Operațiunea „Contrabanda” la final (autor, Liviu Șiman)

În cadrul unei conferințe de presă susținute de către chestor Liviu Bute, inspector șef al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației și lt. col. Petru Marcel Florișteanu, inspector șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi Marmureș, au fost prezentate aspecte ce vizează această amplă operațiune derulată pe linia combaterii contrabandei cu țigări în arealul de responsabilitate de către Poliția de Frontieră și Jandarmerie. Operațiunea s-a derulat pe o durată de trei luni. În urma misiunilor și acțiunilor desfășurate în acest interval de timp, au fost înregistrate 129 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii a 221 de infracțiuni de către 79 de persoane. Dintre acestea, 7 persoane au fost reținute, iar 4 arestate. De asemenea, au fost efectuate 10 percheziții domiciliare la persoane implicate în activități de contabandă cu țigări de proveniență ucraineană. Pe timpul acțiunilor de supraveghere a frontierei de stat au fost aplicate 162 de sancțiuni contravenționale în valoare de 135.490 lei. A fost descoperită și confiscată cantitatea de 614.876 pachete de țigări, în valoare de 5.533.844 lei. La finalul operațiunii, printre altele, s-a constatat și faptul că există zboruri neautorizate peste frontieră, acest mod de operare reduce riscurile la care se expun contrabandiștii români. Datorită efectivelor de jandarmi dislocate în zona de frontieră este de remarcat și rolul prerventiv al acestor misiuni mixte și, datorită acestui aspect pozitiv, se intenționează continuarea activităților de patrulare în regim mixt.

Liviu ȘIMAN




Activitate intensă la Clubul de Tenis din Sighet (autor, Liviu Șiman)

Chiar dacă afară se înregistrează temperaturi ridicate şi nu există condiţii propice de antrenament, tenismenii sigheteni, antrenaţi de către prof. Mihaljek Eugen, îşi continuă  activităţile.

„Indiferent de condiţiile de antrenament continuăm să ne pregătim pentru competiţiile următoare în speranţa că vom beneficia pe viitor de un suport mai consistent pentru a obţine rezultate merituoase. La începutul lunii, s-a derulat la Sighet turneul de tenis dotat cu cupa „1 Iunie”. În cadrul acestuia s-au evidenţiat tenismenii Răzvan Dulugea, Alexandru Petrovan, Radu Andreicovici, Vanesa Rusnac, Alesia Roşu, Carmen Truş, care se află în vacanţă la Sighet, după un sezon foarte reuşit în Statele Unite ale Americii, Iulia Dună, fostă sportivă legitimată la Clubul Sportiv Şcolar Sighet, fiind stabilită în Germania unde înregistrează succese deosebite, Ioan Tăut, care a reuşit să câştige locul I la Cluj, în cadrul unui turneu dotat cu cupa „Napoca’”, Iulian Paşca câştigător al  concursului de la Bistriţa dotat cu cupa „Tub Integral”.  Ne derulăm  în continuare antrenamentele, accentul fiind pus pe obţinerea de rezulte dintre cele mai bune”, a spus prof. antrenor Mihaljek Eugen.

Liviu Șiman




Sighet – Maramureș Plai cu Zbor la final (autor, Liviu Șiman)

Sfârşitul de săptămână trecut a găzduit la Sighet etapa finală a raidului aviatic Timişoara – Sighet, etapă ce s-a derulat sub genericul „Maramureş Plai cu Zbor – Întâlnire pe Cerul Maramurerşului Istoric”.

În pofida condiţiilor meteorologice nu prea bune, s-a reuşit executarea mai multor zboruri deasupra Sighetului şi a zonelor adiacente cu paramotoarele de simplu şi dublu loc. Localnicii prezenţi în număr mare au avut prilejul de a încerca senzaţia zborului cu parapanta cu motor şi au rămas impresionaţi după finalizarea zborurilor.

