Învățământul dual, o alternativă viabilă?! – Interviu cu prof. dr. Gheorghe Andrașciuc, inspector școlar general adjunct

În aceste zile se discută atât la nivelul unităților de învățământ, cât și la nivelul inspectoratelor școlare despre implementarea învățământului dual. Din dorința de a aduce lămuriri suplimentare, mai ales pentru părinții și elevii interesați de această variantă de școlarizare, l-am abordat pe dl. inspector şcolar general adjunct (din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș), prof. dr. Gheorghe Andraşciuc, coordonator al Departamentului curriculum şi inspecţie şcolară, în subordinea căruia se găseşte învăţământul tehnic dual.

Brîndușa Oanță: Ce este învățământul dual, pe înțelesul tuturor?
Gheorghe Andrașciuc: Învăţământul dual reprezintă o noutate pentru şcoala tehnică românească. De câţiva ani, în România, există câteva centre-pilot, la Braşov, Sibiu, Arad etc. Acest sistem de învăţământ funcţionează cu succes, de exemplu, în Germania, însă şi în celelalte ţări europene. Învăţământul dual este organizat la solicitarea operatorului economic interesat, având calitatea de potenţial angajator şi de partener de practică. În acest tip de învăţământ, partea teoretică este asigurată de şcoală, iar pregătirea practică de operatorul economic. Ca formă de învăţământ, sistemul dual este organizat ca învăţământ cu frecvenţă, cursuri la zi, el putând fi desfăşurat şi în limbile minorităţilor naţionale. Potrivit art. 22 din Metodologie, unităţile de învăţământ de stat în care se organizează învăţământ dual sunt stabilite de inspectoratele şcolare, la solicitările operatorilor economici interesaţi în formarea profesională prin învăţământul dual, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică, precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale privind învăţământul profesional şi tehnic. Adresa de solicitare pentru şcolarizare prin învăţământul dual se transmite de către operatorii economici la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, la sediul central al instituţiei, prin e-mail sau prin fax, la termenul stabilit în Calendarul etapelor şi acţiunilor pentru stabilirea cifrei de şcolarizare la învăţământul dual, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic centralizează la nivel naţional, regional şi judeţean solicitările operatorilor economici şi le transmite inspectoratelor şcolare şi unităţilor administrativ-teritoriale menţionate în solicitările operatorilor economici. De asemenea, conform art. 23 din Metodologie, în cazul în care solicitările unor operatori economici nu pot fi onorate la nivel judeţean, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic colaborează cu inspectoratele şcolare de la nivelul regiunii de dezvoltare şi operatorii economici interesaţi, în vederea identificării soluţiilor de satisfacere la nivel regional a solicitărilor care, din motive obiective, nu pot fi îndeplinite la nivel judeţean. În ceea ce priveşte admiterea, potrivit art.26 din aceeaşi Metodologie, absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, inclusiv prin învăţământ dual, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. Absolvenţii de învăţământ dual care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinşi în programe de pregătire pentru echivalarea nivelului de învăţământ liceal.

Brîndușa Oanță: Care sunt punctele forte ale învățământului dual?
Gheorghe Andrașciuc: Învăţământul dual implică numeroase avantaje. Pe de o parte, agentul economic, după ce şi-a făcut studiul de piaţă pe cel puţin trei ani, poate solicita înfiinţarea claselor în regim dual. Pe de altă parte, operatorul economic participă direct şi activ la formarea profesională a viitorului angajat. Pentru a asigura coerenţa procesului de formare, operatorul economic are dreptul de a fi reprezentat în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ şi să participe activ la elaborarea planului de acţiune al şcolii şi la proiectarea curriculumului în dezvoltare locală. De asemenea, avantajul este atât în cazul absolvenţilor care, după absolvire, îşi pot găsi mai facil locul de muncă, cât şi al operatorului economic care poate face o selecţie pe criterii de performanţă în ceea ce priveşte angajarea absolvenţilor.

