SC Alină & Ajută SRL oferă servicii de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu! În luna noiembrie 2018, oferim servicii gratuite la domiciliu în Sighetu Marmației pentru bolnavii care nu se pot deplasa.

Echipa pregatită pentru acest demers are în componență: medici oncologi, hematologi, diabetologi, psihiatrii, pneumologi, oreliști, endocrinologi, ginecologi, medicină paliativă și medicină de familie; psihologi; clerici; kinetoterapeuți; asistenți medicali; asistenți sociali; voluntari.

În total, echipa are 100 de persoane!

Pentru programare, doritorii pot suna, de luni până vineri, între orele 08-16.00, la numărul de telefon: 0786-603688.

Serviciile oferite: consultații, tratamente, îngrijirea plăgilor, escarelor, îngrijirea stomelor, sondaje urinare, clisme, consiliere, evaluare nevoi etc.

SC Alină & Ajută SRL
Sighetu Marmației, Iuliu Maniu, 37/10

e-mail: [email protected]; www.alina-ajuta.ro; tel: 0262 310 043; mobil: 0786-601159 – Asistent med. Anuţa Godja, 0786-603688

Profesorul dr. Nuţu Roşca s-a născut în ziua de 17 martie 1932, în comuna Bârsana. Primele patru clase le-a făcut la şcoala din localitatea natală, după care a urmat gimnaziul în Sighetu Marmaţiei şi tot aici a studiat la Liceul „Dragoş Vodă”, unde a obţinut şi bacalaureatul. În anul 1968 a absolvit Facultatea de Filologie – Universitatea „Babeș Bolyai”, obţinând Diploma de licenţă în filologie. În 1972 a reuşit la concursul de admitere la doctorat la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1978 a obţinut titlul ştiinţific de Doctor în Filologie.

A fost cadru didactic la mai multe şcoli din localităţile: Bârsana, Strâmtura, Sarasău, Iapa. În Sighetu Marmaţiei a predat la Şcoala Nr. 2, la Liceul Pedagogic, la Liceul Industrial nr. 2, la Liceul „Dragoş Vodă”. S-a pensionat în 1994. Profesorul Nuţu Roşca a fost şi director de şcoală, îndrumător la lucrări de gradul I, lector la Universitatea Populară din Sighetu Marmaţiei. A fost timp de mai mulţi ani preşedinte al Cenaclului literar „George Coşbuc” din Sighetu Marmaţiei, prim epitrop al Catedralei Sf. Arh. Mihail şi Gavriil din Sighetu Marmaţiei, preşedinte al Societăţii Filologice din Sighetu Marmaţiei, redactor la publicaţiile „Speranţa”, „Dor” şi „Ţara Maramureşului”, deputat eparhial în patru legislaturi. Profesorul Nuţu Roşca a făcut cercetări de specialitate, a publicat studii de lingvistică, literatură şi istorie laică şi bisericească, a susţinut numeroase comunicări ştiinţifice la diferite simpozioane, conferinţe, congrese, organizate de biblioteci, muzee, inspectorate şcolare, universităţi şi alte instituţii laice şi bisericeşti.

A fost distins cu titlul de “Cetățean de onoare” al Sighetului în anul 2012!

Vă invităm să ascultați ultimul interviu cu dl. profesor dr. Nuțu Roșca, realizat de „Salut, Sighet!” în anul 2017:

Profesorul Nuțu Roșca a publicat 25 de cărţi, a colaborat la publicarea altor cărţi împreună cu alți autori, a publicat numeroase studii şi articole, a susţinut comunicări ştiinţifice la multe simpozioane de interes local, dar şi național. Despre domnia sa au publicat referinţe importante personalităţi ale culturii românești.