„A fost ceva superb. Nu am mai zburat niciodată cu paramotorul. Sighetul este foarte frumos văzut de sus. Sper să mai am ocazia să mai zbor cât mai repede”, a declarat Ioan Şorban.

Piloţii paramotorişti au fost încântaţi de peisajele din zona Maramureşului istoric şi de ospitalitatea cu care au fost primiţi.

„Ne-am simţit excelent la Sighet. Aveţi o zonă foarte frumoasă. Le mulţumim colegilor sigheteni pentru găzduire. Voi reveni cu mare plăcere la Sighet”, a spus Sorin Lupulescu.

Un aport deosebit pentru reuşita evenimentului l-au avut piloţii paramotorişti Alexandru Tivadar, Radu Bulubaşa şi Adrian Bârlea. De asemenea, mulţumiri se îndreaptă şi către doamna Arina Hărănguş, managerul hotelului –restaurant „Flamingo” care s-a dovedit a fi o gazdă excelentă.

Autor, Liviu Șiman




Maramureş Plai cu Zbor – Întâlnire pe cerul Maramureşului Istoric

În premieră, în perioada 16-18 iunie 2017, la Sighetu Marmaţiei va avea loc o întâlnire a paramotoriştilor sosiţi din întreaga ţară. Evenimentul face parte dintr-un raid aerian de anvergură, Timişoara- Sighetu Marmaţiei.

„Va fi un bun prilej de a le prezenta colegilor noştri din ţară atracţiile turistice din zonă, cum ar fi mânăstirile de la Săpânţa şi Bârsana, Cimitirul Vesel, Muzeul Satului, toate văzute de sus. De asemenea, pentru doritori, se vor executa zboruri în tandem cu paramotorul”, ne-au declarat organizatorii evenimentului.

Informaţii suplimentare se pot obţine la numărul de telefon: 0740625780.

Liviu Șiman




Jandarmii sigheteni în mijlocul elevilor de la Şcoala gimnazială nr. 10 (autor, Liviu Șiman)

Cu ocazia activităților din cadrul săptămânii „Școala altfel”, miercuri, 17 mai 2017, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Maramureş, prin cadrele Detaşamentului 4 Jandarmi Sighetu Marmaţiei, a derulat, la Școala Gimnazială nr. 10 din Sighet, activităţi cu caracter preventiv – educativ în vederea creşterii gradului de siguranţă civică a elevilor.

Jandarmii sigheteni au dialogat cu elevii, oferindu-le sfaturi preventive şi au promovat un comportament civic bazat pe respect reciproc. De asemenea, în cadrul discuţiilor purtate s-au abordat teme precum dezvoltarea comportamentelor non-violente, prevenirea delincvenţei juvenile, dar şi cunoaşterea legislaţiei în domeniul ordinii şi liniştii publice.

„Elevii s-au dovedit a fi foarte receptivi la problemele prezentate, activitatea transformându-se într-un veritabil dialog cu jandarmii. Cadrele Jandarmeriei Maramureş vor continua seria acestor activităţi pe tot parcursul anului şcolar, dorindu-ne ca temele sensibile să fie supuse atenţiei cât mai multor tineri atât din mediul urban cât şi din cel rural”, a spus căpitan Radu Vasile Nicolae, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Maramureş.

Liviu Șiman




Piaţa agroalimentară din Sighet arată ca un loc lovit de o calamitate (Liviu Șiman)

Piaţa agroalimentară din Sighet arată ca un loc lovit de o calamitate. Principalele alei de comunicaţie sunt brăzdate de gropi, care parcă se vor o atenţionare la adresa celor în atribuțiile cărora intră întreţinerea sau reabilitarea acestor spații, gropi care produc un disconfort mărit numeroşilor sigheteni care vin zilnic la piaţă pentru a se aproviziona. Dacă pe timp frumos se mai trece cu vederea imaginea gropilor, nu acelaşi lucru se întâmplă când plouă. Gropile formate în urma măcinării cimentului se umplu cu apă, făcând dificilă circulaţia.

