Chiar dacă nu se vede, noi zi de zi muncim şi facem ceva pentru oraşul nostru şi locuitorii acestui oraş. Pentru a finaliza o lucrare vizibilă este nevoie de timp pentru pregătirea documentaţiilor, proiectelor, licitaţiilor pentru executarea lucrărilor, toate acestea nu sunt activităţi spectaculoase pentru cei din exterior. Am avut o satisfacţie deosebită la încheierea cu succes a licitaţiei pentru continuarea lucrărilor de la blocul Fucs.

Salut, Sighet!: Vă oferă consiliere soțul dumneavoastră, fost viceprimar al Sighetului în perioada 2004 – 2008?
Béres Ildikó: Bineînțeles, ţinând cont de faptul că soţul meu are o experienţă bogată în administrația locală, în cazul în care am nelămuriri sau dificultăți în rezolvarea unor probleme specifice administraţiei îi cer sfatul şi părerea, ne consultăm chiar dacă părerile sunt diferite, pentru mine contează foarte mult părerea lui. Între anii 2004 -2008, ani în care soţul meu a fost viceprimar, a fost o perioadă legislativă diferită faţă de perioada actuală, priorităţile şi problemele cu care s-a confruntat comunitatea locală au fost altele, o parte din aceste probleme au fost rezolvate, o parte din ele au rămas nerezolvate şi prezintă şi acum teme de discuţie modul lor de rezolvare.
Acum o să vă mărturisesc unul din secretele căsniciei noastre fericite, pentru liniştea familie şi evitarea discuţiilor inutile am avut o înţelegere: acasă evităm discuţiile pe tema problemelor de serviciu sau discuţiile pe teme politice, încercăm să ne ocupăm de familie şi viaţa noastră personală.

Salut, Sighet!: Cum colaborați cu dl. Horia Scubli și câtă libertate de mișcare vă oferă Primarul Sighetului?
Béres Ildikó: Cu dl. primar Horia Scubli ne cunoaştem încă din liceu. În momentul în care mi-am asumat această funcţie ştiam cu cine o să lucrez, cunoşteam foarte bine omul care urma să-mi dea dispoziţii. Poate dacă nu-l cunoşteam aşa de bine nu acceptam această schimbare de funcţie, deoarece, ştiţi bine, am plecat de pe o funcţie unde am fost avantajată din toate punctele de vedere. Mi-a plăcut munca pe care o făceam, am avut succese şi satisfacţii. Am găsit persoana din liceu în care am toată încrederea şi speranţa că va duce mai departe cu cinste, munca mea de mulţi ani din Liceul Leöwey Klára. Am considerat că am ajuns la maturitatea de a încerca să fac ceva pentru acest oraş, pentru copiii noştri, pentru tinerii şi bătrânii noştri, alături de o persoană în care am încredere, mă susţine şi cred că şi el are încredere în posibilităţile mele. Am venit cu multe iniţiative şi proiecte pentru oraş şi sper ca împreună cu primarul Horia Scubli, echipa din primărie şi colegii consilieri să le putem realiza. Nu ştiu ce înţelegeţi prin libertatea de mişcare! Fiecare dintre noi are atribuţii ce trebuiesc rezolvate, nimeni nu impune modul de rezolvare, condiţia este ca sarcinile să fie bine realizate, legal realizate şi cât se poate de operativ.

Salut, Sighet!: Ce aspecte nu vă plac din Primăria Sighet?
Béres Ildikó: Permiteţi-mi ca aspectele care nu-mi plac să nu le fac publice, ci să le rezolvăm pe plan intern. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Salut, Sighet!: Dați-ne câteva exemple de probleme puțin mai dificile cu care v-ați confruntat până în acest moment.
Béres Ildikó: Nu există probleme dificile şi mai puţin dificile într-o primărie, aici există doar probleme care trebuie rezolvate şi într-un mod cât mai favorabil pentru locuitorii oraşului. Problema locuinţelor sociale – este una dintre problemele grave, chiar foarte grave. În prezent, primăria nu dispune de locuinţe sociale şi nu numai, avem un număr mare de cereri din partea celor cu locuinţe retrocedate. Până la darea în folosinţă a celor două blocuri sociale situaţia este foarte tristă.

Salut, Sighet!: Ce rol are UDMR-ul în Consiliul Local?
Béres Ildikó: Suntem doi consilieri UDMR, în cazul în care partidul de opoziţie se opune sau se abţine pentru trecerea anumitor proiecte votul nostru este decisiv.