Dintre cărțile publicate amintim: Închisoarea elitei româneşti. Compendiu, Editura Gutinul, Baia Mare, 1998, 164 p., ed. a II-a, Tipografia Aska Grafika Sighetu Marmaţiei, 2006, 192 p, Mănăstirea Bârsana. Album, Tipografia Marinex, Baia Mare, 2000, 56 p., Mănăstirea Săpânţa – Peri, Tipografia Marinex Print, Baia Mare, 2003, ed. a II-a, 2007, 130 p., Onomastica din Valea Izei, Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş, Dragoş Vodă, Cluj-Napoca, 2003, 350 p., Lirică populară din Maramureş, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2005, 258 p., Zbor de rândunică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, 108 p., Fluviul Timpului, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008, 156 p., Mănăstirea Bârsana, Tipografia Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2008, 250 p., Urcuş spre minune, Tip. Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2010, Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureş, Tipografia Aska Grafika, 2015 etc.

N.r. Mulțumim domnului prof. Ovidiu Roșca pentru o parte dintre fotografii!

Urcuș lin spre cer, Domnule Profesor! Condoleanțe familiei apropiate/ îndoliate!

Înmormântarea va avea loc la Capela cimitirului ortodox (de lângă gară), joi, 15 noiembrie, de la ora 13.00.

Salut, Sighet!

C. N. „Dragoș Vodă” este o pepinieră pentru tinerii care iau în serios educația și își asumă toate eforturile pentru a ajunge la rezultate notabile. Matematica este o materie importantă pentru cei care doresc să acumuleze un bagaj suficient de puternic, astfel încât să stăpânească unul dintre domeniile în care oriunde în lume un tânăr poate ținti succesul.

Echipa elev-profesor este cheia reușitei în orice competiție. Elevii și profesorii CNDV-iști confirmă că rezultatele foarte bune sunt aduse de echipe care-și iau în serios munca și atribuțiile.

La sfârșitul săptămânii trecute (09-10 noiembrie 2018), la C. N. „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, s-a desfășurat cea de a X-a ediție a Concursului Interjudețean de Matematică „Argument”. Au participat elevi de la școli generale și colegii naționale din județele Maramureș, Bihor, Satu-Mare, Bistrița Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj.

Tinerii matematicieni CNDV-iști, îndrumați de profesorii Loredana Bedeoan, Amalia Mihu și Vasile Giurgi, au adus acasă nu mai puțin de 14 premii:

•  clasa a V-a: Brad Cella – premiul II; Ardelean Mihai – mențiune; Blaga Dorin – mențiune
• clasa a VI-a: Florea Vasile Alexandru – mențiune specială; Petrovan Rareș – mențiune specială
• clasa a VII-a: Grigor Mihai – mențiune specială
• clasa a VIII-a: Giurgi Bogdan – mențiune specială
• clasa a X-a: Lazăr Laurențiu – premiul I; Treista Georgiana – mențiune
• clasa a XI-a: Corneștean Jasmina – mențiune; Țiplea Ștefan – mențiune specială; Fernea Tudor – mențiune specială; Spaczai Carla – mențiune specială
• clasa a XII-a: Cotârlan Codrin – mențiune specială

Profesor corector, Cornel Tivadar; profesor însoțitor, Ileana Petrovan.

Felicitări și succes în următoarele competiții elevilor și profesorilor de la cel mai performant liceu sighetean!

Șef de catedră, prof. Vasile GIURGI

Am trăit să o văd și pe asta! După ce la colțul Colegiului Național ”Dragoș Vodă” au fost așezate două bănci (probabil, pentru relaxarea minților obosite) și două felinare (or fi având lumină roșie?), a apărut o tăbliță cu o inscripționare cel puțin bizară vis-a-vis de prestigiul unui colegiu național.

La drept vorbind, avem ”monumentul” cuiului, maxi-scaunul, de ce nu și un colțișor vesel pentru obosiții elevi de colegiu (având în vedere că la nici 200 de metri există două baruri!).

În schimb, nu avem o sală de spectacole (exploatăm la maximum Sala „Monica Chifor” de la Școala de Muzică), nu există un cinematograf, Casa de Cultură ne-a fost confiscată fraudulos – așa că, ce ne mai mirăm de ce a apărut la colțul CNDV…

Pe când bustul primului director al liceului, dl. prof. dr. Eugen Szeles (de exemplu…)?!

Oare Inspectoratul Școlar știe despre această găselniță ieftină? Ce părere are?

Ras Publica

”Stanislav și Galicia la începutul secolului XX” este expoziția artistului ucrainean Petro Hrețiuk care a poposit și la Sighet.