Brîndușa Oanță: Acest tip de învățământ va funcționa pe structura/modelul fostelor școli profesionale? Câți ani va dura și ce fel de diplomă/certificat profesional vor primi absolvenții?
Gheorghe Andrașciuc: Structura este aproape similară cu cea a învăţământului profesional. După cum am precizat, învăţământul dual funcţionează la solicitarea agentului economic. Învăţământul dual este de 3 ani şi se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale. Pregătirea practică de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 10 elevi şi maximum 15 elevi. Clasele din învăţământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite. Conform Cadrului naţional al calificărilor, învăţământul dual pentru nivelul 3 de calificare este organizat după clasa a VIII-a, ca parte a învăţământului secundar superior. Mai departe, se poate ajunge până la nivelul 5 de calificare. Absolvenţii primesc suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Brîndușa Oanță: În momentul finalizării, absolventul beneficiază de un contract de muncă ferm?
Gheorghe Andrasciuc: După finalizarea studiilor, absolvenţii pot fi angajaţi de agentul economic. Trebuie precizat că agentul economic încheie un contract de parteneriat cu unitatea şcolară, cu unitatea teritorial-administrativă şi cu beneficiarul acestui sistem de învăţământ. Operatorul nu este obligat să angajeze toţi absolvenţii, însă nici absolvenţii nu sunt obligaţi să se angajeze la agentul economic care a susţinut financiar formarea lor. Dacă se doreşte, acest aspect poate fi reglementat prin contractul pe care îl va semna operatorul economic cu fiecare beneficiar (elev), respectând legislaţia muncii.

Brîndușa Oanță: Există cerere pentru formarea profesională de acest tip?
Gheorghe Andrașciuc: Cererile vin mai degrabă dinspre agentul economic. Însă şi aici, trebuie să fim sinceri, agentul economic va putea beneficia de forţa de muncă pe care a format-o pe parcursul a trei ani, doar după trei ani, adică după absolvirea învăţământului dual. Consider că, în acest moment, nu există un interes deosebit din partea absolvenţilor de clasa a VIII-a, poate, şi din cauza lipsei informaţiei cu privire la avantajele urmării învăţământului dual. De aceea, va trebui ca operatorul economic, împreună cu directorii unităţilor şcolare în care va funcţiona acest sistem de organizare, să elaboreze o strategie privind prezentarea ofertei educaţionale astfel încât să fie informaţi corect atât absolvenţii clasei a VIII-a, cât şi părinţii acestora.

Brîndușa Oanță: Care sunt factorii implicați?
Gheorghe Andrașciuc: În organizarea învăţământului profesional dual sunt implicaţi patru factori: operatorul economic, elevul, unitatea şcolară şi unitatea administrativ-teritorială. Avantajul operatorului economic este acela de a se implica în susţinerea formării profesionale. În acest caz, operatorul economic (poate fi constituit un consorţiu sau o asociaţie) încheie un contract de parteneriat cu unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, contract ce stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. De asemenea, va fi încheiat contractul individual de pregătire practică, încheiat între elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.

Brîndușa Oanță: Cine și în ce proporție asigură susținerea financiară?
Gheorghe Andrasciuc: Elevii care acced în învăţământul dual primesc bursă de la stat în valoare de 200 de lei, iar operatorul economic trebuie să asigure o bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice. De asemenea, tot agentul economic trebuie să susţină financiar şi alte aspecte din formarea elevilor.

Brîndușa Oanță: De ce resurse trebuie să dispună unitatea de învățământ pentru a se plia pe învățământul dual?
Gheorghe Andrașciuc: Pentru ca agentul economic să poată organiza învăţământul dual este nevoie să fie autorizat sau acreditat în formarea profesională. Autorizarea/ acreditarea operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual se reglementează prin metodologie specifică, elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobată prin hotărâre a Guvernului. Ce este important de subliniat este faptul că, potrivit art. 65 din Metodologie, prin derogare, prin dispoziţii tranzitorii, până la aprobarea metodologiei de acreditare/autorizare, învăţământul dual se poate organiza fără condiţia de autorizare/ acreditare a operatorilor economici.

Brîndușa Oanță: Probabil, specializările despre care se discută, vor fi selectate în funcție de oferta locală a pieței muncii. Ce meserii sunt solicitate la Sighet? Considerați că învățământul local va răspunde în termeni optimi solicitărilor?
Gheorghe Andrașciuc: Potrivit Metodologiei de funcţionare a învăţământului dual, şcolile trebuie să fie acreditate pentru solicitările venite dinspre agentul economic. Din discuţiile avute până în prezent, specializările solicitate de operatorul economic din zona municipiului Sighetu Marmaţiei se referă la industria prelucrării lemnului. Cu siguranţă, partea teoretică va fi asigurată de cadrele didactice de la Liceul Tehnologic Forestier, la standarde ridicate, iar partea practică va fi asigurată de operatorul economic, printr-un tutore. Depinde foarte mult de felul în care îşi va organiza operatorul economic activitatea practică.

