Reprezentanții Maramureșului au fost prezenți la sărbătoarea IEI de la Castelul Rixensart – Belgia! (autor, Doris Uglar)
Sub înalta găzduire a Prințului Charles-Louis de Merode și a ilustrei familii de Merode, Castelul Rixensart și-a deschis porțile pentru una dintre cele mai elegante și emoționante celebrări ale identității românești din Belgia. În decorul majestuos al reședinței nobiliare, unde istoria, rafinamentul și tradiția se întâlnesc firesc, IA românească a devenit ambasadorul unei culturi vii, purtând peste granițe frumusețea, autenticitatea și sufletul României.
Într-o atmosferă princiară belgiană, la impresionantul Castel Rixensart, IA românească a înflorit ca o floare delicată, cucerind o lume a modernității fără a-și pierde identitatea. Ea a vorbit despre rădăcini, memorie și apartenență, despre un popor care știe să transforme tradiția în dialog cultural și patrimoniul în diplomație.
Românii sunt inventivi. Știm asta cu toții. Iar atunci când ideile se nasc din povești nemuritoare, ele pot deveni punți între culturi, generații și comunități.
Unul dintre cele mai valoroase simboluri ale identității noastre este fără îndoială IA românească… o expresie vie a creativității, a memoriei colective și a apartenenței.
Din această convingere, Diplomatic Bazar a organizat cea de-a treia ediție a Simpozionului IEI (06-07 iunie 2026), un eveniment care crește de la an la an și care transformă Castelul Rixensart într-un veritabil ambasador al culturii românești în Belgia și în Europa.
În acest cadru de poveste, unde eleganța aristocrației europene s-a împletit armonios cu tradițiile autentice românești, participanții au avut ocazia să descopere o Românie profundă, creativă și vie. Simpozionul a adus împreună oameni de cultură, cercetători, artiști, meșteri populari și reprezentanți ai diasporei, într-un dialog despre patrimoniu, identitate și viitor.
Panelurile tematice au abordat subiecte de actualitate și mare relevanță culturală: IA ca instrument de diplomație culturală și soft power, satul românesc ca spațiu al creației și patrimoniului viu, conexiunile dintre costumul tradițional românesc și porturile populare ale lumii, influența iei asupra marilor creatori de modă, principiile slow fashion și rolul diasporei în renașterea și promovarea costumului tradițional românesc.
Programul a reunit invitați de prestigiu din mediul academic, muzeal și cultural, printre care: Delia Suiogan, Cristina Păiușan, Natalia Lazăr, Camelia Călin, Florentina Buzenschi, Ileana Matus, Elza Ilina, Anda Mănescu și Gogu Neagoe, personalități care contribuie prin activitatea lor la cercetarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural românesc.
Un loc special în cadrul evenimentului l-au ocupat expozițiile, lansările editoriale și proiectele artistice prezentate publicului. Albumul jubiliar „Hyperborean Folklore – Omagiu Brâncuși”, realizat de Iraida Florea, expoziția foto-documentară „RomânIA”, dedicată privirii sensibile a fotografului elvețian Ad. A. Chevallier asupra României, documentarul „Drumul cânepei”, proiectul internațional „Wings Over Mountains” și lansarea volumului „Vitraliu din fragmente de fantomă” au completat un program cultural de excepție.
O emoție aparte a stârnit expoziția fotografică „Chipul zestrei cusute”, semnată de artista fotograf Mariana Scubli din Sighetu Marmației. Prin imagini de o sensibilitate remarcabilă, expoziția a surprins frumusețea costumului tradițional, noblețea oamenilor și expresivitatea identității românești, oferind vizitatorilor o călătorie vizuală în universul patrimoniului viu.
Maramureșul a fost prezent, ca de fiecare dată, cu demnitate și autenticitate. Prin reprezentanții săi, prin meșterii populari și prin proiectele culturale aduse la Bruxelles, acest ținut al tradițiilor a demonstrat încă o dată că valorile sale continuă să inspire și să impresioneze dincolo de granițele României.
Meșterii populari invitați au adus în fața publicului arta ceramicii, a lemnului, a țesutului, a broderiei și a podoabelor tradiționale, transformând castelul într-un adevărat atelier al patrimoniului românesc.