Picturi ce sugerează în nuanțe sobre de griuri trecutul, patina începutului de sec. XX, grafică (creion) ce imortalizează clădiri, edificii dintr-o istorie comună unui teritoriu numit generic Euroregiunea Carpatica, sunt realizate într-o manieră tehnică clasică de judecătorul – pictor Petro Hrețiuk, locuitor al Ivano – Frankivsk-ului (fostul Stanislav/ Stanislau/ Stanislaviv). Pictorul ucrainean iubește istoria și ne prezintă panoplia lucrărilor, convins că arta devoalează cele mai prețioase relicve.

Expoziția, organizată de Muzeul Maramureșean Sighet și Fundația Ucrainenilor Huțuli din România (cu sediul în comuna Repedea, președinte Vasile Popovici), este găzduită de Secția de Etnografie (din centrul municipiului) și va fi deschisă până la data de 17 noiembrie 2018.

La vernisajul de vineri, de 09 noiembrie 2018, de la Sighet, a participat pictorul ucrainean care, alături de un numeros public și de foarte mulți artiști plastici locali, au marcat un eveniment înscris într-un interesant proiect transfrontalier româno – ucrainean.

Ion MARIȘ

Încă din primele secole s-au remarcat numeroase invenții și descoperiri realizate de anumite persoane, acestea fiind supranumite și ”oameni de succes”. După analiza atentă a carierelor acestor oameni, Richard St. John a observat un pattern comun, niște elemente care s-au regăsit în viața tuturor, indiferent de domeniul de interes al fiecăruia, printre ele remarcându-se în prim plan focalizarea, insistența, munca, pasiunea, altruismul si ideile. Toți pașii menționați anterior contribuie la determinarea succesului, dar niciunul nu este complet fără perseverență.

Perseverența este elementul definitoriu al succesului. Nu pasiunea, nu dedicația, nu ideile. Există mulți oameni cu un talent deosebit, cu niște idei complet inovative sau care muncesc 12 ore pe zi, dar care renunță după o lună, după un an, după trei ani. Succes instant? Nu, nu s-a inventat încă termenul acesta. Cu toții ne așteptăm ca atunci când investim efort într-un anumit lucru să vedem cât de curând un rezultat: faimă, bani, satisfacție interioară. Iată, totuși, că succesul nu vine imediat. Ba mai mult, se întâmplă de cele mai multe ori ca studiile și experiența să nu ducă la succes nici după 5 ani. Ajunși în acest punct, cei mai mulți se plafonează sau se reprofilează pe un alt domeniu, în loc să persiste.

Studiile demarate de Richard St. John arată că succesul real are nevoie de 10 ani de muncă pentru a se instala. Zece ani de muncă, răbdare și persistență, precum în cazul unor personalități precum: Albert Einstein, căruia i-au trebuit 10 ani până să descopere Teoria Relativității; Mozart, a cărui prima operă de succes a fost lansată abia la 10 ani după apariția publică, sau chiar și David Baldacci, Ken Bredshaw si Steven Spielberg. Să nu uităm, desigur, că și Cicero afirma că „Începuturile tuturor lucrurilor sunt mici.”

De amintit este și faptul ca nu există succes fară eșec. Oricât ne-am dori să fie altfel, se pare că eșecul este o parte integrantă a drumului spre succes și, poate, ca în loc să ne temem de el, ar trebui să îl înfruntăm la fel cum au mai facut-o mulți alții înaintea noastră. Persistența în eșecuri poate fi chiar mai dificilă decât persistența în timp, dar duce la același lucru, la succes. Geneticianul Josef Penninger, cel care a descoperit o proteină care oprește creșterea tumorilor în cazul cancerului de colon, spune că greșește în 90% din experimentele sale. Totuși, persistența sa în muncă a dus nu doar la succes si recunoaștere, ci și la un mare bine umanității.