Brîndușa Oanță: Ce unități de învățământ liceal sunt interesate de acest tip de parteneriat?
Gheorghe Andrasciuc: În acest moment, este interesat Liceul Tehnologic Forestier, Colegiul Tehnic Transilvania, Şcoala Gimnazială Dumbrăviţa, însă şunt şi alte şcoli din judeţul Maramureş.

Brîndușa Oanță: Este complet reglementată legislativ această formulă?
Gheorghe Andrasciuc: Pe 5 aprilie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial Metodologia de funcţionare a învăţământului dual. Operatorul economic trebuie să asigure condiţiile optime de desfăşurare a practicii, condiţiile materiale precum utilaje, echipamente, materii prime, materialele consumabile, echipamentele de lucru şi de protecţie pentru elevi, securitatea şi sănătatea în muncă a elevilor. De asemenea, operatorul economic va trebui să asigure cheltuielile necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, examinările de medicină a muncii şi analizele medicale obligatorii pentru elevi. Totodată, va trebui să asigure resursele umane (tutori) pentru pregătirea practică a elevilor. Primăria trebuie să susţină învăţământul dual prin finanţare complementară din bugetul local, să cofinanţeze proiectele etc. În mare parte, legislaţia stabileşte cadrul de organizare a învăţământului dual.

Brîndușa Oanță: Cum promovați și unde pot fi accesate toate informațiile referitoare la învățământul dual?
Gheorghe Andrașciuc: Informaţii despre învăţământul dual au fost prezentate în cadrul întâlnirii organizate la nivelul CLDPS (Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social) . La această întâlnire au fost invitaţi să participe operatorii economici, directorii liceelor şi colegiilor tehnologice, reprezentanţii Camerei de Comerț, reprezentanţii AJOFM (Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă) şi alţii. De asemenea, domnul prefect al judeţului Maramureş, Sebastian Lupuţ, a organizat o întâlnire la care a participat doamna inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, prof. Ana Moldovan, având ca temă demararea acţiunilor în ceea ce priveşte înfiinţarea învăţământului dual. La această întâlnire au participat reprezentantul SPAS Baia Mare, reprezentanţii operatorilor economici, reprezentanţi ai ONG şi alţii. Săptămâna trecută a avut loc o altă întâlnire la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, în cadrul căreia au fost prezentate aspectele caracteristice ale învățământului dual. Doamna inspector şcolar general, prof. Ana Moldovan, inspectorul şcolar pentru discipline tehnice, prof. Livia Pop, au prezentat aspectele ce ţin de strategia de promovare a învăţământului dual. La această întâlnire au participat mai mulţi operatori economici, directorul general al SPAS Baia Mare, directorul Colegiului Tehnic Transilvania şi alţi invitaţi preocupaţi de dezvoltarea învăţământului dual în judeţul Maramureş. Din zona Sighetului, a participat reprezentantul Societăţii PLIMOB, jurist Roxana Pontoș. Pentru promovarea ofertei locale a învăţământului dual, inspectoratul şcolar judeţean, în colaborare cu comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social şi operatorii economici, va realiza un plan de acţiune la nivel judeţean care va cuprinde: organizarea acţiunii „Săptămâna meseriilor” în perioada dedicată activităţilor de consiliere şi orientare profesională a elevilor, organizarea acţiunii „Târgul meseriilor” pentru prezentarea ofertei la nivel judeţean, promovarea învăţământului dual etc. Informaţii despre învăţământul dual pot fi găsite pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, la învăţământul tehnic. (www.isjmm.ro)

„Salut, Sighet!” vă mulțumește pentru informațiile oferite cititorilor noștri!

sursă foto: www.revista-satul.ro




„Bunica” Forestierilor premiată!

Târgurile firmelor de exerciţiu au rolul de a crea şi dezvolta abilităţi antreprenoriale şi manageriale în rândul elevilor care studiază în licee cu profil Servicii. În cadrul firmei de exerciţiu elevii învaţă să iniţieze o afacere, să facă tranzacţii, să negocieze, să realizeze materiale publicitare şi oferte, să ţină evidenţa contabilă a activităţii. Elevii simulează activităţile unei firme reale, dobândind competenţe în toate departamentele unei firme.

Vineri, 31 martie 2017, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Satu Mare, s-a desfășurat Târgul Regional al Firmelor de Exercițiu „Un pas spre carieră”, ediția a III-a. La eveniment au fost prezente 25 de firme, din mai multe județe ale țării.