„Nu mi se pare un lucru frumos ca piaţa noastră să arate aşa. Când plouă parcă am fi pe o baltă, şi nu într-un loc aflat în buricul târgului”, a spus Vasile Turda.

„Nu este prea plăcut să mergem prin bălţile formate după ploaie. Locul arată urât. Poate cei de la primărie îşi vor găsi timp să remedieze problema”, a spus Ana Pop.

„Să facă bine primăria să rezolve problema sau să ne dea la toţi cizme de cauciuc ca să ne putem deplasa pe timp de ploaie în piaţă. Mai în glumă, mai în serios, cred că sighetenii merită să aibă o piaţă agroalimentră modernă, în plus, există şi alte aspecte ce privesc derularea unui comerţ civilizat care trebuie să fie luate în seamă”, a spus Sergiu Luscalov.

„Într-un interval de timp cât mai redus, odată ce vremea ne va permite, vom trece la executarea lucrărilor de reabilitare a aleilor din piaţa agroalimentară”, au spus cei din cadrul Primăriei Sighetu Marmaţiei.

Liviu Şiman




Activităţi caritabile derulate în Sighet de către Fundaţia ‘’Bihip” din Austria

O serie de activităţi caritabile au fost derulate de către Fundaţia “Bihip” din Reith in Alpbachtal, Austria. Prezentă în România de peste 24 de ani, fundaţia austriacă a venit în sprijinul comunităţilor din Maramureşul istoric.

De această dată, au fost oferite materiale sanitare, medicamente etc, Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei. De asemenea, au fost donate echipamente pentru pompierii voluntari din cadrul primăriei Bocicoiu Mare şi fonduri necesare amenajării unei toalete la şcoala din Lunca la Tisa.

„Vom continua seria activităţilor caritabile menite a veni în sprijinul categoriilor sociale defavorizate, dar şi pentru a ajuta comunităţile locale”, a spus Gelu Huţanu, reprezentant al Fundaţiei “Bihip”.

„Le mulţumim prietenilor noștri austrieci pentru implicarea şi generozitatea de care dau dovadă de fiecare dată”, au spus Sânziana Maruşciac Dan, director Şcoala Gimnazială Crăciuneşti, Maria Crina Bobriuc, şef Serviciu Voluntar ISU Bocicoiu Mare, Fedor Koroli, viceprimar Bocicoiu Mare.

„Le mulţumesc celor de la Fundaţia “Bihip” pentru tot ceea ce fac pentru noi”, a spus Dan Dunca, manager Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei.

Liviu Şiman




O bornă veche de frontieră de la Remeţi, martoră a vechiului hotar al României (Liviu Șiman)

În arealul localităţii Remeţi, pe Vârful Bradului, la înălţimea de 943 m de la nivelul mării, încă mai există o bornă de hotar care delimita frontiera dintre România şi Cehoslovacia, trasată după Unirea din 1918. Prezenţa acestei borne, fapt mai puţin cunoscut, confirmă că frontiera trecea prin acest loc şi că localitatea Remeţi făcea parte din Cehoslovacia.

Borna de hotar este un element istoric care, conservându-se de-a lungul timpului, a rămas un martor tăcut al acelor vremuri esenţiale pentru constituirea Statului Român Unitar.

Linia de frontieră a fost stabilită pe culmea înălţimilor la faţa locului de către experţi militari ai ambelor state vecine, prevalând interesele locale, istorice şi administrative. Deşi iniţial România a cerut ca frontiera să treacă dincolo de Tisa, unde existau importante comunităţi româneşti, în cele din urmă, datorită contextului politic intern, Maramureşul, în urma unei ‘’lovituri mortale’’, cum scria Alexandru Filipaşcu în lucrarea ‘’Istoria Maramureşului’’, a fost redus la o treime şi a devenit un judeţ deficitar.