Pentru unii, un eșec răsunător poate fi faptul că nu au intrat la facultatea la care au dorit sau că nu au obținut jobul pentru care au aplicat. Pe alții, însă, niciun eșec pare că nu-i poate opri. Acesta este și cazul lui Seth Godin, a cărui carte a fost respinsă de 950 de ori până a fost publicată. Un eșec te poate opri doar dacă îl lași tu! De asemenea, următoarea situație evidențiată are rolul de a contura spusele lui Cicero: ”Caracterul fără inteligență poate multe, însă inteligența fără caracter nu valorează nimic.”

În jurul anilor 1955, în sudul Bronxului, David Levin, tânăr absolvent, hotărăste sa înființeze Academia KIPP, instituție care s-a remarcat pe locul 5 al școlilor din New York. Toți cei 38 de elevi dintr-o clasa beneficiau de metode inovative de predare a cursurilor, lucru care a avut repercusiuni asupra absolvirii școlii generale, aceștia ocupând primele locuri ale liceelor de top. Analizând mai multe generații absolvente ale acestei instituții, David Levin a observat că doar un număr de 8 elevi dintr-o promoție a avut parte de o diplomă de absolvire a universității. Cunoscând acești copii, a observat că nu erau cei care au excelat în școala generală, ci aceia care prezentau anumite trăsături pozitive de caracter, precum: optimism, energie, bunătate, creativitate, generozitate etc.

Adolescența este perioada perfectă pentru a reuși, și nu doar pe plan profesional, ci și ca oameni, prin construirea personalității, a unor tipare proprii după care să ne ghidăm viața, fiind astfel nu doar oameni de succes, dar și de valoare.

Adriana ȘTEȚCA,
clasa a XI-a E,
C. N. ”Dragoș Vodă”

Vineri, 9 noiembrie 2018, de la orele 15:00, în parcul Grădina Morii, Clubul Sportiv Școlar din Sighet, prin cei doi profesori de atletism – Melinda Oros și Gabriel Axeniuc – au organizat crosul ”Cupa Marmația” – o reeditare a crosului de acum două săptămâni, când vremea nu a fost prielnică pentru eveniment.

Astăzi vremea a ținut cu atletismul, iar la startul competiției s-au înscris 132 de alergători din clasele 0-8, atât fete cât și băieți. Participarea a fost foarte numeroasă, cei înscriși la concurs fiind încurajați de pe margine de o mulțime de spectatori.

Alergătorii au fost de la aproape toate școlile din oraș, dar și de la Școala Generală din Sarasău – profesorul de sport și elevii săi sunt participanți constanți la toate concursurile de cros organizate de CSS Sighet – și de la Școala Generală din Repedea – copiii și profesorul de sport de aici fiind nou veniți la aceste competiții de cros sighetene.

Poze de la concurs puteți vedea aici.

Sursă articol: www.sighet-online.ro

Joi, 08 noiembrie 2018, Rotary Club Sighet a desfășurat o acțiune devenită… tradițională. Astfel, pentru al patrulea an consecutiv, rotarienii nu i-au uitat și s-au gândit din nou la seniorii comunității; membrii clubului i-au invitat și au luat masa cu un grup de pensionari pentru a le oferi ocazia de-a socializa, de-a se exprima și-a găsi modalități de ieșire din izolarea specifică vârstei.

În prezența președintelui Rotary Club Sighet, dr. Horia Bedeoan, dar și a altor membri din clubul înființat/ chartat în anul 2001, cei 50 de pensionari care au participat la acțiunea rotariană, au petrecut aproape două ore într-o atmosferă relaxată, au servit masa și – o parte din ei – au oferit, la finalul întâlnirii, un scurt, dar tineresc moment muzical.

Masa cu pensionarii sigheteni, reprezentanți ai categoriei – probabil – cele mai marginalizate din societatea românească, s-a desfășurat și sub semnul Centenarului.

Deși dispunând de resurse relativ limitate, provenind din contribuția membrilor și a unor sponsori apropiați organizației, Rotary Club Sighet continuă să fie conectat la necesitățile, problemele și preocupările curente ale comunității sighetene.