Salut, Sighet!: Știm că ați făcut foarte multă muncă de teren. Ce probleme mai grave ați identificat în comunitatea locală?
Béres Ildikó: Am făcut şi voi mai face muncă de teren. Consider că din birou şi postări nu poţi conduce un oraş, din acest motiv şi eu şi domnul primar mergem pe teren de câte ori considerăm de cuviinţă. Problema cea mai gravă este… mentalitatea multor sigheteni. Atât a celor care locuiesc în cartiere cât şi a celor care circulă prin centru şi pe străzi. Comunitatea locală plăteşte lunar o sumă însemnată pentru salubrizare. Banii noștri!! Când aruncăm chiştoacele pe trotuare, seminţele, hârtiile, gunoaiele pe lângă tomberoane, golim scrumierele maşinilor în parc, NU NE GÂNDIM LA BANII NOŞTRI? Aceşti bani i-am putea cheltui şi altfel, reparând spre exemplu o faţadă a unei clădiri din centru. În urma deplasărilor pe teren şi nu numai, am evaluat situaţia clădirilor din zona centrală care urmează să fie reparate, situaţia carosabilului care necesită reparaţii în special pe zonele centrale dar nu numai, amenajarea spaţiilor verzi şi a spaţiilor de joacă, toate aceste lucrări sunt urgenţe care trebuie efectuate acum primăvara.

Salut, Sighet!: Ați avut în vedere în mandatul precedent de consilier cosmetizarea clădirilor din centrul vechi. Având acum posibilitatea deciziei, cum veți aborda acest aspect?
Béres Ildikó: Nu am avut discuţii serioase în mandatul precedent de consilier despre repararea clădirilor, dar cred că aţi observat din prima lună a mandatului meu am început să reparăm faţada clădirilor din centru, a porţilor, am cerut proprietarilor să repare faţadele magazinelor. Într-adevăr este o cosmetizare doar, deoarece lucrările serioase de reabilitare necesită sume foarte mari, documentaţie costisitoare şi primăria poate să realizeze aceste lucrări doar prin accesarea unor proiecte de finanţare specifice acestor tipuri de lucrări și care, din păcate, în acest moment nu pot fi accesate. Până reuşim să accesăm un asemenea proiect trebuie să ne mulțumim doar cu o cosmetizare, părerea mea este: „nu neapărat nouă, dar curată”. Asta nu înseamnă că nu pregătim documentaţia şi aşteptăm cu încredere deschiderea liniilor de finanţare.

Salut, Sighet!: Vă place cum arată azi Sighetul? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
Béres Ildikó: Îmi place că este oraşul meu, este oraşul unde m-am născut, am crescut, trăiesc. Nu-mi place, deoarece lipsesc multe lucruri care s-ar fi putut realiza dar nu au prezentat interes. Oamenii sesizează doar lucrurile negative, fără a se implica în rezolvarea lor. Nu ne interesează ce se întâmplă în jurul nostru, ne place senzaţionalul şi critica. De multe ori lucrurile pozitive nici nu le observăm.

Salut, Sighet!: Spune-ți-ne o idee, un proiect pe care doriți să-l realizați/implementați în acest an.
Béres Ildikó: Sala Studio, mai bine spus sala „Viorel Costin”. Este de neconceput să nu avem în oraş o sală de spectacole. Sunt mai multe proiecte prevăzute în bugetul acestui an, să sperăm că o să putem realiza cât mai multe din ele şi nu o să avem surprize neplăcute care impun redirecţionarea banilor.

Salut, Sighet!: Sighetenii s-au plâns în ultima vreme de reapariția câinilor vagabonzi pe străzi. În sarcina cui cade rezolvarea acestei probleme?
Béres Ildikó: Primăria Sighetu Marmaţiei a încheiat un protocol de colaborare cu Asociaţia „Prietenii Animalelor”, după 6 luni de parteneriat putem spune că în adăpostul de la Sighet nu s-a mai efectuat nici o eutanasiere iar majoritatea câinilor care au fost abandonaţi şi strânşi de pe străzi de către echipa de ecarisaj de la SPG Urbana au fost adoptaţi. După cum bine ştiţi în această perioadă este sezonul de împerechere a câinilor şi o mare parte din cei pe care îi strângem sunt apoi revendicaţi de proprietari. În schimb ne confruntăm cu o problemă a abandonului masiv al câinilor . Nu de multe ori Poliţia Locală a amendat şoferi de autoutilitare care aduceau un număr mare de câini din alte localităţi şi îi abandonau la intrarea în oraş. Fac apel prin intermediul publicaţiei dumneavoastră la întreaga comunitate să sesizeze Poliţia Locală când sunt martori la astfel de situaţii. Un număr de înmatriculare ne poate ajuta în identificarea făptaşilor. Nu sunt adepta amenzilor, dar cred că disciplina, respectul şi spiritul civic ne vor ajuta să soluţionăm această problemă atât de stringentă pentru comunitatea noastră. În adăpostul nostru în prezent sunt 110 câini comunitari care, în curând, vor fi daţi spre adopție în Germania prin intermediul Asociaţie ”People 4 pets”.