Zona în care se află amplasată borna de frontieră este puternic încărcată de legende potrivit cărora din acest punct ar fi existat căi de comunicaţii pe sub râul Tisa. Acest aspect va fi abordat de către noi în cadrul unui viitor amplu material.

Liviu Şiman

Foto: Timur Chiş




Prin undele radio spre lumea larg deschisă (Liviu Șiman)

În plină eră a modernismului, când comunicațiile cunosc o dezvoltare profundă, când printr-un simplu click se poat realiza legături în orice loc de pe glob, există oameni care preferă să comunice cu semeni de-ai lor prin intermediul undelor radio. Radioamatorii, căci despre ei este vorba, petrec ore în șir în fața stațiilor radio, pe care adesea și le construiesc singuri, în așteptarea realizării unei legături cu colegi aflați în locuri îndepărtate.

Și la Sighet radioamatorii din cadrul Asociației CQ-IZA, YO 5 K L J, pasionați de acest sport tehnico-aplicativ, desfășoară ample activități. Pentru a afla mai multe despre radiomatorii sigheteni am petrecut câteva ore împreună.

Îmbarcați la bordul unui autoturism ne îndreptăm spre sediul acestora situat într-un loc mirific , la poalele Solovanului. Ajunși la destinație, printre pomii înfloriți face o notă discordantă antena lungă de peste 30 de m întinsă deasupra unui deal ce mărginește zona. Intrați în sediu, radiomatorii nerăbdători pornesc stația, care emite și recepționează în gama undelor lungi și ultrascurte. Nu trece mult timp și se reușește stabilirea unei legături cu un radioamator din Moscova. Urmează o altă serie de legături realizate cu cei din Slovenia, Slovacia și Polonia. Fiind timp de zi condițiile de propagare a undelor radio nu sunt prea prielnice. Condițiile optime sunt cele pe timp de noapte. Printre două legături radioamatorii sigheteni îmi povestesc despre pasiunea lor.

„Am început cu frecventarea Cercului de electronică ce funcționa în cadrul Casei Pionerilor. Era în anul 1969. Îmi aduc aminte când am cumpărat primul tranzistor cu suma de 1 leu, sumă mare pe acele vremuri. Treptat, pasiunea s-a dezvoltat și, pe lângă construirea de diverse montaje electronice, am învățat să depanez aparatură electronică. În ceea ce privește radioamatorismul am început cu o stație de recepție, după care am trecut și la emisie. În prezent, alături de colegii mei radioamatori continuăm să ne derulăm activitatea din dorința de a realiza legături cât mai numeroase cu colegii aflați în cele mai îndepărtate colțuri de lume. Chiar în epoca Internetului, a telefoniei mobile, radioamatorismul își păstrează farmecul aparte care nu se poate compara cu altceva”, a spus Petru Ivanciuc, YO5 QDI.

„Mi-am dorit foarte mult să devin radioamator. Înainte de 1989, fiind angajat al Ministerului de Interne, acest lucru era imposibil. După anul 1989, alături de colegii mei mai în vârstă, am deprins tainele radioamatorismului. Pe vremuri se lucra în telegrafie (Codul Morse, not. red) foarte mult și abia apoi se trecea la legăturile în fonie. Pentru noi nu există satisfacție mai mare decât să reușim să realizăm legături cu colegii aflați la foarte mare distanță. De-a lungul vremii radioamatorii sigheteni au reușit să stabilească legături confirmate de QSL-uri (cărți poștale care atestă legăturile bilaterale realizate, not. red.) cu regele Husein al Iordaniei și cu regele Juan Carlos al Spaniei. Într-adevăr poate părea demodat să realizezi legături prin intermediul stațiilor de emisie-recepție când există sateliți și alte mijloace ce facilitează comunicațiile. Nouă, activitatea de radioamator ne oferă mari satisfacții. Pasiunea pentru radiomatorism se transmite de la o generație la alta. Sperăm ca și noi să o transmitem mai departe. Nu se poate descrie prin cuvinte ceea ce simțim când, de exemplu, realizăm o legătură cu Japonia. Radioamatorismul este și o modalitae de a se însuși cunoștințe și deprinderi utile. Nu putem trece și peste latura utilitară a radioamatorismului și importanța acestuia în cazul unor situații de urgență când mijloacele clasice de comunicare cad sau în cazul unor activități de descoperire și căutare a persoanelor victime ale unor accidente, cum a fost cel de avion din Munții Apuseni. Ne dorim să ducem pe mai departe tradiția veche de peste 60 de ani a radioamatorismului sighetean”, a spus Ioan Molnar, YO5 OJC.