Salut, Sighet!

foto: Ion Mariș

Amintirile mele din copilărie (anii 1970 – 1980) evocă un Sighet practic bilingv, în care limbile română și maghiară conviețuiau, nu în proporții egale, dar comparabile (aș îndrăzni să afirm că tot a treia conversație se purta în maghiară). Românii născuți sau crescuți în oraș dacă nu vorbeau curent maghiara cel puțin o înțelegeau într-o măsură oarecare. E și cazul părinților mei.

Auzeam însă foarte rar pe stradă limba ucraineană, dar, cu siguranță ea era folosită, cel puțin în familiile sighetenilor sosiți relativ recent din satele ucrainene din apropiere. În ce privește idișul, am auzit o singură dată o doamnă în vârstă vorbind o limbă necunoscută mie – tatăl meu mi-a spus că probabil e idiș (plecarea masivă a majorității evreilor din Sighet spre Israel se consumase deja).

Care e situația astăzi? Limba maghiară se aude în public mult mai rar (poate 10 % din conversații sunt în maghiară), atât datorită scăderii numărului etnicilor maghiari cât și a reducerii drastice a românilor care o vorbesc acceptabil (majoritatea fiind din generația veche), dar și a apariției unui fenomen nou, pe care sincer să fiu, nu-l credeam posibil. Există o categorie (care pare a fi în creștere) de copii și tineri maghiari (de ambii părinți) care vorbesc maghiara puțin sau deloc (deși înteleg parțial), preferând româna (în public, dar uneori și în familie). Un fenomen pentru mine greu de înțeles (maghiarii din generația mea fiind foarte hotărâți, unii chiar exclusiviști, în privința promovării limbii proprii), dar care pare a fi în spiritul pragmatic-globalizant al timpului nostru (familiile de români din diaspora se confruntă cu experiențe similare).

Limba ucraineană pare a fi ceva mai prezentă ca în trecut, dar când o auzi pe stradă e greu de știut dacă vorbitorii sunt sigheteni sau veniți de peste Tisa. Un rol important în această creștere îl are cu siguranță și liceul care aduce la Sighet elevi din satele ucrainene.

Alt fenomen nou, în proporție de masă, este munca în străinătate, ceea ce face ca mulți sigheteni să vorbească (la nivel popular-colocvial) limbile țărilor în care au stat ani de zile (mai ales italiana și spaniola, care sunt și apropiate de română, deci mai ușor de asimilat). Acele limbi nu sunt însă (decât în cazuri foarte rare) folosite în viața socială a orașului (ca și engleza, însușită destul de bine de o parte a tinerilor).

O altă temă interesantă ar fi în ce masură limba română vorbită azi mai e aceeași cu cea de acum 40 de ani…

…Oare ce limbi se vor vorbi în Sighet peste 40 de ani?

Preot prof. Marius VIȘOVAN

PS. M-aș bucura să citesc undeva un studiu competent (cu cifre și date rezultate din analize sociologice riguroase) pe această temă, dacă există. Sau poate i-am incitat pe cei competenți să-l facă ….

sursă foto: www.globi.ro

Mă vezi? Între 29 octombrie-13 noiembrie Asociația Culturală pentru Educație prin Artă repune în atenția locuitorilor din București, Constanța, Iași, Sighet, Alba Iulia și Arad 10 clădiri de importanță istorică printr-un spectacol de lumini în cadrul căruia vor fi relatate povești mai puțin știute despre acestea.
🕢Te așteptăm de la 19:30:
⭐ 29 octombrie, București, Ateneul Român
⭐ 30 octombrie, București, Cinema Capitol
⭐ 31 octombrie, București, Academia Română
⭐ 1 noiembrie, București, Palatul Regal (Muzeul Național de Artă al României)
⭐ 2 noiembrie, București, Palatul Cantacuzino (Muzeul George Enescu)
⭐ 6 noiembrie, Constanța, Cazinoul Constanța
⭐ 8 noiembrie, Iași, Muzeul Unirii
⭐ 10 noiembrie, Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
⭐ 12 noiembrie, Arad, Casa lui Ștefan Cicio Pop
⭐ 13 noiembrie, Alba Iulia, Catedrala Încoronării

🗝️Accesul publicului este gratuit. Show-ul de lumini durează 15 miunute și va fi reluat de 5 ori în fiecare seară. Vă așteptăm!