INVITAȚI DE ONOARE:
- Delia Suiogan – conferențiar universitar doctor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Centrul universitar Nord din Baia Mare;
- Cristina Păiușan – doctor în istorie, cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a României;
- Natalia Lazăr – lector universitar doctor, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere Coordonatorul Comitetului de organizare UNESCO pentru monumentele istorice din județul Maramureș;
- Camelia Călin – doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Muzeul Golești;
- Florentina Buzenschi – muzeograf al Muzeului de Etnografie Piatra Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț;
- Ileana Matus – director, Centrul Cultural Sighetu Marmației;
- Elza Ilina – etnolog, designer și fondator „Elza – Bijuterii rupte din ii”;
- Anda Mănescu – designer și curator de creații artizanale românești, fondator ”Ii Breaza”;
- Gogu Neagoe – caricaturist, membru al Asociației Române de Caricatură Profesională, membru al Asociației Internaționale de Arte Frumoase din Germania UNESCO.
MEȘTERI POPULARI:
- Daniel Leș – maestru în arta ceramicii figurative și a olăritului;
- Dana Dobrai – meșter popular în cămăși, țesături și podoabe tradiționale;
- Ioan Hodor – meșter popular în arta lemnului;
- Ioana Hotea – meșter popular în costume și podoabe tradiționale;
- Maria Brete – meșter popular în bijuterii brodate;
- Viorelia Butcure – meșter popular în zgărdane;
- Liliana Ghilvacs – meșter popular în ceramică;
- Andrei Toth – meșter popular în figurine din lemn realizate în sticle;
- Elena Tențis – meșter popular în podoabe tradiționale din mărgele, costume populare și elemente de port popular;
- Claudia Poduț – meșter popular în arta încondeierii ouălor, păstrătoare și promotoare a uneia dintre cele mai rafinate tradiții ale patrimoniului românesc.
Atmosfera a fost întregită de spectacolele susținute de Ansamblul „Tradiții Românești”, Corul feminin „Arpeggio” din Roma, Ileana Matus și Liliana Ghilvacs, Antoniu Nyerjak și Iulian Ambrosie.
Petrecerea câmpenească, salonul artizanal și gastronomic „L’Art de Vivre”, degustările de produse tradiționale și întâlnirile dintre artiști, meșteri și vizitatori au creat acea atmosferă rară în care cultura nu este doar prezentată, ci trăită și împărtășită.
Felicitări organizatorilor de la Diplomatic Bazar pentru viziune și perseverență, familiei de Merode pentru ospitalitatea și generozitatea cu care susține acest proiect cultural de excepție, tuturor colaboratorilor, invitaților și participanților care contribuie la promovarea cu eleganță și profesionalism a valorilor românești în Europa. Astfel de evenimente demonstrează că patrimoniul nu aparține doar trecutului, ci este o resursă vie care unește comunități, inspiră generații și construiește punți între popoare.
Felicitări tuturor participanților la Simpozionul IEI!
Împreună ați adus România mai aproape de inimile Europei, prin frumusețea tradiției, eleganța culturii și forța identității noastre
Evenimentul a fost organizat sub Înaltul Patronaj al Casei de Merode și a distinșilor săi invitați – S.A.S. prințul și prințesa Henri d’Arenberg, prințul și prințesa Aurèle de Merode, marchizul de de Trazegnies, contele și contesa Amaury de Lannoy, baronul și baroana Nicolas Janssen, domnul și doamna Jean-Baptiste Van Ex, domnul și doamna Olivier Cardon de Lichtbuer, doamna Anne de Ligne, domnul și doamna Walid Rizkallah, domnul și doamna Thomas de Bergeyck.
Ambasada României în Regatul Belgiei, Consulatul General al României la Bruxelles și Institutul Cultural Român de la Bruxelles rămân parteneri de nădejde ai proiectelor care pun în lumină frumusețea, identitatea și valorile României.
Prezența și susținerea lor contribuie la consolidarea unei imagini autentice și respectate a țării noastre în Belgia și în Europa.
Doris UGLAR