„Și eu am început cu electronica, în anul 1979, la Baia Mare. Am urmat cursurile Liceului de Telecomunicații din Baia Mare și, în paralel, cursuriele de electronică de la Casa de Cultură. Am început cu telegrafia, dar aceasta nu s-a prins de mine. Revenit la Sighet am luat legătura cu radioamatorii locali și am devenit radioamator cu acte în regulă. În prezent, alături de colegii mei ne străduim să impulsionăm și să dezvoltăm radioamatorismul sighetean. Este o pasiune care îți oferă multe satisfacții”, a spus Gheorghe Râșco, YO5 QBS.

Printre alte aspecte ce privesc activitatea radioamatorilor sigheteni aflu că aceștia derulează și acțiuni de promovare a Sighetului în țară și străinătate prin intermediul undelor herțiene.

„Într-adevăr, fiind sigheteni nu putem să nu ne implicăm și noi în promovarea municipiului de la poalele Solovanului. Așa a fost și în cazul mai multor evenimente de anvergură. Ultimul a fost Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, când l-am făcut cunoscut colegilor din țară și străinătate, care așa au aflat de noi și și-au manifestat un mare interes pentru a cunoaște mai multe despre Sighet, Maramureș, oamenii locului, tradiții și obiceiuri. Cu acest prilej împreună cu cei de la Centrul Cultural Sighetu Marmației au fost emise diplome care au fost împărțite radioamatorilor, pentru acest lucru îi mulțumim domnului Dan Spiridon Pralea, managerul Centrului Cultural Sighetu Marmației”, a punctat Ioan Molnar, YO5 OJC.

Privindu-i pe radioamatorii sigheteni cu câtă atenție și dedicare se străduiesc să stabilească o legătură, rămân impresionat. Sub coordonarea acestora trec și eu la stația de emisie-recepție și purced la căutarea unor radioamatori aflați în trafic. După filtrarea semnalului de paraziții specifici, spre încântarea mea, găsesc vreo câțiva . Într-adevăr, este ceva plăcut să auzi o voce aflată la mare depărtare.

Vorbind de tradiția radioamatorismului sighetean, ajungem la cei care și-au adus o mare contribuție la dezvoltarea acestuia. Din păcate, mulți nu se mai află printre noi.

„Nu putem să nu ne amintim de cei care ne-au călăuzit primii pași și care ne-au fost adevărate modele. Cu profundă recunoștință îi amintim pe regretații : Vasile Oceanu, Alexandru Sztupar, Iosif Stadler, Ferdinand Vizauer, Vasile Roman. Îmi aduc aminte de domnul profesor Alexandru Sztupar, care, grav bolnav, paralizat, nu putea nici vorbi, în dorința de a comunica, reușea să bată codul morse cu… limba pe un microfon. A fost un împătimit radioamator așa ca și ceilalți, care, trecuți în eternitate ne obligă să ducem pe mai departe ceea ce au început ei”, a spus Ioan Molnar, YO5 OJC.

Mă despart de radioamatorii sigheteni cu un sentiment de satisfacție generat de faptul că am reușit să pătrund într-o lume mai aparte. Le promit că voi reveni și altă data în mijlocul lor. Stația radio se stinge încet, încet, odată cu lăsarea serii, dar doar pâna la data următoare când, repornită, ne va duce pe calea undelor spre lumea larg deschisă.