Competiţiile organizate în cadrul târgului au vizat cel mai bun stand, cele mai bune materiale promoţionale, cel mai bun catalog profesional, cea mai bună prezentare a firmei, cele mai multe tranzacţii, cea mai bună pagină web, cel mai bun vânzător, cel mai bun spot, cea mai reprezentativă mascotă, cea mai bună firmă la toate secţiunile.

Liceul Tehnologic Forestier a fost reprezentat la competiție de firma de exercițiu F.E. BUNICA S.R.L., în organizarea căreia s-au implicat elevi din clasa a XI-a E, coordonați de prof. Cozuplean Luminița: Onișa Bianca, Peter Lenuța, Repa Patricia, Talpoș Alexandra și Tomoiagă Florentina. Firma de exercițiu F.E. BUNICA S.R.L. din cadrul Liceului Tehnologic Forestier, a obținut următoarele premii: premiul II la secțiunea CEL MAI BUN STAND, premiul III la secțiunea CEA MAI REPREZENTATIVĂ MASCOTĂ, mențiune III la secțiunea CELE MAI BUNE MATERIALE PROMOȚIONALE.

Felicitări elevilor pentru munca depusă!

Maria Roman
Luminița Cozuplean

 




Shalom, Sighet! – Salut, Sighet! (autor, Alina Marincean)

Shalom, Sighet! Ar fi traducerea în ebraică a acestui Salut, Sighet! pentru cititorii sigheteni de la prietenii noștri israelieni, veniți la Sighet într-un program de schimb de tineri -,,Tineri pentru muzică”.

Am avut încă o dată privilegiul să fac parte dintr-un astfel de proiect și am fost surprinsă ca de fiecare dată de fragilitatea, dar și de puterea acestui timp de viață-adolescența. Veseli sau serioși, visători sau pragmatici, boemi sau conservatori, leneși sau ambițioși, adolescenții sunt la fel peste tot.

Au fost emoții la început de schimb ca de fiecare dată și din nou surpriza și firescul interacțiunii. Teme comune, glume înțelese deși spuse cu accente diferite, în limbi și maniere diferite. Ține mimica adolescentină, limbajul jocurilor pe calculator și al ,,app”, care m-au lăsat pe dinafara grupului. În rest povestind toți aveam câini și pisici frați și surori – grași sau slabi, mici, mari, urâți, frumoși, mame cicălitoare, probleme la școală, apetit bogat sau blazare permanentă, totul suna familiar până la urmă. Pare foarte firească această prietenie nouă cu atât mai firească, aș zice eu, pentru noi, sighetenii. Dacă mergi în Israel și spui Sighet, Maramureș sau doar România vei fi copleșit cu entuziasm. Și pot confirma personal.

Lucrurile potrivite de Univers acum câțiva ani s-au legat într-o înfrățire cu Kiryat Yam-ul, un orășel minunat din Israel, la câțiva kilometri de Haifa, cu o plajă superbă și o comunitate caldă, caldăăă. Am fost și noi acolo au venit și ei; de data aceasta să ne cânte, să ne încânte, să cântăm împreună. Ce limbaj mai potrivit pentru prietenie? Așadar, 10 tineri israelieni, elevi ai Conservatorului, împreună cu directorul și unul dintre profesori, au venit la zăpadă, ne spun povestea lor în aceeași măsură în care și tinerii noștri, tot 10, au multe de spus despre ei, despre noi sighetenii în general. Vor merge și ei la vară să fac tot ski, dar nautic.

Am încercat să facem un program, ne ținem cât putem de el, dar cu adolescenții nu te pui. Suntem flexibili și încercăm în primul rând să cântăm, să facem oameni de zăpadă, să vizităm muzee, licee, biblioteci, expoziții, dar în primul rând să ne cunoaștem, să ne descoperim cât suntem de minunați în diversitatea noastră.
Așadar, după o săptămână de socializare, culturalizare și sport, vă invităm să ne cunoașteți, să ne ascultați, luni 6 februarie la Sala „George Enescu”, de la ora 18:00 în concertul ,,Tineri pentru muzică”.

A!.. și mai este un concert fain, tot cu tinerii de la Conservator, duminică 5 februarie, la o ,,fabrică de cafea” vis a vis de primărie, ora 17:00.