Salut, Sighet!: Ce se mai aude cu interminabila ”poveste” Fucs?
Béres Ildikó: Am amintit de ea la începutul interviului, sperăm că până în august se va rezolva problema utilităţilor şi unul din blocuri se va putea da în folosinţă iar pentru cealălalt, în luna ianuarie s-a finalizat licitaţia, firma de construcţie câştigătoare va continua construcţia.

Salut, Sighet!: Mai avem o nelămurire: școala neterminată din zona Sălii Polivalente (așa numita Școală cu 16 clase) – este de mulți ani o clădire abandonată. Oare când va fi finalizată și utilizată, ținând cont că au fost direcționate fonduri destul de mari către aceasta.
Béres Ildikó: Situaţia cu această construcţie este mai interesantă deoarece clădirea este proprietate a municipiului, dar a fost dată în administraţie Inspectoratului Şcolar Maramureş pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor. La momentul actual Primăria pregăteşte documentaţia către Guvernul României pentru a face un schimb prin care Şcoala cu 16 clase va trece în proprietatea Ministerului Educaţiei, astfel ISJMM va putea finaliza investiţia. În cadrul aceleiaşi documentaţii clădirea Liceului Pedagogic „Taras Șevcenko” va trece în proprietatea municipiului, astfel liceul va putea beneficia de fonduri de la bugetul local şi nu numai.

Salut, Sighet!: Ținând cont că ați fost și consilier județean, care este/poate fi sprijinul pentru rezolvarea unor probleme din Sighet din partea Consiliului Județean (CJ)?
Béres Ildikó: În primul rând sprijin pentru finanţarea Spitalului Municipal Sighet, având în vedere că acesta deserveşte doar 30% din populaţia Sighetului restul pacienților fiind din localităţile limitrofe. În aceeași situaţie este şi Muzeul Maramureşean – Muzeul Satului, costurile mari de restaurare necesită implicarea în finanţare a CJ. O serie de activităţi culturale şi educative pot beneficia de surse de finanţare de la CJ în urma depunerii proiectelor de finanţare întocmite conform Ghidului aplicantului, aprobat şi lansat la începutul fiecărui an financiar.

Salut, Sighet!: Beneficiind de poziția dumneavoastră favorabilă (la parterul Primăriei) de perspectiva cuiului, cum percepeți imaginea „glumeață” de la fereastra dumneavoastră?
Béres Ildikó: Nu mă deranjează, nu am nici mult timp să îl admir și nu cred că deranjează pe nimeni din moment ce Primăria nu a făcut niciun efort financiar pentru amenajarea lui. Turiştii şi cei care vizitează Sighetul apreciază gestul, nu ştiu ce aş putea să comentez la adresa lui. Bineînțeles cârcotași, nemulţumiţi, o să găsim tot timpul, dar știți cum spune o vorbă „fiecare minune ţine două zile apoi devine obişnuinţă”.

Salut, Sighet!: Ce evenimente culturale sunt prevăzute a se desfășura pe parcursul anului 2017 în Sighet?
Béres Ildikó: De organizarea evenimentelor culturale din Sighet se ocupă Centrul Cultural Sighet după un calendar aprobat si prezentat la începutul fiecărui an. Bineînţeles tradiţionalele festivaluri nu vor lipsi nici anul acesta din Calendarul Cultural. În momentul tipăririi Calendarului Cultural o să aveţi mai multe informaţii despre aceste evenimente, organizarea acestora depinde foarte mult şi de bugetul anului 2017.

Salut, Sighet!: Aveți un masterat în Managementul Resurselor Umane. Ce resurse umane aveți în subordine și care este implicarea lor în gestionarea activităților?
Béres Ildikó: Resursele umane cu care lucrez în primărie nu au nicio legătură cu masteratul meu, dar, acesta mă ajută în procesul de realizare a obiectivelor organizaţionale prin atragerea, reţinerea, dezvoltarea, îndepărtarea şi utilizarea corectă a resurselor umane din Primărie.

Salut, Sighet!: Există precedente favorabile pe traseul predecesorilor dumneavoastră în funcție: ultimii doi viceprimari au fost și primari. Vă tentează la următoarele alegeri să candidați pentru poziția de primar și ce plusuri ați aduce?
Béres Ildikó: CU SIGURANŢĂ NU!!!!!! Deşi aş avea multe idei pentru plusurile care s-ar putea aduce oraşului DAR !!!!! acum fiind aici, în miezul problemelor, îmi dau seama că nu este aşa de uşor precum pare din afară.

Salut, Sighet!: Vă mulțumim pentru interviu, Doamna Viceprimar!

Brîndușa Oanță & Ion Mariș

sursă foto: Peter Lengyel