Liviu Șiman




Iubire pierdută (Liviu Șiman&Vasile Moldovan)

Jurnalistul Liviu Șiman și avocatul Vasile Moldovan pregătesc pentru tipar un volum inspirat din procesele instrumentate în Sala de Judecată. Întâmplările povestite de cei doi readuc în prim plan „eroi” ce s-au remarcat prin fapte… condamnabile. Suntem – peste ani – părtași la partea mai puțin cunoscută a vieții unei comunități altfel pașnice. Pentru început, oferim cititorilor o scurtă povestire.

Iubire pierdută

Pentru adolescenți, emoțiile sunt pure și au cu totul alt nivel și înțeles față de cele pe care le trăiesc adulții. Acesta poate fi răspunsul la întrebarea: „de ce adolescența ți s-a părut cea mai fericită perioadă din viața ta?”.

Iubirea cunoscută în adolescență a dat naștere și unor proverbe, motiv pentru care „prima dragoste nu se uită niciodată”, fiind o iubire autenică, pură. Dar adolescența nu înseamnă doar un amalgam de emoții pozitive, ea este în același timp o perioadă încărcată de temeri, frustrări, conflicte interioare și alte emoții negative.

Adolescent fiind, s-a îndrăgostit pentru prima oară și simțea că toată lumea este a lui. Ieșirile prin parc, plimbările de seară și dansurile din club păreau rețeta perfecta pentru o viață fericită.

Într-o seară, o seară de martie, luna cadourilor, împreună cu gașca de prieteni, gașca de cartier, tânărul a ieșit în oraș. După ce au trecut pe la câteva baruri, puțin amețiți, au decis să-și continue distracția într-un club. Trecut de miezul nopții, avea să fie surprins când în club a zărit-o la o masă pe prietena, iubita sa. Și nu era singură. Era însoțită de o prietenă și doi barbați. Nu a avut curaj să se apropie, să o salute și să afle cine sunt bărbații misterioși cu care părea că se distrează.

Ceea ce a urmat rezumăm din actul de trimitere în judecată: „persoana vătămată s-a deplasat împreună cu un prieten la un club din Sighetu Marmației, pentru a se întâlni cu fiica sa; la ora 02.30-03.00, persoana vătămată, împreună cu prietenul, fiica sa și prietena acesteia au ieșit din club cu intenția de a pleca spre casă; inculpatul se afla într-un grup de persoane, care se deplasa în spatele celor mai de sus; în stradă inculpatul a strigat către partea vătămată, aceasta s-a întors și a fost lovită de către inculpat cu pumnul în zona feței, lovitură în urma căreia s-a dezechilibrat și a căzut, lovindu-se cu capul de carosabil, rămânând inconștientă; inculpatul a fugit, a luat un taxi și s-a deplasat spre casă”.

De la Spitalul din Sighet, datorită leziunilor suferite, bărbatul a fost transportat de urgență la Spitalul Județean de Urgență de la Baia Mare, unde a stat internat în jur de o lună de zile. Verdictul medicilor a fost crunt, din raportul de constatare medico-legală rezultând că partea vătămată a suferit leziuni vindecabile în 75-80 zile de îngrijiri medicale iar acestea i-au pus în pericol viața. Șocul a fost puternic resimțit de către agresor care , pe lângă fapta reprobabilă, a aflat că bărbatul pe care l-a lovit nu era altul decât… tatăl fetei de care s-a îndrăgostit.

În urma judecării cazului, tânărul a fost condamnat cu închisoare de doi ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat, potrivit condițiilor impuse de Codul Penal, a fost obligat să plătească despăgubiri civile și daune morale victimei, dar condamnarea cea mai grea a constat în pierderea iubirii, în care și-a pus atâtea speranțe.

A fost un eveniment nefericit, în care emoțiile negative l-au impulsionat spre săvârșirea unei fapte condamnabile, a cărei povară o va purta toată viața.

Liviu Șiman
Vasile Moldovan