Salut, Sighet! de la Kisuf, Lenuța, Ran, Andrei, Ionuț, Carmen, Alex, Ami, Ron, Alexandru, Shely, Daniela, Andreea, Oren, Hodor, Shon, Alina, Andreea, Shachaf, Aurel, Angel, Eden, Roman, Dani, Crina. Suntem saxofoniști, violoniști, pianiști, chitariști, soliști vocali sau pur și simplu tineri!

*Program realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Sighetu Marmației în parteneriat cu Liceul Tehnologic Forestier, Liceul Tehnologic Marmația, Liceul Regele Ferdinand, Colegiul Național Dragoș Vodă, Școala de Muzică George Enescu, Clubul Copiilor și Muzeul Maramureșului. Mulțumim!

Alina Marincean




Mi-e dor de oameni! (autor, Lenuța Peter)

Peter Lenuta timbruDacă cineva îmi spunea acum 3 – 4 ani că voi ajunge să scriu un articol într-o pagină destul de populară, aş fi plecat şi nu aş mai fi vorbit cu el/ea niciodată, deoarece ştiam sigur în acel moment că asta nu se putea întâmpla. Ei, bine, câte surprize ne oferă viaţa!… Sunt bucuroasă că am şansa să-mi exprim gândurile, părerile, dar sunt şi tristă, având în vedere subiectul pe care îl voi aborda. Nu ştiu dacă voi face o “faptă” bună în acest sens, dar o să mă străduiesc.

Am 17 ani şi aş avea câteva întrebări…

1. Dumnezeu ne spune să ne iubim aproapele ca pe noi înşine. De ce nu-l ascultăm?
2. De ce judecăm oamenii? Oare noi suntem atât de perfecţi?
3. De ce vorbim mult, prost şi fără rost, în loc să ascultăm, să analizăm şi să tăcem?
4. De ce astăzi, iubirea este o afacere? Dacă îmi oferi, îţi ofer, de ce nu putem să oferim ceva din suflet fără să aşteptăm nimic în schimb?
5. De ce goana după bani și faimă ne face să uităm adevăratul motiv pentru care trăim?
6. De ce nu ne mai place frumosul, orginalul, simplul? De ce o femeie trebuie să îşi pună câteva straturi de machiaj şi să aibă un corp frumos pentru a fi atrăgătoare pentru un bărbat? Dar atunci, cu celelalte femei ce facem? Cred că singurul machiaj este dimineaţa când te trezeşti…
7. De ce suntem atât de încordaţi, răutăcioşi, frustraţi, pesimişti, în loc să zâmbim, să trăim, să iubim…
8. De ce, dacă anturajul tău sunt oamenii înţelepţi, oamenii adevăraţi, eşti numit şters, tocilar, ciudat? Dar, dacă ieşi în baruri, arăţi ca o fată dacă eşti băiat şi ca un clown dacă eşti fată, ştii toate tipurile de alcool, atunci eşti “cool”, nu? Consider că, doar oamenii fără “coloană vertebrală”, fără un ţel, ar putea spune asta.
9. De ce facem lucrurile pentru că trebuie făcute, nu pentru că ne face plăcere?
10. De ce trăim după “reguli” (cum să faci asta, dacă nimeni nu a făcut-o?!)? De ce nu ne facem viața exact aşa cum ne dorim, exact aşa cum ne place, deoarece din momentul în care ne-am născut, timpul ne ia viaţa înapoi şi atunci, de ce să nu ne bucurăm de ea exact aşa cum este, de ce trebuie să ne uităm după alţii? Nu lor trebuie să le placă, ci nouă.
11. De ce nu vedem oamenii din toate perspectivele lor, ci doar din una, şi aceea strâmbă?
12. De ce ne uităm rădăcinile, tradiţiile, VALORILE, devenind un popor robotizat?
13. De ce nu ne bucurăm de progresul altora, în loc să-i “săpăm”, să-i urâm şi noi să ne dorim să fim deasupra?

Sunt atât de multe întrebări şi răspunsuri limitate sau… nedorite. Poate vi se pare că m-am jucat un pic, dar vreau să cred că prin acest articol am determinat cel puțin o persoană să vadă viaţa dintr-o altă perspectivă, aşa cum alţii m-au ajutat și pe mine să… văd!

“Dacă ar trebui să-mi rezum în puţine cuvinte experienţa mea, aş spune că jocul m-a dus mereu tot mai departe, tot mai adânc în real. Şi filozofia mea s-ar reduce la o singură dogmă: joacă-te!” (Mircea Eliade)

Lenuța Peter
(elevă, clasa a XI-a, Liceul Tehnologic Forestier)