S-a discutat ca la… carte! Despre „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă”.

La Centrul Cultural din Sighet, vineri, 06 iunie 2025, filosoful și eseistul prof. univ. dr. Nicolae Iuga ne-a prezentat volumul „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă” (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2025), al treizecilea volum de autor al concitadinului nostru, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Un grup apreciabil de prieteni ai scrisului și cititului „clasic” și – nu în ultimul rând – prieteni ai filosofului Nicolae Iuga au ținut să fie prezenți la un eveniment „fierbinte” (la figurat dar și la propriu – a fost o zi toridă la Sighet), unde s-a discutat nu doar despre „tragedia antică” și evoluția filosofiei și literaturii pe parcursul celor douăzeci și cinci de secole „evaluate” (și evoluate) dar mai ales despre turbulențele produse de revoluțiile culturale din secolul XX. Un expert al discursului filosofic (cu nuanțe socio-politice), universitarul Nicolae Iuga a scris o carte interesantă, oferindu-ne o lectură nu tocmai simplă, cu multiple… înțelesuri.

A deschis seria discuțiilor managerul Centrului Cultural, Ileana Matus, iar în continuare și-au exprimat opiniile despre carte prof. Otilia Chindriș, preot paroh Gavriș Vancea, preot Iura Albiciuc, scriitorul Paul Romaniuc, prof. Horia Picu și… Ion Mariș (un „pic” și moderator).

Cu mulțumirile de rigoare adresate celor prezenți, Nicolae Iuga a oferit cu generozitate cărți și autografe, sugerându-ne aprofundarea eseului… „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă”.

Foto & text: Ion Mariș




Prezentare de carte: „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă”, autor Nicolae IUGA

La Centrul Cultural din Sighet, vineri, 06 iunie 2025, ora 12:00, filosoful și eseistul prof. univ. dr. Nicolae Iuga ne propune o lectură provocatoare, noua carte recent apărută: „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă” (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2025).

Este o carte consacrată dimensiunilor perene ale literaturii și aplicării acestora la interogațiile  general umane, coextensive cu întreaga istorie a umanității, în comparație cu convulsiile spirituale agonice din ultimul secol, cunoscute sub numele de „revoluții culturale”.

Întâlnirea cu autorul cărții va deschide un dialog care ne va determina să reflectăm și să extindem abordarea la secolul XXI: oare cât de perenă mai poate fi cultura într-un veac „avatar”, ultra-virtualizat și… grăbit?

Salut, Sighet!




Semn de carte: Nicolae IUGA – „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă”

Filosoful și eseistul prof. univ. dr. Nicolae Iuga ni se prezintă, iată, cu o nouă carte: „Literatura perennis și revoluțiile culturale ale veacului din urmă” (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2025). O carte care, așa cum îi arată și titlul, este consacrată dimensiunilor perene ale literaturii și aplicării acestora la interogațiile  general umane, coextensive cu întreaga istorie a umanității, în comparație cu convulsiile spirituale agonice din ultimul secol, cunoscute sub numele de „revoluții culturale”.

Literatura poate fi numită și „știință”, desigur într-un sens figurat și stipulativ, atunci când e vorba de a cunoaște omul din totdeauna în profunzimea lui. Știința în general și în sensul propriu al termenului este un set de propoziții teoretice abstracte, legate coerent, cu funcție explicativă, cognitivă și predictivă, dar atunci când este vorba de a cunoaște sufletul omenesc de la banal la abisal, literatrura are o precădere evidentă în raport cu științele zise umaniste. Literatura singură poate fi și știința Răului nemotivat și radical din om (ca în cazul genului literar al tragediei), dar și știință a Binelui necondiționat  (în cazul personajelor exemplare etic). Poate fi și știință a fericirii, ca eudemonism, dar și „știință” a morții, ca imaginar care, alături de credința religioasă, ne poate purta dincolo de hotarele lumii fizice, acolo unde nici o experiență nu ne mai poate spune nimic. Literatura se exprimă prin metafore, care sunt în realitate drumul cel mai scurt de la lumea văzută la cea nevăzută.

Cartea mai prezintă în detaliu și formele degradate, degenerate ale culturii, manifestate ca „revoluții culturale” în ultimul secol: Revoluția culturală în URSS, Revoluția culturală din China, Revoluția culturală universală social-media și Revoluția culturală americană contemporană. Sunt analize incitante și instructive, extrem de interesante, care răsplătesc cu prisosință efortul de lectură al cititorului.

N.D. Tesalis